Totuși trăim momente istorice.

Este pentru primă dată când Maia Sandu și decizia PASului este criticată dur de către cei care i-au scuzat cu orice preț până acum: presă, ONG-uri, experți.

Deciziile partidului au mai fost puse la îndoială. Maia Sandu, în schimb, nu a mai fost contrazisă. Cu atât mai mult colectiv.

Toată “lumea bună” care îi susținea a început, brusc, să aibă opinii separate aidoma unor agenți hibrizi.

Pe mine nu mă șochează mecanismele ilegale prin care acționează cei de la guvernare. Fac asta de câțiva ani.
Mă surprinde, în schimb, atitudinea celor afiliați puterii.
Și mă amuză lejeritatea cu care președinta și PASul cred că pot continua la nesfârșit să facă absolut ce vor (sau ce li se dictează).

Iar pe final o să-l citez pe clounul meu preferat, Igor Grosu:

„Orice dictatură, orice autocrație, la un moment, mai devreme sau mai târziu, cade. Asta e istoria tuturor dictaturilor și tuturor regimurilor autoritare. Probabil, noi acum asistăm la așa ceva.”

Cu Doamne-ajută!

La mulți ani, dragi femei💐❤️

Sunt absolut dezgustată de reacțiile unora față de situația absolut oribilă a Ludmilei Vartic- presupunând că toate detaliile făcute publice sunt adevărate.

Monștri, psihopați, nenormali sunt peste tot. De acord.

Dar!

Atunci când zi de zi se vorbește despre un stat care NU își apără cetățenii, despre abuzurile pe care le comit politicienii, despre justiția capturată (nu reformată!), despre corupția care doar înflorește, de ce toți tac și se prefac că nu îi privește?

Această femeie nu a murit “întâmplător”! Ea este victimă a sistemului și societății în care trăim.
Și sunt oameni- influenceri, formatori de opinie, oameni cu spirit civic- care au adoptat o poziție foarte comodă. Vorbesc doar în campanii electorale despre “cât de important este votul nostru și salvarea parcursului european”, iar apoi iau apă în gură până la următoarea campanie.

Gata. Politica nu îi interesează decât dacă e pentru a lăuda guvernarea. În rest, tăcere strategică. Așa cum se cade în plin război cognitiv.

Să știți că sunteți nu doar ipocriți, dar și complici. Nu direct, evident, dar la formarea și menținerea acestui sistem putred care ucide oameni. Iar în cel mai bun caz, pur și simplu îi sufocă până îi alungă din țară.

Ne dorim cu toții justiție pentru Ludmila.
Doar că, există oameni care nu vor justiție selectivă, dar o vor permanentă și pentru toți. Inclusiv pentru voi, cei cu duble standarde, atunci când veți avea nevoie de ea.

Există așa un fenomen mioritic demn de studiu:

1. Te plângi pe starea lucrurilor din țară;
2. Vin alegerile și-i votezi tot pe cei de la putere;
3. Ei câștigă;
4. Te plângi pe starea lucrurilor din țară.

Moldova anului 2026.

Anul trecut președinta le vorbea absolvenților despre taxiuri zburătoare în contextul în care tehnologia și inteligența artificială este într-o dezvoltare continuă.

De la COVID încoace profesorii și elevii sunt obligați să se adapteze periodic anumitor circumstanțe și să facă lecții online, fără prezență fizică. Chiar dacă e o adevărată provocare atât pentru profesori, cât și pentru copii și părinții lor.

De ce atunci aceste interminabile întâlniri, care nu știm dacă au vreun rost, nu se pot face și ele online?
Nu vreau eu să rescriu protocolul sau diplomația, dar vreau să înțeleg de ce nu ne putem adapta CU TOȚII situației de criză pe care o trăim și în care ne scufundăm tot mai tare?

Economia Moldovei se ține pe un fir de ață putredă, iar prețurile sunt în continuă creștere din cauza unei crize majore la nivel mondial.

Voi, politicienilor, cum vă ajustați cheltuielile banilor publici- adică ai noștri- pentru a nu rupe ața ceea definitiv?

Cui îi trebuiesc aceste excursii astăzi? Care este rostul lor? De ce nu pot discuta omologii online?

5 milioane de euro ne costă ca autoritățile să ne poată anunța- începând cu anul 2027- că se întâmplă vreo nenorocire.

În afară de banii nebuni pentru ca să ne dați vești proaste, există și vreo strategie sau plan pentru ca să știm ce să facem în cazul unei urgențe?
Ori scopul final este, ca de obicei, să ne spuneți lucruri evidente fără vreo soluție?

Sursa: www.logos-pres.md

Primul episod se numește pilot. Și nu în zadar.
După ce-l faci înțelegi dacă cobori și mergi cu picioarele pe pământ sau zbori în cosmos.
Noi alegem a doua opțiune. Ne-a plăcut. A rămas să vă placă și vouă.

Vă invit să urmăriți episodul 1, de probă, și să țineți minte că prima clătită nu-i perfectă niciodată🙂

Problemele reale ale moldovenilor.

Criza de pe Nistru? Probabilitatea să rămânem fără apă? Nu, nu e așa strașnic!

Poate prețurile care cresc ca pe drojdii la carburanți? Sau tarifele care încă vor crește? Ei, ne-am obișnuit!

Cumătrismul din politică? “Justiție” care funcționează doar pentru cei incomozi? Scheme de contrabandă? Piramidă financiară? Împușcături în comisariate? Droguri?
Nu. Inconveniențe minore.

Iaca Marina Cîrnaț! Ea e dușmanul societății!

“Moraliștii” ipocriți s-au trezit. Așa cum mulți dintre ei nu își permit să vorbească despre problemele reale, se dezlănțuie atunci când o influenceră, mamă a 10 copii, susține că oleacă de violență fizică nu face rău copiilor.

Voi ați văzut interviurile lui Adrian Prodan unde arată strășniciile care se întâmplă în țara noastră? Oamenii se ucid, se taie, își dau foc, viol, incest- toate-s la ordinea zilei în Moldova asta unde au rămas 3 oameni în cruce.

Dar ați văzut copiii mai mari ai Marinei Cîrnaț? Frumoși, educați, deștepți. Sau poate așa arată copiii traumați și a căror viață este distrusă?

“O societate începe cu educația inclusiv a părinților!” Serios? Mergeți la cei din sate, mergeți la familiile social vulnerabile și educați-le. Ori acolo nu sunteți așa curajoși?

Dar o societate este educată dacă înghite, și înca o face cu plăcere, orice umilință din partea politicienilor? Cei care cu adevărat iau decizii ce ne afectează viața?

Mi-e totuna ce face familia Cîrnaț, dar nu mi-e totuna ce fac cei din Parlament, cea din Președinție, cei din Guvern, Poliție etc.
La voi e invers. Pentru că sunteți lași și ipocriți.

Haideți să nu politizăm subiecte sensibile, cum ar fi cazul Ludmilei Vartic. Acolo doar nu este niciun element politic. Nimic care trezește semne de întrebare. Nu avem motive să credem că s-ar mușamaliza vreo crimă din cauza traficului de influență.
Directorii de spitale la noi demisionează în fiecare zi. Nu vă agitați degeaba.

Să nu semănăm panică în cazul poluării apei din Nistru.
Dacă știau bălțenii din timp, își făceau “rezerve de minte”, cum a zis domnul rating 1,6%. Și nu aveau să stea a 7 zi fără apă.
Că mintea e problema, nu apa. La unii chiar e așa, dar nu la toți.

Prețurile carburanților sunt în continuă creștere. Și guvernul s-ar grăbi sărmanii să ne ajute. Să reducă TVAul, de exemplu, ori să scadă accizele, dar cum dacă premierul zice azi în ședință că “situația e stabilă, prețurile cresc.”
Stabilitatea are o altă definiție acolo, în lumea imaginară a celor care ne conduc.

Chiar și în timpuri de criză, veștile bune nu ne ocolesc. Ce poate fi mai important pentru un moldovean care trăiește astăzi în Moldova decât noi oportunități de colaborare culturală cu Grecia?
Mai îndrăznește cineva să spună că autoritățile nu se gândesc la noi?

Ai votat? Îmi pare bine! Acum joacă dacă poți👯‍♀️

Astăzi am fost la marșul tăcerii.
Acolo unde s-au adunat fizic oamenii ca să ceară dreptate pentru Ludmila Vartic.

Miile de likeuri și sutele de comentarii de susținere online s-au transformat doar într-o mână de oameni prezenți.

Frica nu mai este justificată. Pentru că nimeni n-a strigat JOS x sau alte slogane ori mesaje politice.

Cu toții ne dorim dreptate în acest caz și toate celelalte, așa încât mâine să nu ne pomenim noi victime.

Iar dacă actuala putere ar face ceea ce noi cerem, oare n-am fi noi primii recunoscători?
Oare n-am fi noi primii obligați moral să ieșim și să recunoaștem că puterea și partidul de guvernare și-a făcut bine treaba și a ascultat societatea?

Influencerii bucuroși de parcursul european tac. ONGurile tac. Oamenii tac. Intelectualii se asociază doar cu ce vrea partidul să se asocieze.
Pentru că trăim într-o societate lașă și profund coruptă.

Imaginați-vă, Doamne ferește, că mâine traversând strada regulamentar, sunteți lovit mortal de un înalt demnitar sau o persoană influentă în rândul celor care au astăzi puterea.
Ce șanse există ca persoana respectivă să fie trasă la răspundere?

În timp ce răspundeți la întrebare, gândiți-vă la ce închideți ochii. Ce sistem încurajați.

Astăzi a fost marșul tăcerii conștiinței colective.

Pentru diaspora din Irlanda și nu doar.

Tăcerea celor care tolerează acest regim strigă tot mai tare.

Ludmila Vartic a fost amendată după ce a decedat de către un ofițer de patrulare. Soțul îndurerat conducea neregulamentar și “s-a înțeles” cu polițistul să treacă amenda pe numele soției.

Cineva mai poate explica de ce acest individ continuă să-și trăiască viața cu absolută normalitate?

Cei care mai credeți în cumsecădenia vreunui politician- a se citi, cei care o mai cred pe Maia Sandu- cum se explică lipsa de atitudine într-un caz atât de strașnic care s-a întâmplat sub conducerea absolută a partidului de la guvernare?

Ori vă deranjează numai oamenii care îndrăznesc să mai deschidă gura în fața politicienilor?

Fiecare vrea să creadă că are dreptate și că părerea lui este adevărată.

Însă atunci când tolerezi crimele, dar te enervează oamenii care vorbesc despre ele, ar trebui să te gândești dacă precis ții cu cei buni.

Propun un exercițiu de imaginație pentru moldovenii din diasporă.

Imaginați-vă că în Moldova primiți același salariu ca în țara în care trăiți. V-ați întoarce acasă definitiv?

Dacă răspunsul este “Nu”, asta înseamnă că Moldova nu mai este atrăgătoare nici cu salarii europene.

Înseamnă că problema e în sistem.

Pentru că voi nu ați vrea să retrăiți pentru siguranța copiilor atunci când aceștia merg pe strada, nu?
Nu ați vrea să vă păzească sistemul care a păzit-o și pe Ludmila Vartic, așa-i?

Dar de cine este format, crescut, alimentat și menținut acesta? De vreo 6 ani încoace?

Să știți că nici noi nu vrem să trăim în acest sistem. Vrem și noi să ne creștem copiii în siguranță. Atât.

Încetați să ne fiți dușmani, vă rog.

“Să nu vă frece”, a spus Ion Grosu, iar mulți “intelectuali” independenți, ca Valeriu Pașa sau Andrei Bolocan, i-au preluat mesajul.

Artistul a vrut să ne transmită în mod primitiv ideea că nu ar trebui să ne comportăm ca niște sălbatici în cazuri atât de sensibile; pe de o parte, iar pe de alta, îndeamnă poliția să răspundă cu prima frază din text la orice întrebare adresată de către cei nerăbdători să afle informații cu privire la orice caz devenit viral.

Din punctul meu de vedere, este cea mai anapoda instrucțiune pentru oricare dintre părți.
Explic de ce.

Aceste lucruri pot și trebuie să funcționeze așa cum a descris poetic domnul Grosu într-un stat NORMAL.
Republica Moldova nu este un stat normal. Nu este o țară în care instituțiile, cu atât mai mult acestea la care face apel, să lucreze în folosul cetățenilor.

Încurajezi polițiștii care se împușcă prin comisariate, participă la piramide financiare, eliberează amenzi persoanelor decedate să răspundă “Să nu vă frece” atunci când sunt întrebați? Lor taman numai asta și le lipsește.
Foarte democratic, european, civilizat.
Sincer, fix ca în UE. Mătincă e extrasă fraza chiar din primul Tratat la Uniunii Europene.

Apoi, stimați intelectuali, știți cumva ce se întâmpla cu minora dacă nu reacționam ieri așa sălbatic? Nu știm. Dar ne bucurăm că a fost găsită în viață.

Am putea presupune ce s-ar fi întâmplat cu Ludmila Vartic dacă ar fi devenit viral cazul ei până la deces și am fi reacționat la fel de sălbatic?
Putem admite faptul că ea ar fi putut fi salvată.

Așa că scuzați-ne sălbăticia. Așa supraviețuim în țara peste 5 minute europeană.

Iar dacă, totuși, nu suportați oamenii care vor un stat normal și cer ca acesta să intervină când trebuie, “să nu vă frece” postările noastre.

În câteva meserii, în mod deosebit, există solidaritate de breaslă. Adică, dacă trebuie, toți se acoperă reciproc și e tare greu să găsești vinovatul din acel sistem ori să-l tragi la răspundere.

Polițiștii cred că excelează la acest capitol. Cunoaștem bine că rar pot fi găsiți vinovați pentru o fărădelege comisă.

Dacă au ajuns ei să fie suspendați din funcție tot de ai lor în dosar de corupție, vă imaginați ce strășnicii se pot întâmpla dincolo de informația care ajunge la noi?
Eu vreau să aflu mai multe și să mă informez din surse credibile, dar surselor credibile mătincă încă tot nu le vine a crede încă.

Așteptăm și urmărim cu mare atenție.

Când ești mic, închizi ochii și crezi că nu te vede nimeni.
Când ești mare, ajungi jurnalist independent, închizi ochii și crezi că nimeni nu vede știrile bombă despre care tu nu vrei (sau nu poți) să vorbești.

Altă treabă dacă erau alegeri în România, Ungaria sau Patagonia. Acolo știam cine câștigă înaintea lor. Dar despre corupție în poliția din Moldova “să nu ne frece”.