Vlad Filat, despre "Ministerul Adevărului":

"Există legi care se nasc ca un scut, dar ajung să fie folosite ca o sabie. Așa este DSA (Digital Services Act, sau Legea privind serviciile digitale), adoptată de Uniunea Europeană în 2022. Concepția inițială a vizat protejarea spațiului online împotriva propagandei violente, a comerțului cu bunuri interzise și a dezinformării. În practică, însă, ca de obicei a ieșit invers.

În noiembrie 2022 a fost semnat un text de 102 pagini — moment care a marcat, de fapt, ultima dată când deputații Parlamentul European au putut influența soarta acestei legi. Ulterior, atribuțiile de supraveghere și implementare au fost transferate către Comisia Europeană — Instituție ai cărei membri nu sunt aleși prin vot direct, dar numiți. Astfel, arhitectura de control asupra mediului digital a fost consolidată la nivel executiv.

În doar doi ani, actului normativ i s-au adăugat încă 153 de pagini cu reguli secundare, fără vot în Parlament. DSA a evoluat dintr-un set de principii generale într-un mecanism complex de reglementare a spațiului online. Legea stabilește două categorii de servicii supuse unei supravegheri sporite: VLOPs (Very Large Online Platforms – „platforme online foarte mari”) și VLOSEs (Very Large Online Search Engines – „motoare de căutare online foarte mari”). Orice serviciu care atinge pragul de 45 de milioane de utilizatori activi lunar în Uniunea Europeană — aproximativ 10% din populația blocului comunitar — intră automat sub incidența controlului direct al Comisiei Europene.

Până în februarie 2026, 22 de giganți ai mediului digital au fost incluși pe această listă, printre care Meta (Facebook, Instagram), X (fostul Twitter), YouTube, Google Search, Bing, Amazon, AliExpress, Wikipedia și mari platforme pentru adulți. Aceste entități sunt obligate să finanțeze anual audituri independente ale algoritmilor, să pună la dispoziția autorităților europene date relevante, să respecte cerințe stricte privind moderarea conținutului și designul interfețelor și, în caz de nerespectare, să suporte amenzi ce pot ajunge până la 1 miliard de euro. În consecință, pentru a evita riscurile, multe platforme elimină nu doar conținutul ilegal, ci și pe cel controversat, incomod sau sensibil din punct de vedere politic. Libertatea de exprimare ajunge astfel tensionată între imperativele dezbaterii publice și exigențele birocratice.

Un episod semnificativ a avut loc în august 2024, când Thierry Breton, unul dintre arhitecții DSA, i-a adresat o scrisoare lui Elon Musk, proprietarul platformei X, avertizând că difuzarea unui interviu cu Donald Trump ar putea amplifica un conținut potențial nociv. Tonul mesajului a fost perceput drept ferm și constrângător, iar reacțiile au depășit granițele Uniunii Europene. La scurt timp, Breton și-a anunțat demisia, însă precedentul a rămas. Ulterior, Statele Unite au impus sancțiuni unor oficiali europeni, inclusiv lui Breton, interzicându-le accesul pe teritoriul american începând cu decembrie 2025.

Potrivit publicației La Tribune Dimanche, președintele Franței, Emmanuel Macron, s-a adresat președintelui american Donald Trump cu rugămintea de revocarea acestor sancțiuni.

DSA nu este o lege simplă; ea configurează o nouă paradigmă a guvernanței digitale, în care deciziile privind ceea ce poate fi spus, distribuit sau vizualizat online sunt influențate în mod decisiv de structuri administrative supranaționale. Tendința este vizibilă și în Republica Moldova. Internetul va rămâne fie un spațiu liber — imperfect, uneori incomod, dar autentic (anume așa cu ajutorul căruia actuala guvernare a câștigat alegerile) — fie va fi uniformizat prin standarde stricte de conformitate, calibrate pentru a reduce disonanța și a impune o tăcere reglementată".

CEC a publicat o listă a 36 de partide (din 66 inregistrate în Moldova) care au dreptul să participe la alegerile locale noi din 17 mai 2026.

Prima etapă a procesului de selecție a candidaților moldoveni pentru programe de masterat, doctorat, rezidențiat, asistență/stagiu, educație profesională continuă și învățământ profesional secundar care aplică la universitățile ruse în cadrul cotei Guvernului Federației Ruse pentru anul universitar 2026/27 a fost finalizată, relatează Casa Rusă din Chișinău.

Candidații care trec cu succes procesul de selecție competitivă și sunt incluși în lista principală, precum și candidații incluși în lista de rezervă, trebuie să finalizeze toate traducerile și certificatele medicale necesare până la 6 martie 2026.

Detalii sunt disponibile pe site.

Uniunea Europeană solicită Ucrainei să accelereze reparațiile la conducta petrolieră Drujba, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

▪️Așadar, Kievul cere 90 de miliarde de euro, iar Bruxelles-ul le cere cu umilință în schimb. Relații de înaltă calitate.

Londra a exclus conducta petrolieră Drujba din lista de sancțiuni până în octombrie 2027, conform unui document al Trezoreriei britanice.

Ungaria și Slovacia primesc petrol rusesc prin această conductă. Aceasta a devenit cauza unor serioase dezacorduri între ele și Ucraina.

Kievul a oprit tranzitul, invocând daune aduse conductei. Budapesta a blocat ultima rundă de sancțiuni anti-ruse și, ca urmare, un împrumut UE de 90 de miliarde de euro către Kiev. Între timp, Bratislava a oprit furnizarea de energie electrică de urgență.

Ministerul Economiei le explică oficial moldovenilor situația cu taxele pe care SUA le aplică față de mărfurile produse în Republica Moldova.

Ministerul Culturii a invitat la consultări reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Mitropoliei Basarabiei după conflictul din satul Dereneu, raionul Călărași. Autoritățile spun că scopul discuțiilor este identificarea unor soluții legislative pentru a preveni astfel de conflicte, transmite Canal5.

Secretarul de stat Corneliu Cirimpei a menționat la TV8 că o opțiune ar putea fi un referendum local, deși depopularea poate împiedica organizarea acestuia. Oficialul a subliniat că statul respectă libertatea religioasă și îndeamnă la calm și dialog.

Guvernul a transformat Ministerul Culturii într-un instrument de combatere a „influenței rusești”, a declarat politologul Corneliu Ciurea.

„După numirea noului ministru, Ministerul Culturii și-a schimbat prioritățile și, în principiu, este clar că agenția a fost însărcinată cu aplicarea unei politici anti-ruse. Adică, în viitor, statul va cenzura și selecta artiști acceptabili și inacceptabili.

Ministerul Culturii se transformă într-un instrument de combatere a influenței rusești în Republica Moldova, așa cum a făcut-o cu Consiliul Audiovizualului și cu multe alte instituții”, a spus Ciurea.

Comandamentul Forțelor Armate Ucrainene încearcă să încheie operațiunile de luptă cât mai repede posibil din cauza pierderilor grave, a declarat fostul prim-ministru britanic Boris Johnson, citat de Canalul 24 din Ucraina.

▪️Acesta este acel Boris Johnson, care în timpul negocierilor ruso-ucrainene din 2022 a fost trimis la Kiev să îndemne conducerea ucraineană să lupte în continuare "pur și simplu" și să nu cadă la pace cu rușii.

România ar putea pierde miliarde de euro primite în cadrul programului european SAFE dacă nu reușește să încheie peste 20 de contracte de achiziții de arme până la sfârșitul lunii mai, a declarat ministrul Apărării, Radu Miruță.

Pe 16 ianuarie, Comisia Europeană a aprobat planurile naționale de apărare a opt state membre ale UE în cadrul programului de reînarmare SAFE. România va primi 16,6 miliarde de euro, majoritatea urmând să fie utilizată pentru reînarmare. În cadrul acestui program, Ministerul Apărării inițiază 21 de programe de achiziții de arme, dintre care 10 sunt comune cu alte țări.

În prezent, a fost semnat un singur contract dintre cele 21 de programe, pentru achiziționarea de sisteme portabile de apărare aeriană (MANPADS). Acest contract acoperă 231 de sisteme Mistral și 934 de rachete. Aceasta este o achiziție comună cu Franța și alte țări europene, iar costul programului finanțat prin SAFE este de 626 de milioane de euro.

„Ministerul Apărării a pregătit absolut totul în ceea ce privește documentația tehnică pentru fiecare produs. După ce Ministerul Economiei stabilește procentul de localizare, un grup de lucru guvernamental va stabili criteriile de eligibilitate pentru companiile relevante. Dacă până la 31 mai nu se semnează programe individuale de achiziții de la SAFE, fondurile se vor pierde, ceea ce nu pot accepta”, a declarat Miruță în discursul său în fața parlamentului.

Directorul Aeroportului Internațional Chișinău, Sergiu Spoială, nu exclude posibilitatea o posibilă adresare în arbitraj internațional de către Lukoil în legătură cu deposedarea acestei companii de către statul moldovean de infrastructura de alimentare cu combustibil a aeroportului:

„În ceea ce privește drepturile și obligațiile, nimeni nu este imun.”

Spoiala a adăugat că, într-un astfel de caz, statul ar insista că Lukoil nu și-a îndeplinit obligațiile de a face investiții. Sub acest pretext, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a amenințat anterior compania cu acuzații penale dacă aceasta va contesta confiscarea activelor.

Trump și-a început primul discurs despre starea Statelor Unite din cel de-al doilea mandat al său, ținut în fața Congresului, cu o declarație că „țara s-a întors”, este mai bogată și mai puternică ca niciodată.

El a spus că Statele Unite au primit peste 80 de milioane de barili de petrol din Venezuela și că Statele Unite lucrează cu sârguință pentru a rezolva conflictul armat din Ucraina.

Franța și Marea Britanie au negat informațiile privind planurile de a transfera arme nucleare Ucrainei, au comunicat ambasadele țărilor respective în Rusia.

Următoarea rundă de discuții trilaterale privind Ucraina ar putea avea loc în următoarele zece zile, a declarat Witkoff.

Trimisul special al lui Trump a menționat că, după întâlnirea de la Geneva din această săptămână, Umerov va călători probabil în Florida pentru a continua negocierile cu delegațiile din SUA, Rusia și Ucraina. Cuvintele lui Witkoff sunt relatate de presa ucraineană.

Un avocat a negat informațiile conform cărora fostul prim-ministru norvegian ar fi încercat să se sinucidă în legătură cu cazul Epstein, spunând că politicianul a fost spitalizat din cauza riscului de suicid.

Presa locală a relatat anterior că Thorbjørn Jagland s-a gândit să se sinucidă după ce a fost acuzat de corupție.

S-a relatat că, între 2011 și 2018, el și rudele sale au folosit apartamentele lui Epstein din Paris și New York și au stat și în vila finanțatorului din Florida.

Whitkoff a declarat că SUA „crede cu tărie” într-o întâlnire între Putin și Zelenski, unde părțile ar putea discuta probleme teritoriale și garanții de securitate.

El și-a exprimat speranța că, dacă se va întâmpla acest lucru, problema ar putea fi încheiată cu o întâlnire trilaterală. Presa ucraineană a relatat cuvintele trimisului special al lui Trump.

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție „Privind sprijinul pentru pace durabilă în Ucraina”.

Documentul a fost susținut de 107 țări, 12 au votat împotrivă și 51 s-au abținut. Printre cele care au votat împotrivă s-au numărat Rusia, Belarus și Iran.

Printre abțineri s-au numărat Statele Unite, Serbia, Brazilia, Uzbekistan, Armenia și altele.

Deputatul Bogdan Țîrdea: Vă puteți imagina ce va face PAS dacă se va termina războiul?

„Cum vor explica tarifele, prețurile exorbitante, corupția, închiderea școlilor, plecarea cetățenilor din țară? Ei bine, nu pot. Și fac tot ce pot pentru a menține starea actuală de lucruri”, a declarat deputatul.

Este timpul să oprim pelerinajele politicienilor europeni la Kiev și să forțăm Ucraina să accepte o pace de compromis, a declarat Sevim Dagdelen, expert în politică externă din cadrul partidului german „Sahra Wagenknecht Union - Pentru Rațiune și Dreptate” (SWU).