BalboDissertationFinal.pdf
2 MB
Un studiu asupra fertilității din perspectiva rețelelor sociale:
Nicoletta Franca Germana Balbo, Family, Friends and Fertility
#books@socialcomputing
Nicoletta Franca Germana Balbo, Family, Friends and Fertility
#books@socialcomputing
👍3
Din achizițiile mele recente de pe studibuch.de, la niște prețuri simbolice. Recomandat magazinul pentru literatură științifică bună, la prețuri accesibile.
#books@socialcomputing
#books@socialcomputing
Cum ne poate ajuta analiza rețelelor să înțelegem cine va fi următorul Papă?
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Bocconi analizează modul în care statutul, informațiile și alianțele influențează alegerea papală din cadrul Conclavului.
În spatele ușilor închise ale Conclavului, dinamici similare alegerilor prezidențiale sau numirii unui CEO sunt în joc, dar cu coduri și ritualuri antice. Cercetătorii au aplicat analiza rețelelor sociale Colegiului Cardinalilor pentru a înțelege ce structuri relaționale cresc probabilitatea ca un cardinal să devină papabil.
Studiul identifică trei criterii cheie pentru "prominența" unui cardinal:
🟥 Statutul: Cardinalii conectați la cei mai influenți.
🟥 Controlul informațiilor: Cei care acționează ca punți între grupuri.
🟥 Capacitatea de a construi coaliții: Un indice compozit care măsoară coeziunea grupului, influența directă și rolul strategic.
Modelul include, de asemenea, o corecție statistică bazată pe vârsta medie a papilor aleși din 1800.
Clasamentele indică figuri centrale în rețeaua Vaticanului, cu o densitate mare de conexiuni între cardinalii cu orientare "soft liberal" și o bună distribuție geografică.
Echipa Bocconi subliniază că modelul este un instrument de înțelegere a contextului, nu o profeție. Istoria arată importanța dinamicii relaționale, dar și a factorilor spirituali și geopolitici.
@socialcomputing
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Bocconi analizează modul în care statutul, informațiile și alianțele influențează alegerea papală din cadrul Conclavului.
În spatele ușilor închise ale Conclavului, dinamici similare alegerilor prezidențiale sau numirii unui CEO sunt în joc, dar cu coduri și ritualuri antice. Cercetătorii au aplicat analiza rețelelor sociale Colegiului Cardinalilor pentru a înțelege ce structuri relaționale cresc probabilitatea ca un cardinal să devină papabil.
Studiul identifică trei criterii cheie pentru "prominența" unui cardinal:
Modelul include, de asemenea, o corecție statistică bazată pe vârsta medie a papilor aleși din 1800.
Clasamentele indică figuri centrale în rețeaua Vaticanului, cu o densitate mare de conexiuni între cardinalii cu orientare "soft liberal" și o bună distribuție geografică.
Echipa Bocconi subliniază că modelul este un instrument de înțelegere a contextului, nu o profeție. Istoria arată importanța dinamicii relaționale, dar și a factorilor spirituali și geopolitici.
@socialcomputing
Please open Telegram to view this post
VIEW IN TELEGRAM
👍3
În cazul în care există întrebări, idei, propuneri, le puteți adresa aici, în comentarii
O carte care prezintă într-un limbaj accesibil efectual difuziunii ideilor în rețea și fenomenul influenței, într-un limbaj accesibil pentru publicul larg. În viitorul apropiat (după ce mă eliberez) voi publica aici în traducere cele mai interesante fragmente.
Grouped, de Paul Adams
#books@socialcomputing @socialcomputing
Grouped, de Paul Adams
#books@socialcomputing @socialcomputing
👍5
Noi achiziții pentru biblioteca personală. De data asta e din UK (worldofbooks.com).
#books@socialcomputing @socialcomputing
#books@socialcomputing @socialcomputing
👍2
Social Network Analysis and Political Behavior: a Feasibility Study
Studiul de Fezabilitate privind Analiza Rețelelor Sociale și Comportamentul Politic, realizat de Heinz Eulau și Jonathan W. Siegel în 1979, a avut ca scop principal explorarea viabilității utilizării conceptelor din teoria rețelelor sociale în cercetarea comportamentului electoral.
Cercetarea s-a concentrat pe conceptul de "zonă primară" – indivizii cu care o persoană interacționează direct, în special vecinii. Studiul a demonstrat că este fezabil să se colecteze date fiabile și valide despre aceste interacțiuni prin intermediul sondajelor, măsurând aspecte precum durata contactului, intimitatea și frecvența interacțiunilor.
O observație cheie a fost legată de omogenitatea politică a acestor rețele sociale. Contraintuitiv, s-a constatat că persoanele care nu discutau despre politică cu vecinii lor raportau o omogenitate politică mai mare în zona lor primară decât cele care aveau conversații politice. Aceasta a sugerat că percepția omogenității nu depinde exclusiv de comunicarea verbală explicită, ci și de alte mecanisme.
Studiul a explorat două mecanisme psihologice potențiale: "proiecția" (atribuirea propriilor opinii politice celorlalți) și "introiecția" (asumarea identificării politice a asociaților din zona primară). Dovezile au fost mai convingătoare pentru introiecție, indicând că indivizii pot prelua orientarea partizană a mediului lor social, un proces influențat și de "efectul de rupere" (predominanța demografică a unui anumit partid, cum ar fi Democrații în eșantionul studiat).
Deși dimensiunea mică a eșantionului a limitat generalizabilitatea concluziilor, făcându-le doar "sugestive", studiul a confirmat utilitatea analizei rețelelor sociale în înțelegerea efectelor contextuale asupra comportamentului politic. Rezultatele au justificat includerea întrebărilor despre rețelele sociale în studii electorale ulterioare, cu eșantioane mult mai mari, pentru a aprofunda înțelegerea modului în care mediul social influențează atitudinile și comportamentele politice individuale.
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/106591298103400403
@socialcomputing
Studiul de Fezabilitate privind Analiza Rețelelor Sociale și Comportamentul Politic, realizat de Heinz Eulau și Jonathan W. Siegel în 1979, a avut ca scop principal explorarea viabilității utilizării conceptelor din teoria rețelelor sociale în cercetarea comportamentului electoral.
Cercetarea s-a concentrat pe conceptul de "zonă primară" – indivizii cu care o persoană interacționează direct, în special vecinii. Studiul a demonstrat că este fezabil să se colecteze date fiabile și valide despre aceste interacțiuni prin intermediul sondajelor, măsurând aspecte precum durata contactului, intimitatea și frecvența interacțiunilor.
O observație cheie a fost legată de omogenitatea politică a acestor rețele sociale. Contraintuitiv, s-a constatat că persoanele care nu discutau despre politică cu vecinii lor raportau o omogenitate politică mai mare în zona lor primară decât cele care aveau conversații politice. Aceasta a sugerat că percepția omogenității nu depinde exclusiv de comunicarea verbală explicită, ci și de alte mecanisme.
Studiul a explorat două mecanisme psihologice potențiale: "proiecția" (atribuirea propriilor opinii politice celorlalți) și "introiecția" (asumarea identificării politice a asociaților din zona primară). Dovezile au fost mai convingătoare pentru introiecție, indicând că indivizii pot prelua orientarea partizană a mediului lor social, un proces influențat și de "efectul de rupere" (predominanța demografică a unui anumit partid, cum ar fi Democrații în eșantionul studiat).
Deși dimensiunea mică a eșantionului a limitat generalizabilitatea concluziilor, făcându-le doar "sugestive", studiul a confirmat utilitatea analizei rețelelor sociale în înțelegerea efectelor contextuale asupra comportamentului politic. Rezultatele au justificat includerea întrebărilor despre rețelele sociale în studii electorale ulterioare, cu eșantioane mult mai mari, pentru a aprofunda înțelegerea modului în care mediul social influențează atitudinile și comportamentele politice individuale.
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/106591298103400403
@socialcomputing
Sage Journals
Social Network Analysis and Political Behavior: a Feasibility Study - Heinz Eulau, Jonathan W. Siegel, 1981
👍2