Джексон_М_Человеческие_сети_2020.fb2
5 MB
Cea mai mare parte a literaturii dedicate analizei rețelelor sociale este în engleză, ceea ce înseamnă fără o cunoaștere minimă a limbii e complicat să te aprofundezi în acest domeniu. Pentru cei care se descurcă mai bine în rusă, poftim o lucrare, cu un limbaj destul de accesibil:
Мэтью О Джексон, Человеческие сети [Как социальное положение влияет на наши возможности, взгляды и поведение]
Atenție! Formatul fișierului - FB2
PS: Pentru începători recomand cursul Universității din California de pe Coursera
#books@socialcomputing @socialcomputing
Мэтью О Джексон, Человеческие сети [Как социальное положение влияет на наши возможности, взгляды и поведение]
Atenție! Formatul fișierului - FB2
PS: Pentru începători recomand cursul Universității din California de pe Coursera
#books@socialcomputing @socialcomputing
👍4
Connected, o carte despre puterea rețelelor sociale asupra oamenilor, reprezintă un rezultat al interconectării activității a doi cercetători, Dr. Nicholas A. CHRISTAKIS și Dr. James H. FOWLER. „Numeroși oameni cu care suntem conectați au jucat un rol decisiv în apariția acestei cărți”, susțin autorii care subliniază că un prieten comun a inițiat „un lanț lung de prezentări ce au conectat oameni care, anterior, se aflau la distanță unii de ceilalți”.
Specialist în medicină și sociologie, Dr. CHRISTAKIS este profesor de sociologie medicală şi medicină la Harvard Medical School, respectiv profesor de sociologie la Harvard Faculty of Arts and Sciences. De mai bine de 15 ani, Dr. CHRISTAKIS cercetează modul în care factorii sociali și interacțiunile sociale afectează sănătatea și longevitatea, fiind recunoscut pentru studiile sale despre formarea și funcționarea rețelelor sociale. În anul 2009, Dr. CHRISTAKIS a fost nominalizat de revista Time drept una dintre cele mai influente personalități ale lumii.
Dr. FOWLER este politolog, profesor asociat la University of California și la Center for Wireless and Population Health Systems, fiind recunoscut pentru studiile despre rețelele sociale, economia comportamentală, implicarea politică și genetica politică.
Interese comune, conexe, au unit doi specialiști care nu se cunoșteau si care se aflau la distanță, în susținerea ideii că „întregul este mai bun decât suma părților implicate”.
Connected a apărut în 2009, fiind tradusă ulterior în aproape 20 de limbi. Cartea a fost considerată cea mai bună a anului în topul Best Innovation and Design Books, a obținut premiul Books for a Better Life și a beneficiat de o prezentare specială în New York Times Magazine.
Connected a fost tradusă în limba română în anul 2015, fiind inclusă în colecția „Outliers” a editurii Curtea Veche Publishing, colecție în care se regăsesc cărți ale autorilor care se remarcă pentru că sunt mereu cu un pas înaintea tuturor, dezvăluind tendințele societății, economiei mondiale, culturii globale și digitale.
Deși poate fi percepută ca un studiu sociologic al relațiilor interumane, al rețelelor sociale, cartea reprezintă o sinteză multidisciplinară (sociologie, medicină, psihologie, politologie, teologie, tehnologie/ mediul online) prin care autorii atrag atenția cu privire la puterea rețelelor sociale și analizează modul în care acestea ne modelează viața.
Sursa: Revista Intelligence (SRI)
Poate fi achiziționată pe Elefant.md
#books@socialcomputing @socialcomputing
Specialist în medicină și sociologie, Dr. CHRISTAKIS este profesor de sociologie medicală şi medicină la Harvard Medical School, respectiv profesor de sociologie la Harvard Faculty of Arts and Sciences. De mai bine de 15 ani, Dr. CHRISTAKIS cercetează modul în care factorii sociali și interacțiunile sociale afectează sănătatea și longevitatea, fiind recunoscut pentru studiile sale despre formarea și funcționarea rețelelor sociale. În anul 2009, Dr. CHRISTAKIS a fost nominalizat de revista Time drept una dintre cele mai influente personalități ale lumii.
Dr. FOWLER este politolog, profesor asociat la University of California și la Center for Wireless and Population Health Systems, fiind recunoscut pentru studiile despre rețelele sociale, economia comportamentală, implicarea politică și genetica politică.
Interese comune, conexe, au unit doi specialiști care nu se cunoșteau si care se aflau la distanță, în susținerea ideii că „întregul este mai bun decât suma părților implicate”.
Connected a apărut în 2009, fiind tradusă ulterior în aproape 20 de limbi. Cartea a fost considerată cea mai bună a anului în topul Best Innovation and Design Books, a obținut premiul Books for a Better Life și a beneficiat de o prezentare specială în New York Times Magazine.
Connected a fost tradusă în limba română în anul 2015, fiind inclusă în colecția „Outliers” a editurii Curtea Veche Publishing, colecție în care se regăsesc cărți ale autorilor care se remarcă pentru că sunt mereu cu un pas înaintea tuturor, dezvăluind tendințele societății, economiei mondiale, culturii globale și digitale.
Deși poate fi percepută ca un studiu sociologic al relațiilor interumane, al rețelelor sociale, cartea reprezintă o sinteză multidisciplinară (sociologie, medicină, psihologie, politologie, teologie, tehnologie/ mediul online) prin care autorii atrag atenția cu privire la puterea rețelelor sociale și analizează modul în care acestea ne modelează viața.
Sursa: Revista Intelligence (SRI)
Poate fi achiziționată pe Elefant.md
#books@socialcomputing @socialcomputing
👍2
Analiza Rețelelor Sociale
Connected, o carte despre puterea rețelelor sociale asupra oamenilor, reprezintă un rezultat al interconectării activității a doi cercetători, Dr. Nicholas A. CHRISTAKIS și Dr. James H. FOWLER. „Numeroși oameni cu care suntem conectați au jucat un rol decisiv…
Ideea de contaminare în cadrul rețelei sociale se sprijină pe tendința oamenilor de a se imita unii pe alții. Obezitatea poate fi transmisă în cadrul unei rețele sociale la fel cum decizia de a slăbi poate fi determinată de hotărârea unui prieten al prietenului tău de a ține o cură de slăbire. Contaminarea prin rețeaua socială este argumentată pornind de la exemple precum crizele de râs, durerile de spate, sinucidere, practici sexuale sau idei politice.
Deși autorii susțin că „încă nu știm dacă Internetul va crește viteza sau extinderea contaminării în general” la o scară mult mai mare, fenomenul contaminării poate fi lesne observat și în zilele noastre, un exemplu elocvent în acest sens fiind criza imigranților din Siria. Extinderea rețelei Internet, accesul la platforme de socializare precum Facebook sau Twitter, fluxul informațiilor prin intermediul diferitelor forme media au făcut ca persoane aflate la distanță de evenimente să fie influențate chiar și la nivel emoțional. Mai mult, influența fenomenului se poate observa și în reacțiile și deciziile unor guverne occidentale.
Multe exemple, chiar și istorice (de pildă, „mania dansului”, fenomen înregistrat în Europa secolului al XIV-lea), studii și rezultate ale unor cercetări sunt prezentate pentru a susține că fenomenul contaminării există la nivelul rețelelor sociale, autorii identificând argumente pentru producerea acestuia, dar fiind mai puțin preocupați de modul în care se propagă.
Dr. CHRISTAKIS și Dr. FOWLER afirmă că tendința de a forma rețele sociale face parte din moștenirea noastră biologică, creierul uman fiind construit în acest sens. Dacă unui om i se induce ideea că va sfârși deconectat, credința lui în forțele supranaturale, în Dumnezeu, va crește. „Credințele religioase sunt parțial înrădăcinate în creierul nostru și se leagă de dorința noastră de a avea o conexiune socială cu ceilalți, nu doar o conexiune spirituală cu Dumnezeu”. Religia este percepută ca o modalitate de a crea rețele sociale, putând fi înțeleasă doar prin studierea rolului pe care îl are în funcționarea rețelelor sociale. „Nu există atei în tranșee, mai ales dacă ești singur în tranșee”, susțin autorii.
Mai mult, rețelele sociale ne sunt înscrise în gene. Numărul de prieteni, localizarea în centrul sau la periferia rețelei sunt stabilite genetic. Omul este, de fapt, Homo dictyous (omul rețelelor), altruist, cooperant, dar și egoist și răzbunător, diferit de Homo economicus (John Stuart Mill), care își urmărește doar propriul interes pentru a obține câștiguri personale maxime cu cel mai mic cost posibil. „Altruismul, cooperarea, dorința de a pedepsi și de a profita de pe urma altora ne sunt înscrise în ADN”, susțin autorii.
Sursa: Revista Intelligence (SRI) @socialcomputing
Deși autorii susțin că „încă nu știm dacă Internetul va crește viteza sau extinderea contaminării în general” la o scară mult mai mare, fenomenul contaminării poate fi lesne observat și în zilele noastre, un exemplu elocvent în acest sens fiind criza imigranților din Siria. Extinderea rețelei Internet, accesul la platforme de socializare precum Facebook sau Twitter, fluxul informațiilor prin intermediul diferitelor forme media au făcut ca persoane aflate la distanță de evenimente să fie influențate chiar și la nivel emoțional. Mai mult, influența fenomenului se poate observa și în reacțiile și deciziile unor guverne occidentale.
Multe exemple, chiar și istorice (de pildă, „mania dansului”, fenomen înregistrat în Europa secolului al XIV-lea), studii și rezultate ale unor cercetări sunt prezentate pentru a susține că fenomenul contaminării există la nivelul rețelelor sociale, autorii identificând argumente pentru producerea acestuia, dar fiind mai puțin preocupați de modul în care se propagă.
Dr. CHRISTAKIS și Dr. FOWLER afirmă că tendința de a forma rețele sociale face parte din moștenirea noastră biologică, creierul uman fiind construit în acest sens. Dacă unui om i se induce ideea că va sfârși deconectat, credința lui în forțele supranaturale, în Dumnezeu, va crește. „Credințele religioase sunt parțial înrădăcinate în creierul nostru și se leagă de dorința noastră de a avea o conexiune socială cu ceilalți, nu doar o conexiune spirituală cu Dumnezeu”. Religia este percepută ca o modalitate de a crea rețele sociale, putând fi înțeleasă doar prin studierea rolului pe care îl are în funcționarea rețelelor sociale. „Nu există atei în tranșee, mai ales dacă ești singur în tranșee”, susțin autorii.
Mai mult, rețelele sociale ne sunt înscrise în gene. Numărul de prieteni, localizarea în centrul sau la periferia rețelei sunt stabilite genetic. Omul este, de fapt, Homo dictyous (omul rețelelor), altruist, cooperant, dar și egoist și răzbunător, diferit de Homo economicus (John Stuart Mill), care își urmărește doar propriul interes pentru a obține câștiguri personale maxime cu cel mai mic cost posibil. „Altruismul, cooperarea, dorința de a pedepsi și de a profita de pe urma altora ne sunt înscrise în ADN”, susțin autorii.
Sursa: Revista Intelligence (SRI) @socialcomputing
👍5
Faimosul experiment realizat pe un trotuar de psihologul Stanley Milgram demonstrează importanța conduitei mai multor oameni. În două după-amiezi reci de iarnă din anul 1968, în New York, Milgram a studiat comportamentul a 1424 trecători în timp ce mergeau pe o porțiune de 15 metri a unui trotuar.
El a poziționat pe trotuar "grupuri-stimul", variind în mărime de la 1 la 15 voluntari. La un anumit semnal, aceste grupuri fictive se opreau și se uitau timp de exact un minut spre o fereastră de la etajul al șaselea al unei clădiri învecinate.
Nu se vedea nimic interesant la acea fereastră, doar un al individ care lucra pentru Milgram. Rezultatele au fost filmate, iar voluntarii au calculat mai târziu numărul persoanelor care s-au oprit ori au privit în direcția în care se uitau membrii grupului-stimul. În timp ce 4% dintre trecători s-au oprit lângă un "grup" format dintr-o singură persoană care se uita în sus, 40% s-au oprit atunci când erau 15 persoane într-un grup-stimul. În mod evident, deciziile trecătorilor de a copia un comportament au fost influențate de dimensiunea grupului care îl afișa.
Un procent chiar mai mare de trecători au imitat comportamentul incomplet: s-au uitat în sus în direcția în care priveau și membrii grupului-stimul, dar nu s-au oprit. În timp ce o persoană a influențat 42% dintre trecători să privească în sus, 86% dintre trecători s-au uitat în sus dacă au văzut 15 persoane care făceau acest lucru. Mai interesant decât această diferență este faptul că un grup-stimul din 5 oameni a reușit să influențeze aproape la fel de mulți trecători ca și grupul format din 15 oameni. În concluzie, în situația respectivă, grupurile mai mari de 5 persoane nu au avut un efect suplimentar notabil asupra acțiunilor trecătorilor.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
El a poziționat pe trotuar "grupuri-stimul", variind în mărime de la 1 la 15 voluntari. La un anumit semnal, aceste grupuri fictive se opreau și se uitau timp de exact un minut spre o fereastră de la etajul al șaselea al unei clădiri învecinate.
Nu se vedea nimic interesant la acea fereastră, doar un al individ care lucra pentru Milgram. Rezultatele au fost filmate, iar voluntarii au calculat mai târziu numărul persoanelor care s-au oprit ori au privit în direcția în care se uitau membrii grupului-stimul. În timp ce 4% dintre trecători s-au oprit lângă un "grup" format dintr-o singură persoană care se uita în sus, 40% s-au oprit atunci când erau 15 persoane într-un grup-stimul. În mod evident, deciziile trecătorilor de a copia un comportament au fost influențate de dimensiunea grupului care îl afișa.
Un procent chiar mai mare de trecători au imitat comportamentul incomplet: s-au uitat în sus în direcția în care priveau și membrii grupului-stimul, dar nu s-au oprit. În timp ce o persoană a influențat 42% dintre trecători să privească în sus, 86% dintre trecători s-au uitat în sus dacă au văzut 15 persoane care făceau acest lucru. Mai interesant decât această diferență este faptul că un grup-stimul din 5 oameni a reușit să influențeze aproape la fel de mulți trecători ca și grupul format din 15 oameni. În concluzie, în situația respectivă, grupurile mai mari de 5 persoane nu au avut un efect suplimentar notabil asupra acțiunilor trecătorilor.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
👍2🔥2🤔2
Propriile studii ne-au arătat că propagarea influenței în rețele sociale ține cont de ceea ce am numit "Regula celor trei trepte de influență". Tot ceea ce facem și spunem, tinde să se transmită în rețeaua noastră, având un anumit impact asupra prietenilor noștri (o treaptă), asupra prietenilor prietenilor noștri (două trepte) și asupra prietenilor pritenilor pritenilor noștri (trei trepte). Influența noastră dispare treptat și încetează să mai aibă un efect observabil asupra persoanelor care se află mai departe de frontiera socială care se găsește la a treia treaptă. În același mod, suntem și noi influențați de prieteni în limita celor trei trepte, dar, în general, nu mai departe.
Regula celor trei trepte se aplică unei categorii largi de atitudini, sentimente și comportamente, dar și unei varietăți de fenomene diverse, precum opiniile politice, obezitatea și fericirea. Alți cercetători au adus dovezi că în rețelele de inventatori ideile inovative par să se propage la trei trepte, astfel încât creativitatea unui inventator îi influențează pe colegii acestuia, pe colegii colegii și pe colgeii celor din urmă. La fel, recomandările verbale cu privire la problemele zilnice (cum să găsești un profesor de pian bun sau un cămin pentru un animal de companie) tind să se propage și ele la trei trepte.
Există trei motive din cauza cărora influența noastră este limitată. Mai întâi, la fel ca micile valuri ce se formează atunci când arunci o piatră într-un lac liniștit, influența pe care o avem asupra altora poate dispărea. Piatra mișcă din loc o anumită cantitate de apă atunci când este aruncată, dar energia valului se reduce pe măsură ce acesta se propagă. Din punct devedere social, putem spune că se manifestă o deteriorare a fidelității informației pe măsură ce este transmisă, la fel ca în jocul "telefonul fără fir". Deci, dacă renunți la fumat sau susții un anumit candidat politic, până să ajungă această informație la prietenii prietenilor prietenilor tăi, persoana în cauză s-a putea să nu aibă informații corecte sau sigure despre ceea ce ai făcut de fapt. Numim acest lucru explicația deteriorării intrinseci.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
Regula celor trei trepte se aplică unei categorii largi de atitudini, sentimente și comportamente, dar și unei varietăți de fenomene diverse, precum opiniile politice, obezitatea și fericirea. Alți cercetători au adus dovezi că în rețelele de inventatori ideile inovative par să se propage la trei trepte, astfel încât creativitatea unui inventator îi influențează pe colegii acestuia, pe colegii colegii și pe colgeii celor din urmă. La fel, recomandările verbale cu privire la problemele zilnice (cum să găsești un profesor de pian bun sau un cămin pentru un animal de companie) tind să se propage și ele la trei trepte.
Există trei motive din cauza cărora influența noastră este limitată. Mai întâi, la fel ca micile valuri ce se formează atunci când arunci o piatră într-un lac liniștit, influența pe care o avem asupra altora poate dispărea. Piatra mișcă din loc o anumită cantitate de apă atunci când este aruncată, dar energia valului se reduce pe măsură ce acesta se propagă. Din punct devedere social, putem spune că se manifestă o deteriorare a fidelității informației pe măsură ce este transmisă, la fel ca în jocul "telefonul fără fir". Deci, dacă renunți la fumat sau susții un anumit candidat politic, până să ajungă această informație la prietenii prietenilor prietenilor tăi, persoana în cauză s-a putea să nu aibă informații corecte sau sigure despre ceea ce ai făcut de fapt. Numim acest lucru explicația deteriorării intrinseci.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
👍2
Analiza Rețelelor Sociale
Propriile studii ne-au arătat că propagarea influenței în rețele sociale ține cont de ceea ce am numit "Regula celor trei trepte de influență". Tot ceea ce facem și spunem, tinde să se transmită în rețeaua noastră, având un anumit impact asupra prietenilor…
În al doilea rând, influența poate scădea din cauza unei evoluții inevitabile a rețelei, care face instabile legăturile ce depășesc cele trei trepte. Conexiunile din rețea nu durează o eternitate. Prietenii încetează să mai fie prieteni. Vecinii se mută. Soții divorțează. Oamenii mor. Singura modalitate de a pierde o conexiune directă cu cineva cunoscut este dispariția legăturii înseși. Dar pentru o persoană aflată la trei trepte distanță de tine oricare dintre cele trei legături poate fi tăiată, așa că tu vei pierde cel puțin o conexiune dintre voi.
Așadar, în general, nu putem avea legături stabile cu persoane aflate la patru trepte distanță, dată fiind modificarea constantă a legăturilor. În consecință, nu influențăm și nu suntem influențați de persoanele aflate la patru trepte distanță sau mai mult. Numim acest lucru explicația instabilității rețelei.
Așadar, în general, nu putem avea legături stabile cu persoane aflate la patru trepte distanță, dată fiind modificarea constantă a legăturilor. În consecință, nu influențăm și nu suntem influențați de persoanele aflate la patru trepte distanță sau mai mult. Numim acest lucru explicația instabilității rețelei.
Oamenii fericiți se vor alege unii pe alții ca prieteni sau se vor expune acelorași medii care le provoacă tuturor fericirea, în același timp. Însă analizele noastre ne-au permis să ne adaptăm la aceste efecte. Și am aflat că această comasare se datorează efectului cauzal al fericirii unei persoane asupra celeilalte.
Analiza matematică a rețelei sugerează că o persoană este cu 15% mai predispusă la fericire dacă o persoană la care este conectată direct (aflată la o treaptă distanță) este fericită. Răspândirea fericirii nu se oprește aici. Efectul fericirii pentru oameni aflați la două trepte distanță (prietenul unui prieten) este de aproximativ 10%, iar pentru oamenii aflați la trei trepte distanță (prietenul prietenului unui prieten) este de aproximativ 6%. La patru trepte distanță efectul dispare.
Emoțiile (și după cum vom vedea mai târziu, normele și comportamentele) se propagă în rețele sociale de la o persoană la alta, dar nu se răspândesc în toată lumea. La fel cum cercurile propagate concentric în apă dispar în cele din urmă, și cercul fericirii unui individ dispare treptat din rețeaua socială.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
Analiza matematică a rețelei sugerează că o persoană este cu 15% mai predispusă la fericire dacă o persoană la care este conectată direct (aflată la o treaptă distanță) este fericită. Răspândirea fericirii nu se oprește aici. Efectul fericirii pentru oameni aflați la două trepte distanță (prietenul unui prieten) este de aproximativ 10%, iar pentru oamenii aflați la trei trepte distanță (prietenul prietenului unui prieten) este de aproximativ 6%. La patru trepte distanță efectul dispare.
Emoțiile (și după cum vom vedea mai târziu, normele și comportamentele) se propagă în rețele sociale de la o persoană la alta, dar nu se răspândesc în toată lumea. La fel cum cercurile propagate concentric în apă dispar în cele din urmă, și cercul fericirii unui individ dispare treptat din rețeaua socială.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
Analiza Rețelelor Sociale
Oamenii fericiți se vor alege unii pe alții ca prieteni sau se vor expune acelorași medii care le provoacă tuturor fericirea, în același timp. Însă analizele noastre ne-au permis să ne adaptăm la aceste efecte. Și am aflat că această comasare se datorează…
Te-ai putea întreba dacă nu cumva avem de-a face cu o problemă asemănătoare aceleia cu oul sau găina. La urma urmei, este posibil să-ți imaginezi că atunci când devii fericit, ai tendința să atragi mai mulți prieteni, care, la rândul lor, au o mulțime de prieteni. Acest lucru ar însemna că fericirea conduce rețeaua, mai degrabă decât invers. Însă atunci când am examinat modul în care rețeaua se schimbă de-a lungul timpului, am descoperit că oamenii fericiți nu au tendința de a deveni mai centrali.
Așadar, deținerea unui cerc social larg te poate face fericit, dar dacă ești fericit, acest lucru nu îți lărgește neapărat cercul social. Localizarea ta în centrul rețelei duce la fericire, mai degrabă decât invers. Structura rețelei și locul tău în cadrul ei contează cel mai mult.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
Așadar, deținerea unui cerc social larg te poate face fericit, dar dacă ești fericit, acest lucru nu îți lărgește neapărat cercul social. Localizarea ta în centrul rețelei duce la fericire, mai degrabă decât invers. Structura rețelei și locul tău în cadrul ei contează cel mai mult.
Dr. Nicholas A. Christakis, Dr. James H. Fowler, Connected
Aici am cartografiat telegramosfera moldovenească. Rețeaua construită pornind de la canalul lui Ciorici, până la 3 grade (similare-similare-similare).
Nodurile sunt colorate pe nivel (distanța față de canalul focal):
Nivel 0 = roșu (canal inițial)
Nivel 1 = portocaliu
Nivel 2 = galben
Nivel 3 = verde
Nodurile au dimensiune proporțională cu numărul de abonați
Hover arată titlul, subscribers și nivelul
Pentru extragerea datelor a canalelor similare am folosit Telethon.
Vizualizarea interactivă o puteți vedea aici
Nodurile sunt colorate pe nivel (distanța față de canalul focal):
Nivel 0 = roșu (canal inițial)
Nivel 1 = portocaliu
Nivel 2 = galben
Nivel 3 = verde
Nodurile au dimensiune proporțională cu numărul de abonați
Hover arată titlul, subscribers și nivelul
Pentru extragerea datelor a canalelor similare am folosit Telethon.
Vizualizarea interactivă o puteți vedea aici
👍3
Rețea canalelor de Telegram din Moldova și adiacente. Cartografierea a fost realizată după o listă cu cele mai populare canale, prin intermediul recomandărilor canalelor similare, până la gradul 3.
Ce e nou aici:
- Măsurările de centralitate (degree, closeness, betweenness, diffusion). În caseta de jos-stânga găsiți explicație scurtă a fiecărui tip de centralitate. Despre Diffusion Centrality găsiți aici.
- Căutarea canalelor
- Pe lângă canale din MD au intrat și câteva vecine, care sunt conectate cu rețeaua moldovenească.
✉️ Rețeaua poate fi vizualizată aici
Ce e nou aici:
- Măsurările de centralitate (degree, closeness, betweenness, diffusion). În caseta de jos-stânga găsiți explicație scurtă a fiecărui tip de centralitate. Despre Diffusion Centrality găsiți aici.
- Căutarea canalelor
- Pe lângă canale din MD au intrat și câteva vecine, care sunt conectate cu rețeaua moldovenească.
Please open Telegram to view this post
VIEW IN TELEGRAM
Pentru o navigare mai ușoară, aveți aici trei categorii de postări:
#books@socialcomputing - Cărți (recomandări și format electronic)
#soft@socialcomputing - Soft pentru analiza rețelelor și simulări
#cursuri@socialcomputing - cursuri online recomandate
#books@socialcomputing - Cărți (recomandări și format electronic)
#soft@socialcomputing - Soft pentru analiza rețelelor și simulări
#cursuri@socialcomputing - cursuri online recomandate
👍4
Analiza Rețelelor Sociale pinned «Pentru o navigare mai ușoară, aveți aici trei categorii de postări: #books@socialcomputing - Cărți (recomandări și format electronic) #soft@socialcomputing - Soft pentru analiza rețelelor și simulări #cursuri@socialcomputing - cursuri online recomandate»
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
Despre Betweeness Centrality. În fond, e vorba de actorii care pot juca cel mai bine rolul de mediatori sau poduri între diverse părți ale rețelei și fără de care informația, resursele sau model comportamental nu se poate răspândi mai departe.
❤3
Flowsint este un instrument open-source de tip OSINT/SOCMINT conceput pentru colectarea, corelarea și vizualizarea datelor provenite din diverse surse publice online. Platforma permite cercetătorilor în sociologie să analizeze structuri complexe de rețele sociale, comportamente și fluxuri de informație, oferind o perspectivă detaliată asupra interacțiunilor și relațiilor dintre indivizi, grupuri și comunități digitale.
Funcționalități principale pentru sociologie
Colectare multi-platformă
🟥 Extrage automat date de pe Telegram, Twitter/X, YouTube, TikTok, forumuri și site-uri web.
🟥 Permite monitorizarea conturilor, canalelor, grupurilor și interacțiunilor dintre ele.
Vizualizare și analiză a rețelelor
🟥 Creează grafuri care reflectă conexiunile între membri, grupuri și entități.
🟥 Evidențiază nodurile centrale, clusterele sociale și relațiile de influență.
Analiză temporală și a fluxurilor de informație
🟥 Urmărește dinamica distribuției mesajelor și evoluția temelor sau narațiunilor în timp.
🟥 Detectează tipare de amplificare a mesajelor și interacțiuni coordonate.
Export și prelucrare statistică
🟥 Grafurile și datele colectate pot fi exportate pentru analiza în Gephi, Python (NetworkX) sau R.
🟥 Permite calcularea metricilor: centralitate, densitate, modularitate etc.
Lucru colaborativ și proiecte dedicate
🟥 Permite cercetarea în echipă, cu proiecte și surse documentate separat pentru fiecare investigație.
Utilitate în cercetarea sociologică
Flowsint este util pentru:
🟥 Studierea structurilor de influență și leadership în comunitățile online.
🟥 Analiza formării clusterelor sociale și a comunităților digitale.
🟥 Investigarea modului în care informațiile, opiniile și narațiunile se propagă între grupuri.
🟥 Observarea comportamentelor colective și a interacțiunilor în rețele sociale dinamice.
Avantaje
🟥 Automatizează colectarea și corelarea datelor din multiple platforme.
🟥 Permite vizualizarea rapidă a relațiilor și fluxurilor complexe.
🟥 Open-source și self-hosted → datele rămân confidențiale în cadrul echipei de cercetare.
🟥 Oferă suport pentru integrarea analizei cantitative și calitative în cercetările sociologice.
#soft@socialcomputing
Funcționalități principale pentru sociologie
Colectare multi-platformă
Vizualizare și analiză a rețelelor
Analiză temporală și a fluxurilor de informație
Export și prelucrare statistică
Lucru colaborativ și proiecte dedicate
Utilitate în cercetarea sociologică
Flowsint este util pentru:
Avantaje
#soft@socialcomputing
Please open Telegram to view this post
VIEW IN TELEGRAM
👍4❤1🖕1
Ce rețele existau în legislatura trecută a Parlamentului Republicii Moldova? Am pornit de la ideea că semnătura comună pe proiecte de lege ar putea indica o cooperare mai strânsă sau mai frecventă între deputați.
Astfel, am extras cu ajutorul Selenium nume de co-autori ai proiectelor de lege de pe site-ul legislativului, în perioada 2021 - 2025. Proiectele de lege cu un singur autor au fost ignorate (ca fii irelevante din perspectiva relațională).
Rețeaua generată prezintă niște metrici și evidențiază existența a 12 comunități.
Rețeaua poate fi vizualizată aici
Astfel, am extras cu ajutorul Selenium nume de co-autori ai proiectelor de lege de pe site-ul legislativului, în perioada 2021 - 2025. Proiectele de lege cu un singur autor au fost ignorate (ca fii irelevante din perspectiva relațională).
Rețeaua generată prezintă niște metrici și evidențiază existența a 12 comunități.
Rețeaua poate fi vizualizată aici
❤4
Aici găsiți un seminar gratuit de introducere în Analiza Rețelelor Sociale (engleză), din partea Institute for Statistical and Data Science.
#cursuri@socialcomputing
#cursuri@socialcomputing
👍1
Conceptul de „societate ca rețea” este inovația teoretică majoră a lui Michael Mann și merită o explicație detaliată, deoarece schimbă complet modul în care privim istoria și sociologia.
În loc să vadă societatea ca pe o clădire cu etaje (unde baza ar fi economia, iar etajul ideologia, ca la Marx) sau ca pe un organism unitar (ca la funcționaliști), Mann o vede ca pe o „împletitură dezordonată”.
Iată o detaliere a mecanicii acestor rețele:
1. De ce „Rețele” și nu „Societăți”?
Mann afirmă că nu există entități totalitare numite „societăți”.
Granițele nu coincid: Rețeaua economică a unui individ (comerțul) poate fi mult mai vastă decât rețeaua sa politică (statul în care trăiește), iar rețeaua ideologică (religia) poate fi și mai mare.
Exemplu: În Europa Medievală, un negustor trăia politic în Anglia (rețea mică), economic făcea comerț cu Flandra (rețea medie), dar ideologic aparținea Creștinătății, care era condusă de la Roma (rețea uriașă). Aceste rețele se suprapuneau, dar nu aveau aceleași granițe.
2. Geometria Puterii: Cele două dimensiuni
Pentru a înțelege cum funcționează o rețea de putere, Mann introduce două axe esențiale prin care măsoară capacitatea organizațională:
A. Putere Extensivă vs. Putere Intensivă
Puterea Extensivă: Capacitatea de a organiza un număr mare de oameni pe teritorii vaste, dar cu o implicare superficială.
Exemplu: Un imperiu militar (precum cel Mongol) putea controla teritorii uriașe, dar nu putea schimba viața de zi cu zi a țăranilor.
Puterea Intensivă: Capacitatea de a mobiliza un angajament profund din partea participanților, de obicei pe arii mai restrânse.
Exemplu: O sectă religioasă mică sau o unitate militară de elită care controlează fiecare aspect al vieții membrilor săi.
B. Putere Autoritară vs. Putere Difuză
Puterea Autoritară: Comenzi clare, conștiente (A îi ordonă lui B). Este vizibilă în armată sau stat.
Puterea Difuză: Se răspândește „spontan”, fără un centru de comandă, prin practici comune, morală sau piețe. Oamenii se supun nu pentru că li se ordonă, ci pentru că li se pare „natural” sau „moral”.
Exemplu: Răspândirea unei limbi, a alfabetizării sau a prețurilor pe piață.
3. Dinamica Schimbării: „Emergența Interstițială”
Aceasta este, poate, cea mai interesantă idee a lui Mann despre cum evoluează rețelele.
Deoarece rețelele (IEMP) nu se suprapun perfect, apar spații libere între ele – interstiții. Oamenii nemulțumiți de rețeaua dominantă pot „tunela” prin aceste interstiții pentru a crea noi forme de putere.
Cum funcționează: Când o rețea devine prea rigidă (instituționalizată), schimbarea vine din zonele pe care ea nu le controlează complet.
Exemplu istoric: Capitalismul nu a apărut în centrul puterii feudale, ci în „interstițiile” acesteia – în orașele libere, printre negustorii care scăpau controlului direct al lorzilor și al Bisericii, dar foloseau infrastructura oferită de aceștia pentru a crea o nouă rețea economică.
4. „Promiscuitatea” Organizațiilor
Mann avertizează că organizațiile reale sunt „promiscue” funcțional . Ele nu rămân pure.
Un stat (actor politic) devine și actor economic (colectează taxe, bate monedă).
O biserică (actor ideologic) devine un mare proprietar de pământ (actor economic) și poate avea armată (actor militar).
Concluzie despre rețele: Istoria nu este o succesiune de stadii fixe (sclavagism -> feudalism -> capitalism), ci o luptă continuă între aceste patru tipuri de rețele. Câștigătorul este acea rețea care, într-un moment istoric dat, oferă cea mai eficientă metodă de organizare (logistică) pentru a atinge scopurile umane.
#books@socialcomputing
În loc să vadă societatea ca pe o clădire cu etaje (unde baza ar fi economia, iar etajul ideologia, ca la Marx) sau ca pe un organism unitar (ca la funcționaliști), Mann o vede ca pe o „împletitură dezordonată”.
Iată o detaliere a mecanicii acestor rețele:
1. De ce „Rețele” și nu „Societăți”?
Mann afirmă că nu există entități totalitare numite „societăți”.
Granițele nu coincid: Rețeaua economică a unui individ (comerțul) poate fi mult mai vastă decât rețeaua sa politică (statul în care trăiește), iar rețeaua ideologică (religia) poate fi și mai mare.
Exemplu: În Europa Medievală, un negustor trăia politic în Anglia (rețea mică), economic făcea comerț cu Flandra (rețea medie), dar ideologic aparținea Creștinătății, care era condusă de la Roma (rețea uriașă). Aceste rețele se suprapuneau, dar nu aveau aceleași granițe.
2. Geometria Puterii: Cele două dimensiuni
Pentru a înțelege cum funcționează o rețea de putere, Mann introduce două axe esențiale prin care măsoară capacitatea organizațională:
A. Putere Extensivă vs. Putere Intensivă
Puterea Extensivă: Capacitatea de a organiza un număr mare de oameni pe teritorii vaste, dar cu o implicare superficială.
Exemplu: Un imperiu militar (precum cel Mongol) putea controla teritorii uriașe, dar nu putea schimba viața de zi cu zi a țăranilor.
Puterea Intensivă: Capacitatea de a mobiliza un angajament profund din partea participanților, de obicei pe arii mai restrânse.
Exemplu: O sectă religioasă mică sau o unitate militară de elită care controlează fiecare aspect al vieții membrilor săi.
B. Putere Autoritară vs. Putere Difuză
Puterea Autoritară: Comenzi clare, conștiente (A îi ordonă lui B). Este vizibilă în armată sau stat.
Puterea Difuză: Se răspândește „spontan”, fără un centru de comandă, prin practici comune, morală sau piețe. Oamenii se supun nu pentru că li se ordonă, ci pentru că li se pare „natural” sau „moral”.
Exemplu: Răspândirea unei limbi, a alfabetizării sau a prețurilor pe piață.
3. Dinamica Schimbării: „Emergența Interstițială”
Aceasta este, poate, cea mai interesantă idee a lui Mann despre cum evoluează rețelele.
Deoarece rețelele (IEMP) nu se suprapun perfect, apar spații libere între ele – interstiții. Oamenii nemulțumiți de rețeaua dominantă pot „tunela” prin aceste interstiții pentru a crea noi forme de putere.
Cum funcționează: Când o rețea devine prea rigidă (instituționalizată), schimbarea vine din zonele pe care ea nu le controlează complet.
Exemplu istoric: Capitalismul nu a apărut în centrul puterii feudale, ci în „interstițiile” acesteia – în orașele libere, printre negustorii care scăpau controlului direct al lorzilor și al Bisericii, dar foloseau infrastructura oferită de aceștia pentru a crea o nouă rețea economică.
4. „Promiscuitatea” Organizațiilor
Mann avertizează că organizațiile reale sunt „promiscue” funcțional . Ele nu rămân pure.
Un stat (actor politic) devine și actor economic (colectează taxe, bate monedă).
O biserică (actor ideologic) devine un mare proprietar de pământ (actor economic) și poate avea armată (actor militar).
Concluzie despre rețele: Istoria nu este o succesiune de stadii fixe (sclavagism -> feudalism -> capitalism), ci o luptă continuă între aceste patru tipuri de rețele. Câștigătorul este acea rețea care, într-un moment istoric dat, oferă cea mai eficientă metodă de organizare (logistică) pentru a atinge scopurile umane.
#books@socialcomputing
👍3