⚜️ Reflecții geopolitice: Maduro plecat, Iran slăbit, petroliere capturate – slăbiciunea globală a Rusiei se arată ca niciodată:
Partea I
Promisiunile de sprijin ale Rusiei se dovedesc lipsite de valoare. Chiar și în spațiul post-sovietic, Moscova pierde tot mai multe pârghii de putere. Iar politica externă amereicană pune Kremlinul sub o presiune suplimentară.
Prin războiul împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a mizat totul pe o singură carte în politica externă. Obiectivele sale în țara vecină trebuie atinse cu orice preț. Acest lucru nu are doar consecințe negative pentru economie, ci și pentru prezența rusă în multe regiuni ale lumii. Promisiunile de protecție față de dictatori aliați, formulate în 2015 odată cu intervenția în războiul civil sirian de partea lui Bashar al-Assad, par să valoreze la fel de puțin ca și garanțiile de securitate oferite unor democrații aliate precum Armenia. O privire de ansamblu.
Venezuela:
În luna mai a anului trecut, Nicolás Maduro era încă invitat la parada militară a lui Vladimir Putin din Piața Roșie, organizată în onoarea victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste. Astăzi, șeful statului venezuelean se află într-o celulă de închisoare în cartierul Brooklyn din New York – iar Vladimir Putin nu spune niciun cuvânt despre acest lucru. Nicio altă evoluție recentă nu arată atât de clar pierderea de putere a Rusiei în America Latină. Ajutorul Rusiei pentru Maduro, despre care se specula încă acum câteva luni, nu a mai venit niciodată.
Donald Trump a plasat Venezuela în mod clar în sfera de influență americană. Consecințele pe termen mediu și lung pentru piețele energetice și pentru prețul petrolului, strategic important pentru Rusia, sunt incerte. Daunele de imagine pentru Rusia și pierderile financiare sunt evidente – rambursarea unui credit rusesc de miliarde acordat lui Maduro este acum pusă sub semnul întrebării.
Însă influența în scădere a Rusiei în Venezuela se contura deja de ceva vreme. Perioada marilor achiziții de armament venezuelene din Rusia s-a încheiat demult. O intervenție militară rusă la zece mii de kilometri de centrele populate ale Rusiei depășea posibilitățile Moscovei chiar și înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Cu șapte ani în urmă, potrivit Fionei Hill, care la acea vreme era responsabilă pentru Europa în Consiliul Național de Securitate al SUA, Rusia ar fi propus un fel de troc: Venezuela contra Ucraina. Acest acord eșuat din prima președinție Trump capătă acum o nouă actualitate, întrucât inițiativa lui Trump confirmă Kremlinului modul său de gândire în termeni de sfere de influență.
Și tocmai de aceea Kremlinul a privit probabil pasiv cum armata americană a confiscat miercuri un petrolier din Venezuela care naviga sub pavilion rusesc. Nava fusese oprită în Atlanticul de Nord, în largul coastelor Scoției, pe baza unui ordin judecătoresc, din cauza unor presupuse încălcări ale sancțiunilor americane.
Ministerul rus de Externe a cerut întoarcerea neîmpiedicată acasă a marinarilor. „Având în vedere relatările potrivit cărora cetățeni ruși ar face parte din echipaj, cerem părții americane să le asigure un tratament uman și demn, să le respecte cu strictețe drepturile și interesele și să nu împiedice o întoarcere în patrie cât mai rapidă posibil”, a transmis Moscova.
Se urmărește cu atenție situația de pe „Marinera”, a comunicat ministerul, potrivit agențiilor de presă ruse (armata americană folosește denumirea „Bella-1”, așa se numea nava înainte de a fi redenumită). https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
Partea I
Promisiunile de sprijin ale Rusiei se dovedesc lipsite de valoare. Chiar și în spațiul post-sovietic, Moscova pierde tot mai multe pârghii de putere. Iar politica externă amereicană pune Kremlinul sub o presiune suplimentară.
Prin războiul împotriva Ucrainei, Vladimir Putin a mizat totul pe o singură carte în politica externă. Obiectivele sale în țara vecină trebuie atinse cu orice preț. Acest lucru nu are doar consecințe negative pentru economie, ci și pentru prezența rusă în multe regiuni ale lumii. Promisiunile de protecție față de dictatori aliați, formulate în 2015 odată cu intervenția în războiul civil sirian de partea lui Bashar al-Assad, par să valoreze la fel de puțin ca și garanțiile de securitate oferite unor democrații aliate precum Armenia. O privire de ansamblu.
Venezuela:
În luna mai a anului trecut, Nicolás Maduro era încă invitat la parada militară a lui Vladimir Putin din Piața Roșie, organizată în onoarea victoriei sovietice împotriva Germaniei naziste. Astăzi, șeful statului venezuelean se află într-o celulă de închisoare în cartierul Brooklyn din New York – iar Vladimir Putin nu spune niciun cuvânt despre acest lucru. Nicio altă evoluție recentă nu arată atât de clar pierderea de putere a Rusiei în America Latină. Ajutorul Rusiei pentru Maduro, despre care se specula încă acum câteva luni, nu a mai venit niciodată.
Donald Trump a plasat Venezuela în mod clar în sfera de influență americană. Consecințele pe termen mediu și lung pentru piețele energetice și pentru prețul petrolului, strategic important pentru Rusia, sunt incerte. Daunele de imagine pentru Rusia și pierderile financiare sunt evidente – rambursarea unui credit rusesc de miliarde acordat lui Maduro este acum pusă sub semnul întrebării.
Însă influența în scădere a Rusiei în Venezuela se contura deja de ceva vreme. Perioada marilor achiziții de armament venezuelene din Rusia s-a încheiat demult. O intervenție militară rusă la zece mii de kilometri de centrele populate ale Rusiei depășea posibilitățile Moscovei chiar și înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Cu șapte ani în urmă, potrivit Fionei Hill, care la acea vreme era responsabilă pentru Europa în Consiliul Național de Securitate al SUA, Rusia ar fi propus un fel de troc: Venezuela contra Ucraina. Acest acord eșuat din prima președinție Trump capătă acum o nouă actualitate, întrucât inițiativa lui Trump confirmă Kremlinului modul său de gândire în termeni de sfere de influență.
Și tocmai de aceea Kremlinul a privit probabil pasiv cum armata americană a confiscat miercuri un petrolier din Venezuela care naviga sub pavilion rusesc. Nava fusese oprită în Atlanticul de Nord, în largul coastelor Scoției, pe baza unui ordin judecătoresc, din cauza unor presupuse încălcări ale sancțiunilor americane.
Ministerul rus de Externe a cerut întoarcerea neîmpiedicată acasă a marinarilor. „Având în vedere relatările potrivit cărora cetățeni ruși ar face parte din echipaj, cerem părții americane să le asigure un tratament uman și demn, să le respecte cu strictețe drepturile și interesele și să nu împiedice o întoarcere în patrie cât mai rapidă posibil”, a transmis Moscova.
Se urmărește cu atenție situația de pe „Marinera”, a comunicat ministerul, potrivit agențiilor de presă ruse (armata americană folosește denumirea „Bella-1”, așa se numea nava înainte de a fi redenumită). https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
DIE WELT
Russland: Maduro weg, Iran geschwächt, Tanker geentert – Putins globale Schwäche zeigt sich wie nie zuvor - WELT
Seit Wochen muss Putin zusehen, wie Verbündete verschwinden oder wackeln. Russlands Beistandsversprechen erweisen sich als wertlos. Selbst im postsowjetischen Raum verliert Moskau immer mehr Machthebel. Und Trumps aggressive Außenpolitik setzt den Kreml zusätzlich…
👍1
⚜️ Reflecții geopolitice: Maduro plecat, Iran slăbit, petroliere capturate – slăbiciunea globală a Rusiei se arată ca niciodată.
Partea II
Orientul Mijlociu:
Influența Rusiei în regiune scade, însă Siria rămâne un actor important. Căderea lui Assad, în urmă cu mai bine de un an, Kremlinul nu a putut și nici nu a vrut să o împiedice. Astăzi, fostul dictator sirian trăiește în exil la Moscova. Noii conducători, în jurul fostului lider al milițiilor islamiste Ahmed al-Scharaa, vor în primul rând să atragă investiții occidentale în țară. Totuși, al-Scharaa, urmărit anterior de militarii ruși ca „terorist”, caută o normalizare a relațiilor cu Rusia. În timpul vizitei la Moscova, în octombrie, s-a întâlnit cu Putin și i-a garantat menținerea bazei navale ruse din Tartus și a bazei aeriene din Hmeimim.
Al-Scharaa are nevoie de Rusia pentru a contrabalansa influența Turciei și a statelor din Golf în Siria. În decembrie, o delegație siriană a vizitat Moscova; discuțiile au vizat, printre altele, „cooperarea militară și tehnică”.
În Iran, un partener important al Moscovei în regiune este vizibil slăbit. Pe fondul războiului din Gaza, milițiile fidele Iranului, Hamas și Hezbollah, și-au pierdut semnificativ din influență, iar atacurile israeliano-americane asupra instalațiilor nucleare iraniene din vara trecută au scos la iveală inferioritatea militară a țării. Criza economică, combinată cu agravarea deficitului național de apă, iar apoi protestele actuale care decurg din acestea, pun o presiune suplimentară asupra regimului de la Teheran. Într-un scenariu critic, dinspre Moscova nu a venit ajutor. Cu toate acestea, Teheranul își extinde cooperarea cu Rusia. Livrările de avioane de luptă rusești rămân în continuare pe agendă. Asta accentuează un dezechilibru: Rusia devine tot mai importantă pentru Iran, în timp ce, invers, importanța strategică a Iranului pentru Rusia scade. Putin poate că și-a îmbunătățit poziția față de Teheran, dar o țară aflată într-o criză severă nu este un partener puternic. https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
Partea II
Orientul Mijlociu:
Influența Rusiei în regiune scade, însă Siria rămâne un actor important. Căderea lui Assad, în urmă cu mai bine de un an, Kremlinul nu a putut și nici nu a vrut să o împiedice. Astăzi, fostul dictator sirian trăiește în exil la Moscova. Noii conducători, în jurul fostului lider al milițiilor islamiste Ahmed al-Scharaa, vor în primul rând să atragă investiții occidentale în țară. Totuși, al-Scharaa, urmărit anterior de militarii ruși ca „terorist”, caută o normalizare a relațiilor cu Rusia. În timpul vizitei la Moscova, în octombrie, s-a întâlnit cu Putin și i-a garantat menținerea bazei navale ruse din Tartus și a bazei aeriene din Hmeimim.
Al-Scharaa are nevoie de Rusia pentru a contrabalansa influența Turciei și a statelor din Golf în Siria. În decembrie, o delegație siriană a vizitat Moscova; discuțiile au vizat, printre altele, „cooperarea militară și tehnică”.
În Iran, un partener important al Moscovei în regiune este vizibil slăbit. Pe fondul războiului din Gaza, milițiile fidele Iranului, Hamas și Hezbollah, și-au pierdut semnificativ din influență, iar atacurile israeliano-americane asupra instalațiilor nucleare iraniene din vara trecută au scos la iveală inferioritatea militară a țării. Criza economică, combinată cu agravarea deficitului național de apă, iar apoi protestele actuale care decurg din acestea, pun o presiune suplimentară asupra regimului de la Teheran. Într-un scenariu critic, dinspre Moscova nu a venit ajutor. Cu toate acestea, Teheranul își extinde cooperarea cu Rusia. Livrările de avioane de luptă rusești rămân în continuare pe agendă. Asta accentuează un dezechilibru: Rusia devine tot mai importantă pentru Iran, în timp ce, invers, importanța strategică a Iranului pentru Rusia scade. Putin poate că și-a îmbunătățit poziția față de Teheran, dar o țară aflată într-o criză severă nu este un partener puternic. https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
DIE WELT
Russland: Maduro weg, Iran geschwächt, Tanker geentert – Putins globale Schwäche zeigt sich wie nie zuvor - WELT
Seit Wochen muss Putin zusehen, wie Verbündete verschwinden oder wackeln. Russlands Beistandsversprechen erweisen sich als wertlos. Selbst im postsowjetischen Raum verliert Moskau immer mehr Machthebel. Und Trumps aggressive Außenpolitik setzt den Kreml zusätzlich…
👍2
⚜️ Reflecții geopolitice: Maduro plecat, Iran slăbit, petroliere capturate – slăbiciunea globală a Rusiei se arată ca niciodată.
Partea III
Spațiul post-sovietic:
Și în fosta Uniune Sovietică, Rusia își pierde influența. Armenia se apropie de Occident, după ce, în noul război pentru Nagorno-Karabah, nu a primit niciun ajutor de la Moscova, în pofida atacurilor Azerbaidjanului asupra unui teritoriu armean recunoscut de dreptul internațional.
Cu Azerbaidjanul a existat un an întreg de îngheț al relațiilor, după doborârea accidentală a unui avion de linie azer de către apărarea antiaeriană rusă, însoțită de arestări reciproce de cetățeni ai celuilalt stat – până când Putin și-a cerut scuze în octombrie anul trecut președintelui Ilham Alijew. Moscova a fost nevoită să privească cum Casa Albă a impulsionat procesul de pace dintre Baku și Erevan și a anunțat „Trump Route for International Peace and Prosperity” (Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională).
În Republica Moldova, forțele pro-europene au reușit să se impună la alegerile din septembrie anul trecut.
Chiar și Kazahstanul, condus autocratic, unde alianța militară a Rusiei, OTSC, a împiedicat o lovitură de stat în urmă cu patru ani, intră tot mai des în conflict cu Moscova. Rusia dorește mai multă influență asupra politicilor economice și culturale ale țării, pentru a-și asigura propriile interese. În schimb, șeful statului, Kassym-Jomart Tokayev, încearcă să echilibreze Rusia prin relații tot mai strânse cu Occidentul și cu China.
Doar în Georgia Rusia a reușit recent să obțină un succes: victoria electorală a partidului pro-rus „Visul Georgian” la alegerile locale din octombrie anul trecut. https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
Partea III
Spațiul post-sovietic:
Și în fosta Uniune Sovietică, Rusia își pierde influența. Armenia se apropie de Occident, după ce, în noul război pentru Nagorno-Karabah, nu a primit niciun ajutor de la Moscova, în pofida atacurilor Azerbaidjanului asupra unui teritoriu armean recunoscut de dreptul internațional.
Cu Azerbaidjanul a existat un an întreg de îngheț al relațiilor, după doborârea accidentală a unui avion de linie azer de către apărarea antiaeriană rusă, însoțită de arestări reciproce de cetățeni ai celuilalt stat – până când Putin și-a cerut scuze în octombrie anul trecut președintelui Ilham Alijew. Moscova a fost nevoită să privească cum Casa Albă a impulsionat procesul de pace dintre Baku și Erevan și a anunțat „Trump Route for International Peace and Prosperity” (Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională).
În Republica Moldova, forțele pro-europene au reușit să se impună la alegerile din septembrie anul trecut.
Chiar și Kazahstanul, condus autocratic, unde alianța militară a Rusiei, OTSC, a împiedicat o lovitură de stat în urmă cu patru ani, intră tot mai des în conflict cu Moscova. Rusia dorește mai multă influență asupra politicilor economice și culturale ale țării, pentru a-și asigura propriile interese. În schimb, șeful statului, Kassym-Jomart Tokayev, încearcă să echilibreze Rusia prin relații tot mai strânse cu Occidentul și cu China.
Doar în Georgia Rusia a reușit recent să obțină un succes: victoria electorală a partidului pro-rus „Visul Georgian” la alegerile locale din octombrie anul trecut. https://www.welt.de/politik/ausland/plus695fa483b973d6103f745a66/russland-maduro-weg-iran-geschwaecht-tanker-geentert-putins-globale-schwaeche-zeigt-sich-wie-nie-zuvor.html
DIE WELT
Russland: Maduro weg, Iran geschwächt, Tanker geentert – Putins globale Schwäche zeigt sich wie nie zuvor - WELT
Seit Wochen muss Putin zusehen, wie Verbündete verschwinden oder wackeln. Russlands Beistandsversprechen erweisen sich als wertlos. Selbst im postsowjetischen Raum verliert Moskau immer mehr Machthebel. Und Trumps aggressive Außenpolitik setzt den Kreml zusätzlich…
👍2
⚜️ Trump s-a săturat de jocurile lui Putin și îl consideră o amenințare la adresa păcii mondiale, scrie The Telegraph.
Potrivit publicației, decizia lui Trump de a captura un petrolier sub pavilionul Federației Ruse și sprijinul acordat sancțiunilor împotriva Rusiei au fost un semnal clar pentru Putin că timpul îi expiră pentru a pune capăt războiului.
Materialul menționează că președintele american acționează după principiul „bățului și morcovului”, iar morcovii s-au terminat.
În prezent, administrația Trump este mai aproape ca niciodată de viziunea europeană asupra războiului, iar Putin, în opinia lor, joacă un joc fără intenția reală de a-l încheia.
Potrivit publicației, decizia lui Trump de a captura un petrolier sub pavilionul Federației Ruse și sprijinul acordat sancțiunilor împotriva Rusiei au fost un semnal clar pentru Putin că timpul îi expiră pentru a pune capăt războiului.
Materialul menționează că președintele american acționează după principiul „bățului și morcovului”, iar morcovii s-au terminat.
În prezent, administrația Trump este mai aproape ca niciodată de viziunea europeană asupra războiului, iar Putin, în opinia lor, joacă un joc fără intenția reală de a-l încheia.
👍1😁1
⚜️ Suedia mărește cheltuielile de apărare din cauza situației în deteriorare „în est și în vest” — Bloomberg.
Suedia plănuiește să achiziționeze mai multe drone și sisteme de apărare antiaeriană pentru a face față amenințării crescânde din partea Rusiei și pe fondul îndoielilor tot mai mari în ceea ce privește fiabilitatea Statelor Unite ca aliat, a declarat ministrul apărării, Paul Jönsson.
Conform lui Jönsson, țara nord-europeană va aloca 4 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 430 de milioane de lire sterline) pentru achiziționarea diferitelor tipuri de sisteme fără pilot pentru toate forțele armate; livrările sunt așteptate „în termen de doi ani”.
Anterior, el a anunțat și investiții noi în valoare de 15 miliarde de coroane în sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja atât infrastructura civilă, cât și pe cea militară, primul „comandă consolidată” fiind planificată a fi plasată în primul trimestru.
„Situația globală a devenit și mai gravă și mai amenințătoare decât atunci când ne-am întâlnit aici anul trecut”, — a declarat Jönsson la conferința anuală de apărare de la stațiunea de schi Sälen din Suedia.«Orizontul se întunecă atât în est, cât și în vest».
Suedia plănuiește să achiziționeze mai multe drone și sisteme de apărare antiaeriană pentru a face față amenințării crescânde din partea Rusiei și pe fondul îndoielilor tot mai mari în ceea ce privește fiabilitatea Statelor Unite ca aliat, a declarat ministrul apărării, Paul Jönsson.
Conform lui Jönsson, țara nord-europeană va aloca 4 miliarde de coroane suedeze (aproximativ 430 de milioane de lire sterline) pentru achiziționarea diferitelor tipuri de sisteme fără pilot pentru toate forțele armate; livrările sunt așteptate „în termen de doi ani”.
Anterior, el a anunțat și investiții noi în valoare de 15 miliarde de coroane în sisteme de apărare antiaeriană pentru a proteja atât infrastructura civilă, cât și pe cea militară, primul „comandă consolidată” fiind planificată a fi plasată în primul trimestru.
„Situația globală a devenit și mai gravă și mai amenințătoare decât atunci când ne-am întâlnit aici anul trecut”, — a declarat Jönsson la conferința anuală de apărare de la stațiunea de schi Sälen din Suedia.«Orizontul se întunecă atât în est, cât și în vest».
⚜️ Tulburările din Iran reprezintă o amenințare mai mare pentru furnizarea de petrol decât situația din Venezuela — The Wall Street Journal
Analiștii de la Capital Economics sunt de părere că instabilitatea crescândă din Iran ar putea avea consecințe grave asupra piețelor mondiale de petrol. „Perspectiva unor întreruperi ale furnizării de energie din Iran reprezintă o amenințare mai mare pentru furnizarea la nivel mondial decât situația din Venezuela, având în vedere în special potențialul de a afecta furnizarea în afara Iranului”, — consideră experții.
„Mizele geopolitice sunt, de asemenea, ridicate, având în vedere statutul actual al Iranului ca una dintre cele mai mari economii aflate sub influența Chinei”, subliniază Capital Economics.
Conform companiei, petrolul iranian reprezintă aproape 15% din volumul total de petrol importat în China, comparativ cu 2% în Venezuela.
Analiștii sunt siguri că o grevă a petrolierilor, o blocadă a flotei paralele sau amenințările de închidere a Strâmtorii Ormuz ar putea ridica prețurile petrolului cu 15-20 de dolari pe baril, deși această creștere ar fi probabil de scurtă durată.
Analiștii de la Capital Economics sunt de părere că instabilitatea crescândă din Iran ar putea avea consecințe grave asupra piețelor mondiale de petrol. „Perspectiva unor întreruperi ale furnizării de energie din Iran reprezintă o amenințare mai mare pentru furnizarea la nivel mondial decât situația din Venezuela, având în vedere în special potențialul de a afecta furnizarea în afara Iranului”, — consideră experții.
„Mizele geopolitice sunt, de asemenea, ridicate, având în vedere statutul actual al Iranului ca una dintre cele mai mari economii aflate sub influența Chinei”, subliniază Capital Economics.
Conform companiei, petrolul iranian reprezintă aproape 15% din volumul total de petrol importat în China, comparativ cu 2% în Venezuela.
Analiștii sunt siguri că o grevă a petrolierilor, o blocadă a flotei paralele sau amenințările de închidere a Strâmtorii Ormuz ar putea ridica prețurile petrolului cu 15-20 de dolari pe baril, deși această creștere ar fi probabil de scurtă durată.
Forwarded from AGORA
❌Adrian Dulgher, vicepreședinte CUB, ar fi fost declarat indezirabil în Ucraina pentru trei ani.
📍Informația ar fi fost confirmată de către reprezentanți ai unor instituții din Ucraina pentru ZdG.
👁 Urmărește AGORA pe Telegram
📍Informația ar fi fost confirmată de către reprezentanți ai unor instituții din Ucraina pentru ZdG.
👁 Urmărește AGORA pe Telegram
Forwarded from AGORA
🔵Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că ar vota pentru unirea țării cu România în cazul organizării unui referendum.
🗣„Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație”, a afirmat șefa statului, explicându-și poziția în cadrul podcastului The Rest Is Politics: Leading.
🟡Totodată, Maia Sandu a subliniat că, potrivit sondajelor de opinie, în prezent nu există sprijin majoritar pentru unire, iar integrarea europeană rămâne obiectivul realist al Republicii Moldova.
👁 Urmărește AGORA pe Telegram
🗣„Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație”, a afirmat șefa statului, explicându-și poziția în cadrul podcastului The Rest Is Politics: Leading.
🟡Totodată, Maia Sandu a subliniat că, potrivit sondajelor de opinie, în prezent nu există sprijin majoritar pentru unire, iar integrarea europeană rămâne obiectivul realist al Republicii Moldova.
👁 Urmărește AGORA pe Telegram
❤3👎1
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Rusia pierde lunar între 20.000 și 25.000 de persoane în luptele împotriva Ucraina, a declarat NATO prin secretarul său general, Mark Rutte.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că pierderile masive suferite de ruși demonstrează rezistența solidă a Forțele Armate ale Ucrainei.
„Dacă comparăm acest lucru cu războiul din Afganistan din anii 1980, unde au pierdut aproximativ 20.000 de soldați în 10 ani, contrastul este izbitor. Acum pierd același număr — și chiar mai mult — într-o singură lună”, a adăugat secretarul general.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că pierderile masive suferite de ruși demonstrează rezistența solidă a Forțele Armate ale Ucrainei.
„Dacă comparăm acest lucru cu războiul din Afganistan din anii 1980, unde au pierdut aproximativ 20.000 de soldați în 10 ani, contrastul este izbitor. Acum pierd același număr — și chiar mai mult — într-o singură lună”, a adăugat secretarul general.
👍2😁1
⚜️ Experții ruși consideră că confiscarea petrolierelor din „flota fantomă” a Rusiei de către SUA va face logistica și mai costisitoare, va reduce numărul piețelor pe care Moscova se poate baza, iar prețul petrolului ar putea scădea cu 5–10%.
„Pe lângă amenințarea directă la adresa logisticii petrolului rusesc — care va duce la reducerea livrărilor de petrol din Rusia către piețele mondiale și la o scădere suplimentară a veniturilor din aceste exporturi — mai există un factor neplăcut.
China și India sunt principalii cumpărători de petrol rusesc. Trump a privat deja China de livrările ilegale de petrol din Venezuela și exercită presiuni asupra Indiei pentru a opri achizițiile de petrol din Rusia.
Acum, SUA vor putea furniza legal petrol venezuelean Indiei și Chinei, care îl vor putea cumpăra fără teama sancțiunilor. Dacă SUA vor prelua controlul asupra Iranului, același lucru se va întâmpla și cu petrolul iranian. Pe ce piețe se va mai putea baza Rusia atunci?”
„Costul livrărilor va crește cu 10–15%: petrolierele vechi, cu asigurări discutabile, vor deveni mai scumpe de exploatat, iar căutarea unor rute alternative prin Arctica sau Marea Caspică va adăuga costuri suplimentare de logistică.
În ansamblu, exporturile de petrol vor scădea cu 5–10%, ceea ce va adânci deficitul bugetar și va încetini creșterea PIB cu aproximativ 0,5%. Aceasta va spori și mai mult dependența de China, crescând riscurile geopolitice.”
„Costul livrărilor este principalul factor al loviturii. Cheltuielile vor crește.
Armatorii vor include un «premium de risc» în prețurile lor. Refuzul companiilor occidentale obligă la trecerea la asigurări rusești sau asiatice, care sunt mai scumpe și mai dificil de recunoscut legal de către porturi. În cele din urmă, pentru ca un cumpărător (de exemplu, o rafinărie din India) să accepte preluarea unui petrol «toxic» transportat de un petrolier sancționat, Rusia va fi nevoită să mărească și mai mult discountul față de prețul Brent.”
„Pe lângă amenințarea directă la adresa logisticii petrolului rusesc — care va duce la reducerea livrărilor de petrol din Rusia către piețele mondiale și la o scădere suplimentară a veniturilor din aceste exporturi — mai există un factor neplăcut.
China și India sunt principalii cumpărători de petrol rusesc. Trump a privat deja China de livrările ilegale de petrol din Venezuela și exercită presiuni asupra Indiei pentru a opri achizițiile de petrol din Rusia.
Acum, SUA vor putea furniza legal petrol venezuelean Indiei și Chinei, care îl vor putea cumpăra fără teama sancțiunilor. Dacă SUA vor prelua controlul asupra Iranului, același lucru se va întâmpla și cu petrolul iranian. Pe ce piețe se va mai putea baza Rusia atunci?”
„Costul livrărilor va crește cu 10–15%: petrolierele vechi, cu asigurări discutabile, vor deveni mai scumpe de exploatat, iar căutarea unor rute alternative prin Arctica sau Marea Caspică va adăuga costuri suplimentare de logistică.
În ansamblu, exporturile de petrol vor scădea cu 5–10%, ceea ce va adânci deficitul bugetar și va încetini creșterea PIB cu aproximativ 0,5%. Aceasta va spori și mai mult dependența de China, crescând riscurile geopolitice.”
„Costul livrărilor este principalul factor al loviturii. Cheltuielile vor crește.
Armatorii vor include un «premium de risc» în prețurile lor. Refuzul companiilor occidentale obligă la trecerea la asigurări rusești sau asiatice, care sunt mai scumpe și mai dificil de recunoscut legal de către porturi. În cele din urmă, pentru ca un cumpărător (de exemplu, o rafinărie din India) să accepte preluarea unui petrol «toxic» transportat de un petrolier sancționat, Rusia va fi nevoită să mărească și mai mult discountul față de prețul Brent.”
👍1😁1
⚜️ 🇮🇷 CBS News: Numărul morților în protestele din Iran ar putea ajunge la 20.000
Potrivit CBS News, cel puțin 12.000 de persoane au murit în timpul protestelor în masă din Iran. Citând propriile surse, canalul relatează că acest număr ar putea ajunge la 20.000.
„Informațiile scurse din Iran pe 13 ianuarie indică faptul că represiunea autorităților și forțelor de securitate iraniene, menită să înăbușe protestele antiguvernamentale de peste două săptămâni, a fost probabil mult mai mortală decât au raportat anterior activiștii din afara țării”, notează canalul.
Potrivit CBS News, cel puțin 12.000 de persoane au murit în timpul protestelor în masă din Iran. Citând propriile surse, canalul relatează că acest număr ar putea ajunge la 20.000.
„Informațiile scurse din Iran pe 13 ianuarie indică faptul că represiunea autorităților și forțelor de securitate iraniene, menită să înăbușe protestele antiguvernamentale de peste două săptămâni, a fost probabil mult mai mortală decât au raportat anterior activiștii din afara țării”, notează canalul.
⚜️ NATO a solicitat Turciei să furnizeze anticipat avioane de vânătoare F-16 pentru misiunea de patrulare aeriană în țările baltice în 2026, — Bloomberg
Potrivit agenției, există, de asemenea, un acord privind desfășurarea aeronavelor militare turcești în România din decembrie 2026 până în martie 2027.
Potrivit agenției, există, de asemenea, un acord privind desfășurarea aeronavelor militare turcești în România din decembrie 2026 până în martie 2027.
🤩1
⚜️ Tensiunea este în mod evident în creștere.
În ciuda declarațiilor oficiale de stabilitate, economia rusă se confruntă din ce în ce mai mult cu deficit de resurse pe fondul războiului în desfășurare din Ucraina.
Noi rapoarte analitice de la centrele de cercetare occidentale indică o inflație ascunsă și o scădere a veniturilor reale, relatează Financial Times.
Potrivit analiștilor de la Bruegel, ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul federal al Rusiei este în continuă scădere. Deși acestea au reprezentat aproximativ 30% din venituri în 2024, această cifră a scăzut sub 25% în 2025.
Pentru a compensa aceste pierderi, guvernul majorează impozitele interne: impozitul pe profit, impozitul pe venitul persoanelor fizice și accizele au fost majorate, iar TVA-ul este planificat să crească de la 20% la 22% începând cu 2026.
În același timp, cheltuielile militare au crescut brusc, ceea ce a dus la o reducere a finanțării civile și la o scădere a venitului disponibil.
Bugetul a fost menținut până în prezent prin împrumuturi, emisii ascunse și utilizarea Fondului Național de Asistență Socială. Cu toate acestea, experții estimează că partea sa lichidă s-a redus la un nivel insuficient pentru a acoperi nici măcar un an de deficit.
Cercetările PeaceRep indică faptul că inflația reală ar putea fi de două ori mai mare decât inflația oficială.
Aceasta înseamnă că nu a existat o creștere economică reală: conform unor estimări alternative, PIB-ul Rusiei s-a contractat în perioada 2023–2024, iar economia este în prezent cu aproximativ 1,5% mai mică decât înainte de invazia la scară largă.
Consecințele sociale sunt, de asemenea, semnificative.
Analiștii estimează că doar aproximativ 20% dintre ruși și-au îmbunătățit situația financiară datorită economiei de război, în timp ce pentru majoritatea populației, salariile reale au scăzut cu aproximativ 5%.
Experții sunt de acord că economia rusă încă funcționează, dar rezistența sa scade rapid. Presiunea sancțiunilor, chiar dacă nu este aplicată pe deplin, rămâne eficientă și erodează treptat fundamentele financiare ale campaniei militare a Moscovei. https://www.ft.com/content/8abeda02-3b8f-4a28-9711-0c7f8aae3812
În ciuda declarațiilor oficiale de stabilitate, economia rusă se confruntă din ce în ce mai mult cu deficit de resurse pe fondul războiului în desfășurare din Ucraina.
Noi rapoarte analitice de la centrele de cercetare occidentale indică o inflație ascunsă și o scădere a veniturilor reale, relatează Financial Times.
Potrivit analiștilor de la Bruegel, ponderea veniturilor din petrol și gaze în bugetul federal al Rusiei este în continuă scădere. Deși acestea au reprezentat aproximativ 30% din venituri în 2024, această cifră a scăzut sub 25% în 2025.
Pentru a compensa aceste pierderi, guvernul majorează impozitele interne: impozitul pe profit, impozitul pe venitul persoanelor fizice și accizele au fost majorate, iar TVA-ul este planificat să crească de la 20% la 22% începând cu 2026.
În același timp, cheltuielile militare au crescut brusc, ceea ce a dus la o reducere a finanțării civile și la o scădere a venitului disponibil.
Bugetul a fost menținut până în prezent prin împrumuturi, emisii ascunse și utilizarea Fondului Național de Asistență Socială. Cu toate acestea, experții estimează că partea sa lichidă s-a redus la un nivel insuficient pentru a acoperi nici măcar un an de deficit.
Cercetările PeaceRep indică faptul că inflația reală ar putea fi de două ori mai mare decât inflația oficială.
Aceasta înseamnă că nu a existat o creștere economică reală: conform unor estimări alternative, PIB-ul Rusiei s-a contractat în perioada 2023–2024, iar economia este în prezent cu aproximativ 1,5% mai mică decât înainte de invazia la scară largă.
Consecințele sociale sunt, de asemenea, semnificative.
Analiștii estimează că doar aproximativ 20% dintre ruși și-au îmbunătățit situația financiară datorită economiei de război, în timp ce pentru majoritatea populației, salariile reale au scăzut cu aproximativ 5%.
Experții sunt de acord că economia rusă încă funcționează, dar rezistența sa scade rapid. Presiunea sancțiunilor, chiar dacă nu este aplicată pe deplin, rămâne eficientă și erodează treptat fundamentele financiare ale campaniei militare a Moscovei. https://www.ft.com/content/8abeda02-3b8f-4a28-9711-0c7f8aae3812
Ft
Russia is running out of money
Go behind the propaganda, and the intensifying strain is evident
😁1