This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
🇷🇺Тикси și Yakutsk sunt cele mai mari bogății ale Rusiei. Aliazy - cel mai mare depozit din LUME, aur, petrol, gaze, metale rare, pescuit, silvicultură, creșterea renilor, blană.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
🤯2
🇨🇭 Elveția și-a anunțat disponibilitatea de a organiza o întâlnire între Putin și Trump, - Le Temps.
Publicația, citând Ministerul de Externe al țării, relatează că, după summitul de la Bürgenstock, Ucraina, Federația Rusă și Statele Unite au fost informate în mod constant despre disponibilitatea lor de a sprijini orice eforturi diplomatice de stabilire a păcii.
Cu toate acestea, Elveția nu va lua inițiativa în această chestiune.
https://t.me/simBLACKSEA
Publicația, citând Ministerul de Externe al țării, relatează că, după summitul de la Bürgenstock, Ucraina, Federația Rusă și Statele Unite au fost informate în mod constant despre disponibilitatea lor de a sprijini orice eforturi diplomatice de stabilire a păcii.
Cu toate acestea, Elveția nu va lua inițiativa în această chestiune.
https://t.me/simBLACKSEA
🚩 🇷🇺🇲🇩 Reflecții pe scurt și puțin mai pe larg.
Acțiunile și contextul asupra rolului regiunii transnistreane (Transnistria) în planurile strategice ale Federației Ruse:
🗃 Context istoric: Transnistria (așa-numita Republică Moldovenească Nistreană - RMN) este o entitate nerecunoscută situată pe teritoriul estic al Republicii Moldova, apărută în 1990 odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice.
➡️ Paralelele istorice cu crearea Republicii Sovietice Socialiste Basarabene în 1919 și a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în 1924 relevă faptul că acest teritoriu a avut mereu un rol strategic în ambițiile regionale Ruse.
1. Republica Sovietică Socialistă Basarabeană (1919):
După unirea Basarabiei cu România în 1918, autoritățile sovietice au proclamat după scurt timp Republica Sovietică Socialistă Basarabeană.
➡️ Scopul principal era contestarea legitimității unirii și menținerea pretențiilor teritoriale ale URSS asupra Basarabiei.
2. RASS Moldovenească (1924): Fondată pe malul stâng al Nistrului.
➡️ Crearea sa a avut drept obiectiv consolidarea influenței sovietice în regiune și pregătirea pentru o eventuală revizuire a statutului teritorial al Basarabiei.
➡️ RASSM a fost utilizată ca bază pentru propaganda ideologică și politică 🇷🇺.
3. Transnistria (din 1990 până în prezent):
După destrămarea URSS, Transnistria a fost utilizată de Federația Rusă ca instrument de influență geopolitică asupra Republicii Moldova și, implicit, asupra regiunii mai largi.
🇷🇺 folosește Transnistria ca un „conflict înghețat” pentru a preveni integrarea/dezvoltarea 🇲🇩 și indentității naționale autentice.
➡️ Strategia actuală și posibilitatea „repetării”:
În contextul actual, Transnistria continuă să fie un punct strategic pentru Federația Rusă în regiunea Bazinului Mării Negre și în raport cu România și Ucraina.
➡️ Evenimentele cum ar fi războiul din Ucraina, au accentuat importanța acestei regiuni ca bază de operațiuni militare sau ca punct de presiune politică.
➡️ Posibilitatea unei noi ocupații a Basarabiei:
Deși un scenariu de ocupație militară directă pare puțin probabil în condițiile geopolitice actuale, Rusia utilizează instrumente hibride (propaganda, influența economică, sprijinirea forțelor separatiste) inclusiv de la independență până și în prezent pentru a destabiliza 🇲🇩 și a crește dependența acesteia față de 🇷🇺.
️🚰💧Criza gazelor este o parte a (puzz🧩lui) 🇷🇺 de destabilizare a 🇲🇩.
🔄 Concluzie: Regiunea transnistreană nu este doar o relicvă istorică, ci un element activ al strategiei ruse în Europa de Est.
Rolul său ca „placdarm” politic și militar a rămas constant, Moscova folosindu-l pentru a menține influența asupra fostelor republici sovietice și pentru a împiedica integrarea acestora în organizații democratice și economice europene care le definesc să își dezvolte identitatea națională autentică nu cea impusă de a lungul aniilor de 🇷🇺.
📦 Fapt: Societate-generații întregi au fost și sunt victimele intereselor imperiale a Federației Ruse.
https://t.me/simBLACKSEA
Acțiunile și contextul asupra rolului regiunii transnistreane (Transnistria) în planurile strategice ale Federației Ruse:
🗃 Context istoric: Transnistria (așa-numita Republică Moldovenească Nistreană - RMN) este o entitate nerecunoscută situată pe teritoriul estic al Republicii Moldova, apărută în 1990 odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice.
➡️ Paralelele istorice cu crearea Republicii Sovietice Socialiste Basarabene în 1919 și a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în 1924 relevă faptul că acest teritoriu a avut mereu un rol strategic în ambițiile regionale Ruse.
1. Republica Sovietică Socialistă Basarabeană (1919):
După unirea Basarabiei cu România în 1918, autoritățile sovietice au proclamat după scurt timp Republica Sovietică Socialistă Basarabeană.
➡️ Scopul principal era contestarea legitimității unirii și menținerea pretențiilor teritoriale ale URSS asupra Basarabiei.
2. RASS Moldovenească (1924): Fondată pe malul stâng al Nistrului.
➡️ Crearea sa a avut drept obiectiv consolidarea influenței sovietice în regiune și pregătirea pentru o eventuală revizuire a statutului teritorial al Basarabiei.
➡️ RASSM a fost utilizată ca bază pentru propaganda ideologică și politică 🇷🇺.
3. Transnistria (din 1990 până în prezent):
După destrămarea URSS, Transnistria a fost utilizată de Federația Rusă ca instrument de influență geopolitică asupra Republicii Moldova și, implicit, asupra regiunii mai largi.
🇷🇺 folosește Transnistria ca un „conflict înghețat” pentru a preveni integrarea/dezvoltarea 🇲🇩 și indentității naționale autentice.
➡️ Strategia actuală și posibilitatea „repetării”:
În contextul actual, Transnistria continuă să fie un punct strategic pentru Federația Rusă în regiunea Bazinului Mării Negre și în raport cu România și Ucraina.
➡️ Evenimentele cum ar fi războiul din Ucraina, au accentuat importanța acestei regiuni ca bază de operațiuni militare sau ca punct de presiune politică.
➡️ Posibilitatea unei noi ocupații a Basarabiei:
Deși un scenariu de ocupație militară directă pare puțin probabil în condițiile geopolitice actuale, Rusia utilizează instrumente hibride (propaganda, influența economică, sprijinirea forțelor separatiste) inclusiv de la independență până și în prezent pentru a destabiliza 🇲🇩 și a crește dependența acesteia față de 🇷🇺.
️🚰💧Criza gazelor este o parte a (puzz🧩lui) 🇷🇺 de destabilizare a 🇲🇩.
🔄 Concluzie: Regiunea transnistreană nu este doar o relicvă istorică, ci un element activ al strategiei ruse în Europa de Est.
Rolul său ca „placdarm” politic și militar a rămas constant, Moscova folosindu-l pentru a menține influența asupra fostelor republici sovietice și pentru a împiedica integrarea acestora în organizații democratice și economice europene care le definesc să își dezvolte identitatea națională autentică nu cea impusă de a lungul aniilor de 🇷🇺.
📦 Fapt: Societate-generații întregi au fost și sunt victimele intereselor imperiale a Federației Ruse.
https://t.me/simBLACKSEA
⚡️ Harta atacurilor de sabotaj și a măsurilor active ale Rusiei împotriva Europei și Statelor Unite începând din februarie 2022, compilată de Comisia Helsinki din SUA.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
SIM BLACK SEA
🔔Reflecții analitice: În contextul crizei energetice și al altor dificultăți, ,,autoritățile de la Tiraspol" ar putea să pregătească terenul pentru adresarea lui Krasnoselski către Duma de Stat rusă pentru integrarea ,,cumva" a regiunii în Rusia. Ar putea…
🎴 Pe 10 ianuarie, deputații transnistreni au adresat o solicitare „țărilor garante”, iar acest subiect urmează să fie discutat săptămâna viitoare în cadrul unei comisii din Duma de Stat a Federației Ruse.
Olga Gukalenko, „reprezentanta Transnistriei” în legislativul rus, i-a informat pe Atiufeeva și Korșunov despre includerea acestui subiect pe ordinea de zi a comisiei.
https://t.me/simBLACKSEA
Olga Gukalenko, „reprezentanta Transnistriei” în legislativul rus, i-a informat pe Atiufeeva și Korșunov despre includerea acestui subiect pe ordinea de zi a comisiei.
https://t.me/simBLACKSEA
Telegram
SIM BLACK SEA
🌐 https://t.me/simBLACKSEA:
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
SIM BLACK SEA
🇺🇸🇷🇺 Trump a declarat că întâlnirea sa cu Putin este deja în pregătire „El vrea să ne întâlnim. Și lucrăm la pregătiri”, a declarat președintele ales al SUA, răspunzând la întrebările jurnaliștilor. Trump a adăugat că Putin și-a exprimat public dorința de…
❗️Consilierul pentru securitate națională al lui Trump consideră că o conversație telefonică între Trump și Putin ar putea avea loc „în următoarele zile sau săptămâni”.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚡️⚡️⚡️ Trump ar putea ridica restricțiile privind armele de lungă distanță pentru Ucraina ca să forțeze Rusia la negocieri, spune consilierul său Waltz.
Puncte principale:
1. Posibilitatea ridicării restricțiilor pentru arme: Trump ar putea aproba livrarea de arme de lungă distanță către Ucraina, considerând că aceasta ar forța Rusia să se așeze la masa negocierilor.
2. Sancțiuni energetice: SUA analizează impunerea de noi sancțiuni energetice împotriva Rusiei, pentru a consolida poziția Ucrainei în negocieri.
3. Întâlnire Trump-Putin: Se fac pregătiri pentru o posibilă întâlnire între fostul președinte Donald Trump și Vladimir Putin, Trump subliniind că dialogul direct cu Rusia este esențial pentru orice „acord” privind Ucraina.
4. Convorbire telefonică: Este posibil ca în următoarele zile sau săptămâni să aibă loc o discuție telefonică între Trump și Putin.
5. Crimeea: Consilierii lui Trump consideră „nerealist” scenariul în care Ucraina ar putea recâștiga Crimeea exclusiv prin forță militară.
Puncte principale:
1. Posibilitatea ridicării restricțiilor pentru arme: Trump ar putea aproba livrarea de arme de lungă distanță către Ucraina, considerând că aceasta ar forța Rusia să se așeze la masa negocierilor.
2. Sancțiuni energetice: SUA analizează impunerea de noi sancțiuni energetice împotriva Rusiei, pentru a consolida poziția Ucrainei în negocieri.
3. Întâlnire Trump-Putin: Se fac pregătiri pentru o posibilă întâlnire între fostul președinte Donald Trump și Vladimir Putin, Trump subliniind că dialogul direct cu Rusia este esențial pentru orice „acord” privind Ucraina.
4. Convorbire telefonică: Este posibil ca în următoarele zile sau săptămâni să aibă loc o discuție telefonică între Trump și Putin.
5. Crimeea: Consilierii lui Trump consideră „nerealist” scenariul în care Ucraina ar putea recâștiga Crimeea exclusiv prin forță militară.
👍1
⚡️ Conferință în Riad dedicată situației din Siria:
Pe 12 ianuarie, în Arabia Saudită are loc o conferință majoră dedicată soluționării crizei siriene.
Este primul eveniment de acest gen organizat după prăbușirea regimului Bashar al-Assad.
Obiective:
Noile autorități siriene urmăresc ridicarea sancțiunilor internaționale pentru a stimula redresarea economică.
Participanți:
Siria: Ministrul de Externe.
Țări participante: Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, SUA, Franța și Marea Britanie.
Reprezentanți internaționali: Geir Pedersen (trimisul special al ONU pentru Siria) și Kaja Kallas (Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe).
Aspecte cheie:
1. Occidentul critică influența jihadiștilor expatriați în conducerea militară a Siriei (Reuters).
2. Competiția pentru influență în Siria între țările arabe și Turcia continuă (WSJ).
Conferința este văzută ca un pas important în redefinirea relațiilor internaționale ale Siriei și în stabilizarea regiunii.
Pe 12 ianuarie, în Arabia Saudită are loc o conferință majoră dedicată soluționării crizei siriene.
Este primul eveniment de acest gen organizat după prăbușirea regimului Bashar al-Assad.
Obiective:
Noile autorități siriene urmăresc ridicarea sancțiunilor internaționale pentru a stimula redresarea economică.
Participanți:
Siria: Ministrul de Externe.
Țări participante: Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Turcia, SUA, Franța și Marea Britanie.
Reprezentanți internaționali: Geir Pedersen (trimisul special al ONU pentru Siria) și Kaja Kallas (Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe).
Aspecte cheie:
1. Occidentul critică influența jihadiștilor expatriați în conducerea militară a Siriei (Reuters).
2. Competiția pentru influență în Siria între țările arabe și Turcia continuă (WSJ).
Conferința este văzută ca un pas important în redefinirea relațiilor internaționale ale Siriei și în stabilizarea regiunii.
🇷🇺🇺🇦 Armata rusă poate lovi acum regiunea Dnipropetrovsk cu bombe aeriene ghidate și artilerie
Distanța dintre linia frontului și granițele regiunii Dnipropetrovsk s-a redus la doar 7 km, a declarat președintele Consiliului Regional Dnipropetrovsk, Mykola Lukashuk.
Zone de risc ridicat:
Raioanele: Velykomykhailivske, Malomykhailivske, Novopavlivske, Mezhivske, Pokrovske, Petropavlivske și Vasylkivske.
Risc suplimentar: Zonele de frontieră din raionul Pavlohrad, din direcția Pokrovske.
Situația rămâne tensionată, iar locuitorii din regiunile afectate sunt sfătuiți să rămână vigilenți și să respecte instrucțiunile autorităților.
Distanța dintre linia frontului și granițele regiunii Dnipropetrovsk s-a redus la doar 7 km, a declarat președintele Consiliului Regional Dnipropetrovsk, Mykola Lukashuk.
Zone de risc ridicat:
Raioanele: Velykomykhailivske, Malomykhailivske, Novopavlivske, Mezhivske, Pokrovske, Petropavlivske și Vasylkivske.
Risc suplimentar: Zonele de frontieră din raionul Pavlohrad, din direcția Pokrovske.
Situația rămâne tensionată, iar locuitorii din regiunile afectate sunt sfătuiți să rămână vigilenți și să respecte instrucțiunile autorităților.
⚡️ Economia militară a Rusiei.
1️⃣ Mesajul principal al lui Putin:
Liderul rus încearcă să convingă Occidentul că timpul este de partea sa și că singura cale de a opri conflictul este să se țină cont de cerințele sale.
2️⃣ Rezistența aparentă a economiei ruse:
Aceasta este parte a unei campanii de dezinformare menită să minimalizeze efectele sancțiunilor occidentale. În realitate, fundamentele economiei militare ruse sunt fragile, asemănătoare unui castel de cărți.
3️⃣ Îngrijorări din interior:
Serghei Chemezov, șeful Rostec, a declarat că ratele mari ale dobânzilor afectează grav exporturile de armament.
Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale, a exprimat îngrijorări similare.
Aceste declarații sugerează că realitatea economică devine tot mai greu de mascat.
4️⃣ Efectele mobilizării totale:
Rezultatele economice, cum ar fi creșterea salariilor și scăderea șomajului, sunt efecte previzibile ale mobilizării totale. Adevărata problemă este redistribuirea resurselor deja existente pentru a susține războiul.
5️⃣ Metodele statului rus:
Guvernul utilizează trei strategii pentru a finanța conflictul:
Împrumuturi,
Inflație,
Exproprieri.
Însă Putin încearcă să evite sacrificiile majore și instabilitatea financiară – o strategie considerată iluzorie.
6️⃣ Creșterea datoriei corporative:
Conform unui raport al analistului Craig Kennedy, datoria companiilor ruse a crescut cu 71% din 2022. Majoritatea acestor credite provin din băncile controlate de stat, care oferă finanțări subvenționate către companiile „strategice”.
7️⃣ Esența problemei:
Rusia folosește practic tipărirea masivă de bani prin bănci, fără ca aceasta să fie reflectată oficial în bugetul de stat.
Costul total estimat al acestui proces reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei în 2023, o sumă echivalentă cu cheltuielile directe pentru război.
Partea a doua va detalia implicațiile pe termen lung ale acestei strategii economice și riscurile asociate.
1️⃣ Mesajul principal al lui Putin:
Liderul rus încearcă să convingă Occidentul că timpul este de partea sa și că singura cale de a opri conflictul este să se țină cont de cerințele sale.
2️⃣ Rezistența aparentă a economiei ruse:
Aceasta este parte a unei campanii de dezinformare menită să minimalizeze efectele sancțiunilor occidentale. În realitate, fundamentele economiei militare ruse sunt fragile, asemănătoare unui castel de cărți.
3️⃣ Îngrijorări din interior:
Serghei Chemezov, șeful Rostec, a declarat că ratele mari ale dobânzilor afectează grav exporturile de armament.
Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale, a exprimat îngrijorări similare.
Aceste declarații sugerează că realitatea economică devine tot mai greu de mascat.
4️⃣ Efectele mobilizării totale:
Rezultatele economice, cum ar fi creșterea salariilor și scăderea șomajului, sunt efecte previzibile ale mobilizării totale. Adevărata problemă este redistribuirea resurselor deja existente pentru a susține războiul.
5️⃣ Metodele statului rus:
Guvernul utilizează trei strategii pentru a finanța conflictul:
Împrumuturi,
Inflație,
Exproprieri.
Însă Putin încearcă să evite sacrificiile majore și instabilitatea financiară – o strategie considerată iluzorie.
6️⃣ Creșterea datoriei corporative:
Conform unui raport al analistului Craig Kennedy, datoria companiilor ruse a crescut cu 71% din 2022. Majoritatea acestor credite provin din băncile controlate de stat, care oferă finanțări subvenționate către companiile „strategice”.
7️⃣ Esența problemei:
Rusia folosește practic tipărirea masivă de bani prin bănci, fără ca aceasta să fie reflectată oficial în bugetul de stat.
Costul total estimat al acestui proces reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul Rusiei în 2023, o sumă echivalentă cu cheltuielile directe pentru război.
Partea a doua va detalia implicațiile pe termen lung ale acestei strategii economice și riscurile asociate.
Economia militară a Rusiei - FT Partea 2:
1️⃣ Prioritățile Kremlinului:
Acțiunile guvernului arată că acesta consideră inacceptabile două lucruri:
Dezechilibrele financiare semnificative ale statului.
Inflația necontrolată.
2️⃣ Politici economice curente:
Guvernul evită un deficit bugetar mare, în ciuda cheltuielilor masive pentru război.
Banca Centrală menține ratele dobânzilor ridicate (21%) pentru a tempera inflația, dar acest lucru afectează grav sectorul privat.
3️⃣ Impact asupra economiei:
Împrumuturile subvenționate de stat duc la acumularea unui volum semnificativ de credite neperformante, ceea ce crește riscul unei crize bancare.
Întreprinderile care nu pot funcționa profitabil din cauza costurilor ridicate ale creditelor sunt primele care vor avea de suferit.
4️⃣ Risc pentru stabilitatea financiară:
Sistemul bancar poate fi salvat de stat doar dacă nu se prăbușește mai întâi.
Experiențele anterioare cu devalorizarea economiilor populației cresc riscul retragerilor masive de depozite, ceea ce ar putea distruge încrederea în bănci și în guvern.
5️⃣ Timpul nu este de partea Rusiei:
Sistemul economic rusesc este comparat cu o bombă cu ceas, care ar putea exploda din cauza problemelor structurale.
Putin se confruntă cu riscul unui colaps brusc al regimului, declanșat de criza economică.
6️⃣ Rolul Occidentului:
Kremlinul încearcă să obțină acces la fonduri externe prin relaxarea sancțiunilor.
Occidentul a blocat accesul Rusiei la rezerve de 300 de miliarde de dolari, limitând în același timp exporturile de petrol și importurile de produse critice.
Consolidarea sancțiunilor și transferul rezervelor ruse către Ucraina ca reparații ar intensifica presiunea asupra economiei ruse.
7️⃣ Concluzie:
Obsesia lui Putin pentru menținerea puterii interne este cel mai mare risc al său.
Singura cale de a-l constrânge să renunțe la agresiunea împotriva Ucrainei este să-i fie clar că relaxarea sancțiunilor nu este o opțiune.
Acest scenariu pune Kremlinul în fața unei alegeri: războiul sau stabilitatea internă.
1️⃣ Prioritățile Kremlinului:
Acțiunile guvernului arată că acesta consideră inacceptabile două lucruri:
Dezechilibrele financiare semnificative ale statului.
Inflația necontrolată.
2️⃣ Politici economice curente:
Guvernul evită un deficit bugetar mare, în ciuda cheltuielilor masive pentru război.
Banca Centrală menține ratele dobânzilor ridicate (21%) pentru a tempera inflația, dar acest lucru afectează grav sectorul privat.
3️⃣ Impact asupra economiei:
Împrumuturile subvenționate de stat duc la acumularea unui volum semnificativ de credite neperformante, ceea ce crește riscul unei crize bancare.
Întreprinderile care nu pot funcționa profitabil din cauza costurilor ridicate ale creditelor sunt primele care vor avea de suferit.
4️⃣ Risc pentru stabilitatea financiară:
Sistemul bancar poate fi salvat de stat doar dacă nu se prăbușește mai întâi.
Experiențele anterioare cu devalorizarea economiilor populației cresc riscul retragerilor masive de depozite, ceea ce ar putea distruge încrederea în bănci și în guvern.
5️⃣ Timpul nu este de partea Rusiei:
Sistemul economic rusesc este comparat cu o bombă cu ceas, care ar putea exploda din cauza problemelor structurale.
Putin se confruntă cu riscul unui colaps brusc al regimului, declanșat de criza economică.
6️⃣ Rolul Occidentului:
Kremlinul încearcă să obțină acces la fonduri externe prin relaxarea sancțiunilor.
Occidentul a blocat accesul Rusiei la rezerve de 300 de miliarde de dolari, limitând în același timp exporturile de petrol și importurile de produse critice.
Consolidarea sancțiunilor și transferul rezervelor ruse către Ucraina ca reparații ar intensifica presiunea asupra economiei ruse.
7️⃣ Concluzie:
Obsesia lui Putin pentru menținerea puterii interne este cel mai mare risc al său.
Singura cale de a-l constrânge să renunțe la agresiunea împotriva Ucrainei este să-i fie clar că relaxarea sancțiunilor nu este o opțiune.
Acest scenariu pune Kremlinul în fața unei alegeri: războiul sau stabilitatea internă.
⚡️ Azerbaidjanul a explicat întreruperea livrărilor către Bulgaria și Serbia.
Reprezentanții BP-Azerbaijan au explicat motivele întreruperii livrărilor de gaze către Bulgaria și Serbia, negând că ar exista probleme la platforma de producție de gaze Bravo din câmpul Shahdeniz.
"Nu există probleme cu platforma... Cu toate acestea, am întâmpinat o problemă tehnică pe conducta submarină de condensat dintre platforma Alpha și terminalul Sangachal. Ca urmare, a trebuit să oprim temporar funcționarea platformei... Se iau toate măsurile necesare pentru remedierea promptă a problemei", a declarat compania.
Conform unor estimări, livrările ar putea fi reluate începând cu 15 ianuarie. Nu există nicio amenințare la adresa siguranței.
Reprezentanții BP-Azerbaijan au explicat motivele întreruperii livrărilor de gaze către Bulgaria și Serbia, negând că ar exista probleme la platforma de producție de gaze Bravo din câmpul Shahdeniz.
"Nu există probleme cu platforma... Cu toate acestea, am întâmpinat o problemă tehnică pe conducta submarină de condensat dintre platforma Alpha și terminalul Sangachal. Ca urmare, a trebuit să oprim temporar funcționarea platformei... Se iau toate măsurile necesare pentru remedierea promptă a problemei", a declarat compania.
Conform unor estimări, livrările ar putea fi reluate începând cu 15 ianuarie. Nu există nicio amenințare la adresa siguranței.
🚨 Armata rusă ar putea intra în regiunea Dnepropetrovsk pentru a lua Pokrovsk.
Trupele ruse, în loc de un atac frontal asupra orașului cheie Pokrovsk pentru apărarea Forțelor Armate ale Ucrainei din sudul regiunii Donețk, au decis să-l ocolească dinspre sud, întrerupând autostrada care duce la așezarea de la Pavlograd ( regiunea Dnepropetrovsk). - Financial Times.
Detalii. Trupele ruse înaintează spre regiunea Dnepropetrovsk, evitând lupte urbane grele de la Pokrovsk, pentru care Ucraina se pregătește încă din vară, scrie FT. În loc de bătălii frontale pentru Pokrovsk, trupele ruse ocolesc orașul dinspre sud și se află la doar 7 km de autostrada care leagă orașul de regiunea Dnepropetrovsk.
Bloggerul militar rus Yuri Kotenok a raportat duminică că armata rusă mai are 6,5 km până la granița cu regiunea Dnepropetrovsk.
Partea 2 ⤵️
Trupele ruse, în loc de un atac frontal asupra orașului cheie Pokrovsk pentru apărarea Forțelor Armate ale Ucrainei din sudul regiunii Donețk, au decis să-l ocolească dinspre sud, întrerupând autostrada care duce la așezarea de la Pavlograd ( regiunea Dnepropetrovsk). - Financial Times.
Detalii. Trupele ruse înaintează spre regiunea Dnepropetrovsk, evitând lupte urbane grele de la Pokrovsk, pentru care Ucraina se pregătește încă din vară, scrie FT. În loc de bătălii frontale pentru Pokrovsk, trupele ruse ocolesc orașul dinspre sud și se află la doar 7 km de autostrada care leagă orașul de regiunea Dnepropetrovsk.
Bloggerul militar rus Yuri Kotenok a raportat duminică că armata rusă mai are 6,5 km până la granița cu regiunea Dnepropetrovsk.
Partea 2 ⤵️
▪️Comandamentul rus înțelege că un atac direct asupra Pokrovsk ar duce la pierderi semnificative și, prin urmare, a decis să urmeze o strategie diferită, a declarat Anton Chernyak, reprezentant al Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării, pentru FT. „Vor încerca să întrerupă toate proviziile către Pokrovsk, astfel încât trupele noastre să plece de acolo”.
▪️Dacă armata rusă va ajunge pe autostradă, garnizoana Forțelor Armate ucrainene care apără Pokrovsk va trebui să respingă asaltul armatei ruse din ambele părți.
▪️Din harta publicată, rezultă că armata rusă poate tăia autostrada deja în regiunea Dnepropetrovsk.
▪️Cât timp va dura armata rusă să ajungă pe autostrada din regiunea Dnepropetrovsk depinde de fortificațiile ucrainene din zonă, precum și de dacă Forțele Armate ucrainene pot aduna suficiente trupe în zonă.
Caracteristicile de relief pot, de asemenea, încetini avansul armatei ruse. Zona este un teren „de netrecut”.
▪️Armata rusă încearcă să pună mâna pe cât mai multe teritorii înainte de a-și epuiza resursele umane și materiale pentru a folosi părțile ocupate ale Ucrainei în negocierile cu Kievul și aliații săi.
Context. Pokrovsk este un centru cheie de logistică și transport pentru zonele rămase controlate de ucraineană din regiunea Donețk.
Cel mai mare oraș din regiunea Dnipropetrovsk cel mai apropiat de granița cu regiunea Donețk din sud este Pavlograd, care este și o mare bază militară ucraineană.
▪️Ritmul de avans al armatei ruse în Ucraina la începutul anului 2025 a scăzut la minim în ultimele șase luni. Încetinirea ofensivei ruse din estul Ucrainei poate fi explicată prin lipsa de infanterie de asalt pe fondul scăderii recrutării contractuale și a lipsei de vehicule blindate. În același timp, este prea devreme pentru a trage concluzii de amploare cu privire la un punct de cotitură semnificativ în cursul ostilităților.
https://t.me/simBLACKSEA
▪️Dacă armata rusă va ajunge pe autostradă, garnizoana Forțelor Armate ucrainene care apără Pokrovsk va trebui să respingă asaltul armatei ruse din ambele părți.
▪️Din harta publicată, rezultă că armata rusă poate tăia autostrada deja în regiunea Dnepropetrovsk.
▪️Cât timp va dura armata rusă să ajungă pe autostrada din regiunea Dnepropetrovsk depinde de fortificațiile ucrainene din zonă, precum și de dacă Forțele Armate ucrainene pot aduna suficiente trupe în zonă.
Caracteristicile de relief pot, de asemenea, încetini avansul armatei ruse. Zona este un teren „de netrecut”.
▪️Armata rusă încearcă să pună mâna pe cât mai multe teritorii înainte de a-și epuiza resursele umane și materiale pentru a folosi părțile ocupate ale Ucrainei în negocierile cu Kievul și aliații săi.
Context. Pokrovsk este un centru cheie de logistică și transport pentru zonele rămase controlate de ucraineană din regiunea Donețk.
Cel mai mare oraș din regiunea Dnipropetrovsk cel mai apropiat de granița cu regiunea Donețk din sud este Pavlograd, care este și o mare bază militară ucraineană.
▪️Ritmul de avans al armatei ruse în Ucraina la începutul anului 2025 a scăzut la minim în ultimele șase luni. Încetinirea ofensivei ruse din estul Ucrainei poate fi explicată prin lipsa de infanterie de asalt pe fondul scăderii recrutării contractuale și a lipsei de vehicule blindate. În același timp, este prea devreme pentru a trage concluzii de amploare cu privire la un punct de cotitură semnificativ în cursul ostilităților.
https://t.me/simBLACKSEA
⚡️ Iranul și Rusia încearcă să semneze un document important înainte de învestirea lui Trump.
Scopul vizitei președintelui iranian la Moscova, care este planificată pentru viitorul apropiat, este semnarea unui nou acord strategic cu Rusia.
Mai mult, ambele părți vor să facă acest lucru înainte de învestirea noului președinte american Donald Trump.
Este clarificat faptul că președintele iranian Masoud Pezeshkian va vizita Moscova pe 17 ianuarie pentru negocieri cu președintele rus Vladimir Putin. Este planificat ca în timpul vizitei să fie semnat un nou acord privind un parteneriat strategic cuprinzător, care va înlocui documentul învechit semnat în 2001.
Jurnaliştii iranieni raportează că unul dintre subiectele prioritare ale negocierilor va fi aprofundarea cooperării dintre Moscova şi Teheran în domeniul securităţii şi apărării.
Părțile subliniază că acest pas „va ridica nivelul relațiilor bilaterale în contextul unui conflict acut cu Occidentul”.
https://t.me/simBLACKSEA
Scopul vizitei președintelui iranian la Moscova, care este planificată pentru viitorul apropiat, este semnarea unui nou acord strategic cu Rusia.
Mai mult, ambele părți vor să facă acest lucru înainte de învestirea noului președinte american Donald Trump.
Este clarificat faptul că președintele iranian Masoud Pezeshkian va vizita Moscova pe 17 ianuarie pentru negocieri cu președintele rus Vladimir Putin. Este planificat ca în timpul vizitei să fie semnat un nou acord privind un parteneriat strategic cuprinzător, care va înlocui documentul învechit semnat în 2001.
Jurnaliştii iranieni raportează că unul dintre subiectele prioritare ale negocierilor va fi aprofundarea cooperării dintre Moscova şi Teheran în domeniul securităţii şi apărării.
Părțile subliniază că acest pas „va ridica nivelul relațiilor bilaterale în contextul unui conflict acut cu Occidentul”.
https://t.me/simBLACKSEA
⚡️ Fostul bancher Morgan Stanley a văzut precondițiile pentru o criză financiară în Rusia.
Fostul bancher Morgan Stanley Craig Kennedy, în lista de corespondență Navigating Russia, a vorbit despre o schemă secretă de finanțare a industriei ruse de apărare, care, în opinia sa, a creat deja condițiile preliminare pentru o criză a creditului în Rusia.
De fapt, Rusia este angajată în tipărirea în masă a banilor, iar baza financiară a economiei militare ruse amintește din ce în ce mai mult de un castel de cărți, a scris Martin Sandbu, comentator economic european pentru Financial Times.
Detalii. Cheltuielile reale ale Rusiei pentru războiul din Ucraina ar putea fi de două ori mai mari decât cele înregistrate oficial în bugetul federal, a spus Kennedy în publicație. Finanțarea în afara bugetului a cheltuielilor militare a devenit posibilă datorită modificărilor aduse legii „Cu privire la Ordinul de apărare a statului”, semnată de Vladimir Putin în a doua zi a invaziei Ucrainei.
Fostul bancher Morgan Stanley Craig Kennedy, în lista de corespondență Navigating Russia, a vorbit despre o schemă secretă de finanțare a industriei ruse de apărare, care, în opinia sa, a creat deja condițiile preliminare pentru o criză a creditului în Rusia.
De fapt, Rusia este angajată în tipărirea în masă a banilor, iar baza financiară a economiei militare ruse amintește din ce în ce mai mult de un castel de cărți, a scris Martin Sandbu, comentator economic european pentru Financial Times.
Detalii. Cheltuielile reale ale Rusiei pentru războiul din Ucraina ar putea fi de două ori mai mari decât cele înregistrate oficial în bugetul federal, a spus Kennedy în publicație. Finanțarea în afara bugetului a cheltuielilor militare a devenit posibilă datorită modificărilor aduse legii „Cu privire la Ordinul de apărare a statului”, semnată de Vladimir Putin în a doua zi a invaziei Ucrainei.
Ei au oferit statului posibilitatea de a forța băncile rusești să reducă ratele împrumuturilor pentru întreprinderile din industria de apărare.
▪️Ca urmare, de la jumătatea anului 2022 a avut loc o creștere anormală a datoriei corporative cu 415 miliarde de dolari (+71%), reprezentând 19,4% din PIB, se arată în raportul Kennedy. Această creștere a împrumuturilor corporative depășește semnificativ atât veniturile bugetare totale din petrol și gaze, cât și cheltuielile militare pentru aceeași perioadă și este de 6,5 ori mai mare decât creșterea împrumuturilor guvernamentale.
Peste 70% din creșterea creditării corporative a venit din sectoarele implicate în activități militare.
▪️Nu toate împrumuturile acordate acestor sectoare au mers neapărat pentru finanțarea de bunuri și servicii pentru război, clarifică expertul. Cu toate acestea, Kennedy estimează că 50% până la 60% din împrumuturile corporative din timpul războiului (207 până la 249 miliarde $) au fost destinate finanțării afacerilor legate de război.
Astfel, fluxul de finanțare extrabugetar pentru sectorul militar rus este aproximativ egal cu cheltuielile totale care trec prin bugetul federal de apărare.
▪️Spre deosebire de bugetul apărării, care a fost menținut la un nivel sustenabil, schema de finanțare a apărării în afara bugetului Rusiei a devenit mult mai greu de menținut în a doua jumătate a anului 2024, notează bancherul.
Creșterea creditării corporative conduce la inflație, ridică ratele dobânzilor pentru debitorii din economia „reală” cu mult peste 21% și creează terenul pentru o criză sistemică a creditului, se arată în raport. Sume mari de împrumuturi forțate guvernamentale au fost probabil către întreprinderi cu istoric de credit slab, care ar putea avea dificultăți în deservirea împrumuturilor, mai ales după reducerea cheltuielilor pentru apărare.
▪️Până la sfârșitul anului, Moscova și-a dat seama de riscurile sistemice de credit cauzate de schema de finanțare a apărării în afara bugetului, crede Kennedy, citând întâlniri pe tema creditării corporative de la Kremlin.
▪️Publicația lui Kennedy este citată de comentatorul economic european pentru Financial Times Martin Sandbu.
El crede că datoriile corporative despre care scrie fostul bancher ar putea duce la prăbușirea sistemului bancar rusesc, care ar distruge nu numai legitimitatea băncilor, ci și legitimitatea guvernului, scrie Sandbu. „Putin nu are timp. El stă pe o bombă financiară cu ceas pe care a creat-o el însuși”.
▪️Occidentul ar trebui să folosească acest lucru pentru a-l forța pe Putin să aleagă între continuarea războiului și menținerea puterii.
▪️Kennedy trage o concluzie similară. Kremlinul, a spus el, se confruntă cu o dilemă:
cu cât Moscova amână mai mult încetarea ostilităților active, cu atât este mai mare riscul unei crize de credit incontrolabile care va slăbi poziția de negociere a Rusiei.
Ucraina și aliații săi ar putea profita de acest lucru excluzând posibilitatea de a relaxa sancțiunile economice din orice negocieri de încetare a focului fără un acord de pace cuprinzător, inclusiv reparații pentru Ucraina, a spus Kennedy.
Context. Kennedy este un expert în Rusia la Centrul Davis al Universității Harvard, care a lucrat mulți ani ca bancher de investiții la Morgan Stanley și Bank of America Merrill Lynch.
https://t.me/simBLACKSEA
▪️Ca urmare, de la jumătatea anului 2022 a avut loc o creștere anormală a datoriei corporative cu 415 miliarde de dolari (+71%), reprezentând 19,4% din PIB, se arată în raportul Kennedy. Această creștere a împrumuturilor corporative depășește semnificativ atât veniturile bugetare totale din petrol și gaze, cât și cheltuielile militare pentru aceeași perioadă și este de 6,5 ori mai mare decât creșterea împrumuturilor guvernamentale.
Peste 70% din creșterea creditării corporative a venit din sectoarele implicate în activități militare.
▪️Nu toate împrumuturile acordate acestor sectoare au mers neapărat pentru finanțarea de bunuri și servicii pentru război, clarifică expertul. Cu toate acestea, Kennedy estimează că 50% până la 60% din împrumuturile corporative din timpul războiului (207 până la 249 miliarde $) au fost destinate finanțării afacerilor legate de război.
Astfel, fluxul de finanțare extrabugetar pentru sectorul militar rus este aproximativ egal cu cheltuielile totale care trec prin bugetul federal de apărare.
▪️Spre deosebire de bugetul apărării, care a fost menținut la un nivel sustenabil, schema de finanțare a apărării în afara bugetului Rusiei a devenit mult mai greu de menținut în a doua jumătate a anului 2024, notează bancherul.
Creșterea creditării corporative conduce la inflație, ridică ratele dobânzilor pentru debitorii din economia „reală” cu mult peste 21% și creează terenul pentru o criză sistemică a creditului, se arată în raport. Sume mari de împrumuturi forțate guvernamentale au fost probabil către întreprinderi cu istoric de credit slab, care ar putea avea dificultăți în deservirea împrumuturilor, mai ales după reducerea cheltuielilor pentru apărare.
▪️Până la sfârșitul anului, Moscova și-a dat seama de riscurile sistemice de credit cauzate de schema de finanțare a apărării în afara bugetului, crede Kennedy, citând întâlniri pe tema creditării corporative de la Kremlin.
▪️Publicația lui Kennedy este citată de comentatorul economic european pentru Financial Times Martin Sandbu.
El crede că datoriile corporative despre care scrie fostul bancher ar putea duce la prăbușirea sistemului bancar rusesc, care ar distruge nu numai legitimitatea băncilor, ci și legitimitatea guvernului, scrie Sandbu. „Putin nu are timp. El stă pe o bombă financiară cu ceas pe care a creat-o el însuși”.
▪️Occidentul ar trebui să folosească acest lucru pentru a-l forța pe Putin să aleagă între continuarea războiului și menținerea puterii.
▪️Kennedy trage o concluzie similară. Kremlinul, a spus el, se confruntă cu o dilemă:
cu cât Moscova amână mai mult încetarea ostilităților active, cu atât este mai mare riscul unei crize de credit incontrolabile care va slăbi poziția de negociere a Rusiei.
Ucraina și aliații săi ar putea profita de acest lucru excluzând posibilitatea de a relaxa sancțiunile economice din orice negocieri de încetare a focului fără un acord de pace cuprinzător, inclusiv reparații pentru Ucraina, a spus Kennedy.
Context. Kennedy este un expert în Rusia la Centrul Davis al Universității Harvard, care a lucrat mulți ani ca bancher de investiții la Morgan Stanley și Bank of America Merrill Lynch.
https://t.me/simBLACKSEA
⚡️⚡️⚡️ Liderul transnistrean Krasnoselski nu pare să fie preocupat de riscul ca locuitorii să înghețe – aceasta este cronologia care susține această afirmație:
Liderii de la Tiraspol nu au arătat deschidere față de nicio formă de ajutor, părând să aștepte indicații de la 🇷🇺Moscova în plină criză energetică.
🇲🇩 Deși Chișinăul a propus sprijin concret – tehnic, umanitar și diplomatic – administrația transnistreană a refuzat în mod repetat orice formă de sprijin.
Mai mult, aceste refuzuri au fost însoțite de negări publice care contrazic documentele oficiale și apelurile internaționale.
Se pare că teama lui Krasnoselski de Putin prevalează în fața asigurării condițiilor minime de supraviețuire pentru locuitorii din stânga Nistrului.
https://t.me/simBLACKSEA
Liderii de la Tiraspol nu au arătat deschidere față de nicio formă de ajutor, părând să aștepte indicații de la 🇷🇺Moscova în plină criză energetică.
🇲🇩 Deși Chișinăul a propus sprijin concret – tehnic, umanitar și diplomatic – administrația transnistreană a refuzat în mod repetat orice formă de sprijin.
Mai mult, aceste refuzuri au fost însoțite de negări publice care contrazic documentele oficiale și apelurile internaționale.
Se pare că teama lui Krasnoselski de Putin prevalează în fața asigurării condițiilor minime de supraviețuire pentru locuitorii din stânga Nistrului.
https://t.me/simBLACKSEA
🤯2