⚜️ 🇪🇺 Reflecții analitice: Cum UE trece de la promisiuni la sprijin real pentru Ucraina Continuare: 🗂Totuși, se remarcă și o anumită nemulțumire în cadrul Uniunii Europene privind acțiunile active ale Kaiei Kallas împotriva Rusiei și a lui Trump: la începutul lunii martie, unele state membre au exprimat critici privind faptul că ea a inițiat planul de ajutor de miliarde de euro pentru Ucraina fără consultări prealabile. Nu este clar dacă aici există o influență rusă, întrucât criticii rămân anonimi, dar aceasta indică o posibilă tendință.
👤În prezent, mai rămâne de acoperit o treime din necesar, trebuie depășit blocajul din partea Romei și asigurată menținerea ritmului de producție. Însă deja e evident: Europa trece de la promisiuni la o susținere sistemică a artileriei, iar inițiativa Kaiei Kallas a fost catalizatorul acestor schimbări.
👤În prezent, mai rămâne de acoperit o treime din necesar, trebuie depășit blocajul din partea Romei și asigurată menținerea ritmului de producție. Însă deja e evident: Europa trece de la promisiuni la o susținere sistemică a artileriei, iar inițiativa Kaiei Kallas a fost catalizatorul acestor schimbări.
⚜️ O delegația Comisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) a Parlamentului European, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău.
Ministrul Apărării al Republicii Moldova Anatolie Nosatîi, a avut o întrevedere cu delegația Comisiei SEDE a Parlamentului European.
✅ S-a discutat despre cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, inclusiv prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
✅ Asistența pe care o primim din partea UE prin această platformă, reprezintă o contribuție semnificativă la modernizarea capacităților de apărare ale țării și sporirea rezilienței naționale la provocările actuale.
✅ În cadrul dialogului, s-a abordat și subiectul participării active a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii.
✅ Parteneriatul continuu cu UE demonstrează angajamentul comun pentru asigurarea unui #viitor prosper, #stabil și #sigur pentru #țară și #cetățeni.
#MoldovaUE #Securitate #Apărare #EPF #ParteneriatStrategic
Ministrul Apărării al Republicii Moldova Anatolie Nosatîi, a avut o întrevedere cu delegația Comisiei SEDE a Parlamentului European.
✅ S-a discutat despre cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, inclusiv prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
✅ Asistența pe care o primim din partea UE prin această platformă, reprezintă o contribuție semnificativă la modernizarea capacităților de apărare ale țării și sporirea rezilienței naționale la provocările actuale.
✅ În cadrul dialogului, s-a abordat și subiectul participării active a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii.
✅ Parteneriatul continuu cu UE demonstrează angajamentul comun pentru asigurarea unui #viitor prosper, #stabil și #sigur pentru #țară și #cetățeni.
#MoldovaUE #Securitate #Apărare #EPF #ParteneriatStrategic
⚜️ Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, care s-a aflat oficial într-o vizită în Republica Moldova.
✅ Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025.
✅ Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul #Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care #respectă statutul #constituțional de neutralitate al țării noastre și care #contribuie la #creșterea #siguranței cetățenilor.
✅ Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și #răspunde la crize, să-și #modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
✅ Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025.
✅ Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul #Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care #respectă statutul #constituțional de neutralitate al țării noastre și care #contribuie la #creșterea #siguranței cetățenilor.
✅ Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și #răspunde la crize, să-și #modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
⚜️ Economia Rusiei se pregătește pentru lovitura din cauza scăderii prețului petrolului - Newsweek
📍 Banca Centrală a Rusiei a spus că războaiele comerciale globale, în special tarifele SUA, au lovit deja în mod semnificativ economia rusă , scăzând indirect prețul petrolului. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat că o scădere prelungită a cererii de energie din cauza acestor războaie ar putea avea consecințe grave pentru Rusia , care obține jumătate din veniturile sale din export din petrol.
📍 După 2 aprilie, când Donald Trump a declarat „Ziua Eliberării” cu noi tarife, piețele au reacționat prin scădere: prețul Brentului a scăzut de la 83 de dolari la 64 de dolari pe baril. Experții notează că este puțin probabil ca prețurile să crească rapid, ceea ce amenință Rusia cu o pierdere de până la 50 de miliarde de dolari în venituri pe an.
📍 Situația este înrăutățită și de restricțiile occidentale: G7, UE și Australia au stabilit un plafon de 60 de dolari pentru petrolul rusesc, iar Rusia însăși este tot mai mult ocolită printr-o flotă umbră și vânzări prin India și China.
📍 Gazele au de suferit. Cota Rusiei pe piața europeană a gazelor a scăzut de la 40% la 11%. Singura rută activă este prin Turcia, alte conducte sunt distruse sau blocate.
🛢 În timp ce unii din UE discută o posibilă reluare parțială a importurilor de gaze din Rusia în caz de pace, perspectiva unei reveniri complete pare puțin probabilă din cauza disputelor legale cu Gazprom și a schimbării priorităților de aprovizionare cu energie.
📍 Banca Centrală a Rusiei a spus că războaiele comerciale globale, în special tarifele SUA, au lovit deja în mod semnificativ economia rusă , scăzând indirect prețul petrolului. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat că o scădere prelungită a cererii de energie din cauza acestor războaie ar putea avea consecințe grave pentru Rusia , care obține jumătate din veniturile sale din export din petrol.
📍 După 2 aprilie, când Donald Trump a declarat „Ziua Eliberării” cu noi tarife, piețele au reacționat prin scădere: prețul Brentului a scăzut de la 83 de dolari la 64 de dolari pe baril. Experții notează că este puțin probabil ca prețurile să crească rapid, ceea ce amenință Rusia cu o pierdere de până la 50 de miliarde de dolari în venituri pe an.
📍 Situația este înrăutățită și de restricțiile occidentale: G7, UE și Australia au stabilit un plafon de 60 de dolari pentru petrolul rusesc, iar Rusia însăși este tot mai mult ocolită printr-o flotă umbră și vânzări prin India și China.
📍 Gazele au de suferit. Cota Rusiei pe piața europeană a gazelor a scăzut de la 40% la 11%. Singura rută activă este prin Turcia, alte conducte sunt distruse sau blocate.
🛢 În timp ce unii din UE discută o posibilă reluare parțială a importurilor de gaze din Rusia în caz de pace, perspectiva unei reveniri complete pare puțin probabilă din cauza disputelor legale cu Gazprom și a schimbării priorităților de aprovizionare cu energie.
Newsweek
Russian economy braces for blow from collapsing oil price
"There are risks here," Elvira Nabiullina, the governor of Russia's central bank, said last week.
👍3
⚜️ Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, discurs în Parlament: Puncte cheie - partea I
(...) Trăim o perioadă în care ordinea mondială trece printr-o schimbare profundă. La nivel global asistăm la tot mai multe conflicte, militare, diplomatice și economice. În regiunea noastră Rusia duce un război brutal împotriva Ucrainei. Cetățenii moldoveni simt o mare neliniște, care afectează bugete și suflete.
(...) Pe toți ne macină întrebări despre ce putem face pentru a ne asigura pacea, cum ne protejăm. Oamenii sunt îngrijorați și așteaptă răspunsuri de la noi. Ca președinte, e de datoria mea să vă împărtășesc cum văd situația actuală și ce trebuie să facem.
(...) Avem multe de făcut, de reparat drumuri, spitale, de crescut pensii, etc. Însă uneori uităm care e cel mai important lucru - e să păstrăm pacea și libertatea. Pentru că viața e cel mai prețios lucru. Să ne asigurăm că nimeni nu ne va închide hotarul și nu ne va izola, că tinerii nu vor fi aruncați în închisoare pentru opinii.
(...) Cu toate contracțiile interne - vă propun să mergem pe un drum comun, care să ne asigure: Pace și siguranță, stabilitate și unitate națională, dezvoltare economică și bunăstare.
(...) Trebuie să aderăm la UE nu peste 20 de ani, dar în următorii 4 ani.
(...) Vrem o pace justă: Cu toții ne rugăm și ne dorim încheierea unui acord de pace justă, cât mai curând, în Ucraina. Indiferent ce se va întâmpla, Ucraina va fi scutul nostru. Iar noi avem datoria să nu permitem să fim atrași în război.
(...) Azi suntem mai cunoscuți și mai respectați în lume ca oricând, pentru că suntem bine intenționați, onești și facem eforturi pentru a mișca țara înainte, suntem apreciați și grație moldovenilor de peste hotare care-și fac munca bine, pentru calitatea produselor noastre, etc.
(...) Am rămas de parte binelui și am trezit un val de simpatie la nivel internațional.
(...) Sabotorii de pe intern: Unii încearcă să minimizeze rezultatele. De ce fac asta? Pentru ca Moldova să fie izolată, să rămână fără susținere, pun în pericol securitatea țării. Vă rog să protejăm ce am obținut.
(...) Unitatea pe intern: Trebuie să asigurăm unitatea pe intern. Se încearcă dezbinarea, sperierea și manipularea lor. Și nu doar în Moldova. Discursul de ură nu rezolvă nimic, este sursa problemelor.
(...) Nu e un secret că țara noastră e ținta unui efort colosal de destabilizare. Pionii schemelor sunt și în Parlamentul R. Moldova.
(...) Din 2020 s-au schimbat multe pe plan internațional. Lumea a devenit mai instabilă, dar noi am ținut piept problemelor. Și vom reuși și acum. Sarcina noastră în această furtună este să păstrăm stabilitatea internă.
(...) Vin cu apel către partidele din Moldova: Acționați cu resposabilitate, opriți discursul de ură și de destabilizare. Vedem încercări de a folosi autonomia găgăuză pentru destabilizare. O grupare criminală caută să preia controlul regiunii. UTAG trebuie condusă de găgăuzi în interesul lor. Eu voi continua să mobilizez resurse pentru localități din autonomie, pentru a salva cultura găgăuză.
(...) Stânga Nistrului: Am reușit să menținem liniștea și stabilitatea în r. transnistreană.
(...) Cumpărarea voturilor: Cel mai rușinos lucru întâmplat în ultima perioadă - este cumpărarea de voturi la alegerile de anul trecut. Forțe străine intereselor noastre au încercat să decidă în locul moldovenilor. Fiecare tăcere a actorilor politici referitor la acest subiect e o complicitate la furtul viitorului acestei țări.
👍2
⚜️ Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, discurs în Parlament: Puncte cheie - partea II (...) Urmează alegeri parlamentare: Trebuie asigurate alegeri libere și corecte. Justiția trebuie să pedepsească cumpărarea de voturi. Moldovenii trebuie să decidă pentru Moldova și viitorul țării, nu alții.
(...) Criza economică: Șansa noastră e să muncim cu toții în aceeași direcție. Pe lângă pace și siguranță, preocuparea oamenilor ține de venituri: Suntem cea mai afectată țară după Ucraina. Am pierdut accesul la porturile ucrainene, criza energetică a provocat creșterea prețurilor în lanț. Cel mai grav - războiul din țara vecină a descurajat investitorii.
(...) Și sistemul comerțului internațional trece prin incertitudini. Întrebarea oamenilor e simplă: Cum ne pregătim de noi furtuni? Nu există căi simple și ușoare. Cei care vă spun că au soluții rapide - vă mint. Nu dăm mâinile în jos și construim mai departe, avem pe ce construi.
(...) Vor veni și bani UE pentru dezvoltarea economică. Încă nu am ajuns unde ne dorim, dar să știți că construim o temelie trainică. Vom reuși doar dacă rămânem pe calea europeană. Altfel, toate eforturile sunt în zadar.
(...) Aud acuzații de la cei care au fost ani de zile la conducere, ținând Moldova în corupție și izolare. Noi am fost la guvernare într-o perioadă complicată, însă am făcut multe din ce am promis. În ultimii 4 ani, Moldova a avut o guvernare care a rezolvat crize, nu operează cu sacoșe, moldovenii nu mai asistă de cumpărare de deputați ca la piață.
(...) Reforma justiției: Toți ne întreabă de reforma justiției. Vă spun sincer - așteptările mele față de reforma justiției au fost mai mari. În același timp consider că am făcut pași importanți pentru o justiție care să facă dreptate. Nu poți schimba sistemul într-o zi sau într-un an, dar există acțiuni care să ne ducă acolo. În ultimii 4 ani au plecat 140 de judecători. Nu zic că toți aveau probleme de integritate, dar o mare parte din ei. O mare parte au plecat în timpul evaluării externe, Șor e condamnat definitiv și a fugit la Moscova, Plahotniuc e în căutare internațională prin interpol, Aeroportul a revenit în posesia statului. (...) Sunt anumite rezultate. În același timp vedem în continuare decizii judecătorești care sunt imposibil de înțeles. Vedem situații în care dosare importante stau blocate pe mesele procurorilor. Încrederea cetățenilor încă trebuie câștigată.
(...) Cetățenii trebuie să decidă dacă continuăm lupta sau revenim la situația de dinainte, cu scheme.
(...) Știrile de la TV și rețelele sociale: Știu că fiecare zi aduce știri îngrijorătoare și zvonuri care ne sperie. Așa funcționează din păcate rețelele de socializare și unele televiziuni. Ne țin prinși în frică. Cei care nu ne vor binele au vrut asta ani la rând - să ne temem și să ne descurajăm, să ne fie lehamite. În fața fricii avem unitatea de neam și solidaritatea externă. În fața urii avem dragostea față de aproapele nostru și față de țară. Dacă ne uităm în urmă - multe din spaime - nu s-au adeverit. Am avut lumină, căldură și am rămas o țară pașnică. Chiar dacă e greu - economia merge înainte. Avem liniște, avem prieteni, suntem pe drumul aderării la UE. Știu că vom obține ce ne dorim, o țară bogată și protejată.
(...) În câteva zile sărbătorim Sfintele Sărbători de Paști. Să lăsăm neînțelegerile și să-i ajutăm pe cei aflați la nevoie, să căpătăm speranța de care avem nevoie noi toți! Vă mulțumesc.
👍2
⚜️ Geopolitică: Pista ruso-qatareză în 2025 – scenarii și așteptări
▪️ Vizita emirului Qatarului Tamin bin Hamad Al Thani de astăzi la Moscova demonstrează nu doar o aprofundare a dialogului bilateral, ci și lansarea unei noi configurații de poziționare economico-politică a Rusiei în Orientul Mijlociu. Contextul întâlnirii este definit de mai multe tendințe – de la intensificarea presiunii sancționatorii asupra rutelor energetice tradiționale până la reorientarea capitalului global în zone dincolo de controlul direct al SUA și UE. În această logică, Qatarul nu este doar un partener, ci unul dintre actorii sistemici în arhitectura noului Sud global.
▪️ Aspectul financiar-investițional iese în prim-plan: fondul suveran QIA al Qatarului face deja parte din grupul de parteneri ai RDIF (Fondul Rus de Investiții Directe) și deține infrastructura necesară pentru investiții de anvergură, inclusiv în logistică, agroindustrie, noduri de transport și petrochimie. În condițiile limitării accesului Rusiei la piețele de capital occidentale, aceasta poate stimula crearea unor platforme investiționale „non-dolarizate” sustenabile, integrate în infrastructura BRICS+, SCO (Organizația de Cooperare de la Shanghai) și OIC (Organizația Cooperării Islamice).
▪️ Un accent aparte este pus pe energie. Qatarul este un exportator cheie de GNL (gaz natural lichefiat), iar Rusia își consolidează livrările de gaz prin conducte și sub formă lichefiată către țări din afara UE. Vizita deschide perspective pentru sincronizarea intereselor energetice, inclusiv coordonare în cadrul OPEC+ și proiecte comune pe termen lung în domeniul prelucrării și logisticii, în special pe piețele din Asia și Africa.
▪️ În cele din urmă, vectorul diplomatic este întărit prin neutralitatea Qatarului și capacitatea sa de mediere în conflictele regionale. Pe fundalul turbulențelor geopolitice globale, Moscova obține un canal suplimentar pentru construirea unei arhitecturi de negociere, inclusiv în probleme sensibile umanitare și de tranzit.
▪️ Imaginea de ansamblu indică faptul că apropierea ruso-qatareză nu este un episod izolat, ci un element al unei strategii pe termen lung, în care devine esențial nu doar volumul comerțului, ci și alinierea instituțională a modelelor economice în contextul reformării ordinii globale.
▪️ Vizita emirului Qatarului Tamin bin Hamad Al Thani de astăzi la Moscova demonstrează nu doar o aprofundare a dialogului bilateral, ci și lansarea unei noi configurații de poziționare economico-politică a Rusiei în Orientul Mijlociu. Contextul întâlnirii este definit de mai multe tendințe – de la intensificarea presiunii sancționatorii asupra rutelor energetice tradiționale până la reorientarea capitalului global în zone dincolo de controlul direct al SUA și UE. În această logică, Qatarul nu este doar un partener, ci unul dintre actorii sistemici în arhitectura noului Sud global.
▪️ Aspectul financiar-investițional iese în prim-plan: fondul suveran QIA al Qatarului face deja parte din grupul de parteneri ai RDIF (Fondul Rus de Investiții Directe) și deține infrastructura necesară pentru investiții de anvergură, inclusiv în logistică, agroindustrie, noduri de transport și petrochimie. În condițiile limitării accesului Rusiei la piețele de capital occidentale, aceasta poate stimula crearea unor platforme investiționale „non-dolarizate” sustenabile, integrate în infrastructura BRICS+, SCO (Organizația de Cooperare de la Shanghai) și OIC (Organizația Cooperării Islamice).
▪️ Un accent aparte este pus pe energie. Qatarul este un exportator cheie de GNL (gaz natural lichefiat), iar Rusia își consolidează livrările de gaz prin conducte și sub formă lichefiată către țări din afara UE. Vizita deschide perspective pentru sincronizarea intereselor energetice, inclusiv coordonare în cadrul OPEC+ și proiecte comune pe termen lung în domeniul prelucrării și logisticii, în special pe piețele din Asia și Africa.
▪️ În cele din urmă, vectorul diplomatic este întărit prin neutralitatea Qatarului și capacitatea sa de mediere în conflictele regionale. Pe fundalul turbulențelor geopolitice globale, Moscova obține un canal suplimentar pentru construirea unei arhitecturi de negociere, inclusiv în probleme sensibile umanitare și de tranzit.
▪️ Imaginea de ansamblu indică faptul că apropierea ruso-qatareză nu este un episod izolat, ci un element al unei strategii pe termen lung, în care devine esențial nu doar volumul comerțului, ci și alinierea instituțională a modelelor economice în contextul reformării ordinii globale.
⚜️ Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova?
👉 Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului - într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
🔗👉 https://www.youtube.com/watch?v=cW2LXK7V2Ik
👉 Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului - într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
🔗👉 https://www.youtube.com/watch?v=cW2LXK7V2Ik
⚜️ Decis de Parlament: Pe 28 septembrie vor avea loc alegerile parlamentare în Republica Moldova.
⚜️ „Ultima propunere” a lui Trump pentru pace cere Ucrainei să recunoască ocupația rusă
Publicația Axios a dezvăluit ce anume propun Statele Unite Ucrainei și Rusiei în cadrul unui plan de pace.
📌 Ce ar primi Rusia prin „planul Trump”:
- Recunoașterea de jure de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei;
- Recunoașterea de facto a ocupației ruse în părți din regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie;
- Promisiunea că Ucraina nu va deveni membră NATO (se admite posibilitatea aderării la UE);
- Anularea sancțiunilor impuse din 2014;
- Cooperare economică extinsă cu SUA, mai ales în domeniul energetic și industrial.
📌 Ce ar primi Ucraina:
- „Garanții de securitate fiabile” din partea unui grup de țări europene și, posibil, alte state „prietene” — dar fără participarea SUA. Nu sunt oferite detalii despre formatul misiunii de menținere a păcii;
- Restituirea unei mici părți din regiunea Harkov ocupată de Rusia;
- Libertate de navigație pe fluviul Nipru, de-a lungul liniei frontului din sud;
- Compensații și ajutor pentru reconstrucție — dar fără a se preciza sursa finanțării.
📌 Altele:
- Centrala nucleară de la Zaporojie va fi recunoscută formal ca aparținând Ucrainei, dar va fi administrată de SUA. Energia electrică va fi distribuită atât în Ucraina, cât și în Rusia;
- Este menționat un acord între SUA și Ucraina privind resursele minerale, despre care Trump spune că urmează a fi semnat joi.
Publicația Axios a dezvăluit ce anume propun Statele Unite Ucrainei și Rusiei în cadrul unui plan de pace.
📌 Ce ar primi Rusia prin „planul Trump”:
- Recunoașterea de jure de către SUA a controlului Rusiei asupra Crimeei;
- Recunoașterea de facto a ocupației ruse în părți din regiunile Lugansk, Donețk, Herson și Zaporojie;
- Promisiunea că Ucraina nu va deveni membră NATO (se admite posibilitatea aderării la UE);
- Anularea sancțiunilor impuse din 2014;
- Cooperare economică extinsă cu SUA, mai ales în domeniul energetic și industrial.
📌 Ce ar primi Ucraina:
- „Garanții de securitate fiabile” din partea unui grup de țări europene și, posibil, alte state „prietene” — dar fără participarea SUA. Nu sunt oferite detalii despre formatul misiunii de menținere a păcii;
- Restituirea unei mici părți din regiunea Harkov ocupată de Rusia;
- Libertate de navigație pe fluviul Nipru, de-a lungul liniei frontului din sud;
- Compensații și ajutor pentru reconstrucție — dar fără a se preciza sursa finanțării.
📌 Altele:
- Centrala nucleară de la Zaporojie va fi recunoscută formal ca aparținând Ucrainei, dar va fi administrată de SUA. Energia electrică va fi distribuită atât în Ucraina, cât și în Rusia;
- Este menționat un acord între SUA și Ucraina privind resursele minerale, despre care Trump spune că urmează a fi semnat joi.
🤮4
⚜️ ⚖️ Tribunal pentru Putin: La Haga va începe o investigație împotriva a 20 de oficiali de rang înalt din Federația Rusă
Proiectul Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei este deja pregătit și așteaptă aprobarea politică. Acest tribunal, cunoscut neoficial ca „tribunalul pentru Putin”, va activa la Haga, iar crearea lui este discutată sub egida Consiliului Europei. Totuși, detaliile documentelor legate de tribunal sunt ținute în secret.
Se știe că Vladimir Putin, atât timp cât rămâne președintele Rusiei, nu va fi judecat. Același lucru este valabil pentru Mihail Mișustin și Serghei Lavrov, ale căror imunități îi protejează de urmărirea penală în acest context. Cu toate acestea, conducerea superioară a Federației Ruse și, probabil, a Belarusului, nu va putea evita investigațiile – imunitatea nu va fi un obstacol.
Este de remarcat faptul că SUA practic s-au retras din procesul de înființare a tribunalului după revenirea lui Trump la Casa Albă.
Proiectul Tribunalului Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei este deja pregătit și așteaptă aprobarea politică. Acest tribunal, cunoscut neoficial ca „tribunalul pentru Putin”, va activa la Haga, iar crearea lui este discutată sub egida Consiliului Europei. Totuși, detaliile documentelor legate de tribunal sunt ținute în secret.
Se știe că Vladimir Putin, atât timp cât rămâne președintele Rusiei, nu va fi judecat. Același lucru este valabil pentru Mihail Mișustin și Serghei Lavrov, ale căror imunități îi protejează de urmărirea penală în acest context. Cu toate acestea, conducerea superioară a Federației Ruse și, probabil, a Belarusului, nu va putea evita investigațiile – imunitatea nu va fi un obstacol.
Este de remarcat faptul că SUA practic s-au retras din procesul de înființare a tribunalului după revenirea lui Trump la Casa Albă.
❤1
⚜️ ISW: Kremlinul ar încerca să obțină cedări teritoriale de la Ucraina, până la granița cu Republica Moldova. Putin vorbește de Novorossia
⚜️ Propagandiștii de la Moscova au mai scos una în contextului războiului informațional împotriva R.Moldova. Chipurile au găsit deja și un spion moldovean fost angajat SIS care spiona la Moscova iar acest spion ar fi legat de Budanov, șeful spionajului de la Kiev. Voi ați știut că noi avem astfel de „spioni” curajoși? 😵💫😆 Până la alegeri vor mai inventa multe și de toate.
Să nu uităm că acum câteva zile, tot rușii spuneau că au prins „teroriști moldoveni” care planificau atacuri în Crimeea. Apoi s-a demonstrat că băieții prinși, erau reținuți de prin 2023-2024. 🙊
Să nu uităm că acum câteva zile, tot rușii spuneau că au prins „teroriști moldoveni” care planificau atacuri în Crimeea. Apoi s-a demonstrat că băieții prinși, erau reținuți de prin 2023-2024. 🙊
⚜️ 🧠 PROPAGANDA RUSEASCĂ:
„Operațiunea Matrioșka” în Moldova 📡 Distribuită masiv pe X, Bluesky, Telegram – cu țintă directă: Maia Sandu și direcția pro-europeană a țării.
⚠️ CE CONȚIN ACESTE VIDEOCLIPURI FALSE:
🔴 „Sandu a câștigat prin propagandă”
🔴 „Guvernul francez sponsorizează TikTok pro-Sandu cu 1 mil. $/zi”
🔴 „Sandu e LGBT, vrea să distrugă valorile tradiționale”
🔴 „Guvernul persecută opoziția politică”
🔴 „Vrea să rupă Biserica de Moscova și s-o dea României”
🎯 SCOPUL REAL:
Să discrediteze alegerile din 2024-2025
Să alimenteze ura, confuzia și dezbinarea
Să saboteze parcursul european al Moldovei
Să întărească partidele marionetă pro-Kremlin
🛡 CE PUTEM FACE:
✅ Demascarea minciunilor!
✅ Distribuirea surselor credibile.
✅ Sprijinirea presei independente.
✅ Educație media în școli și comunități.
🧨 Aceasta nu e doar propagandă. E un atac hibrid.
📌 Fii atent. Verifică. Reacționează.
„Operațiunea Matrioșka” în Moldova 📡 Distribuită masiv pe X, Bluesky, Telegram – cu țintă directă: Maia Sandu și direcția pro-europeană a țării.
⚠️ CE CONȚIN ACESTE VIDEOCLIPURI FALSE:
🔴 „Sandu a câștigat prin propagandă”
🔴 „Guvernul francez sponsorizează TikTok pro-Sandu cu 1 mil. $/zi”
🔴 „Sandu e LGBT, vrea să distrugă valorile tradiționale”
🔴 „Guvernul persecută opoziția politică”
🔴 „Vrea să rupă Biserica de Moscova și s-o dea României”
🎯 SCOPUL REAL:
Să discrediteze alegerile din 2024-2025
Să alimenteze ura, confuzia și dezbinarea
Să saboteze parcursul european al Moldovei
Să întărească partidele marionetă pro-Kremlin
🛡 CE PUTEM FACE:
✅ Demascarea minciunilor!
✅ Distribuirea surselor credibile.
✅ Sprijinirea presei independente.
✅ Educație media în școli și comunități.
🧨 Aceasta nu e doar propagandă. E un atac hibrid.
📌 Fii atent. Verifică. Reacționează.
❤1
⚜️ 🔴 Moldova, ținta cea mai importantă a rețelei rusești de dezinformare Pravda
(...) O rețea rusească de dezinformare, care se acoperă antonimic cu numele de „Pravda”, își întinde tentaculele tot mai mult înspre țări din fostul spațiu sovietic, Balcani și Europa Centrală, iar ținta „bombardată informațional” cel mai tare este Republica Moldova.
(...) Rețeaua are 190 de site-uri, care publică în 49 de limbi, inclusiv regionale precum catalană sau bască, și servește și ca un înlocuitor al posturilor Russia Today și Sputnik, restricționate de UE încă din primele zile ale invaziei rusești la scară largă în Ucraina.
(...) Deși multe informații sunt preluate direct din presa rusă sau generate de inteligența artificială, cercetătorii au observat că ele sunt atent adaptate în funcție de publicul-țintă – cu o „precizie chirurgicală” și cu „un scop manipulator evident”.
(...) Din decembrie 2024 până în martie 2025, Pravda a răspândit un volum imens de articole manipulatorii despre R. Moldova – au fost de 56 de ori mai multe decât despre țările Europei Occidentale.
(...) O analiză a răspunsului unor chatboți precum ChatGPT de la OpenAI sau Gemini de la Google la întrebări care conțineau parțial narațiuni ale propagandei ruse, a arătat că aceștia erau mai predispuși să citeze site-uri din rețeaua Pravdei.
(...) O rețea rusească de dezinformare, care se acoperă antonimic cu numele de „Pravda”, își întinde tentaculele tot mai mult înspre țări din fostul spațiu sovietic, Balcani și Europa Centrală, iar ținta „bombardată informațional” cel mai tare este Republica Moldova.
(...) Rețeaua are 190 de site-uri, care publică în 49 de limbi, inclusiv regionale precum catalană sau bască, și servește și ca un înlocuitor al posturilor Russia Today și Sputnik, restricționate de UE încă din primele zile ale invaziei rusești la scară largă în Ucraina.
(...) Deși multe informații sunt preluate direct din presa rusă sau generate de inteligența artificială, cercetătorii au observat că ele sunt atent adaptate în funcție de publicul-țintă – cu o „precizie chirurgicală” și cu „un scop manipulator evident”.
(...) Din decembrie 2024 până în martie 2025, Pravda a răspândit un volum imens de articole manipulatorii despre R. Moldova – au fost de 56 de ori mai multe decât despre țările Europei Occidentale.
O investigație a agenției franceze Viginium specializată în combaterea dezinformării a relevat că rețeaua Pravda este coordonată din Crimeea ocupată de Rusia, de compania IT „TigerWeb”, fondată de Evgheni Șevcenko, un dezvoltator web care a lucrat în trecut pentru o firmă responsabilă de site-uri guvernamentale rusești
(...) O analiză a răspunsului unor chatboți precum ChatGPT de la OpenAI sau Gemini de la Google la întrebări care conțineau parțial narațiuni ale propagandei ruse, a arătat că aceștia erau mai predispuși să citeze site-uri din rețeaua Pravdei.
Radio Europa Liberă Moldova
În cătarea „Pravdei”: R. Moldova a ajuns ținta principală a unei rețele rusești de dezinformare
O rețea rusească de dezinformare, care se acoperă antonimic cu numele de „Pravda”, își întinde tentaculele tot mai mult înspre țări din fostul spațiu sovietic, Balcani și Europa Centrală, iar ținta „bombardată informațional” cel mai tare este Republica Moldova.
❤1
⚜️ 🇮🇹📶 Reflecții analitice: Cum construiește Meloni o punte strategică între UE și SUA
➡️Din postările anterioare s-a conturat ideea că prim-ministrul Italiei, în multe dintre procesele europene, a creat probleme. Să ne amintim de inițiativa privind munițiile a lui Kallas sau de lipsa unei poziții comune în privința tarifelor SUA.
Totuși, acum merită subliniate câteva tendințe pozitive în acțiunile lui Meloni:
➡️Pe 17 aprilie, premierul Italiei, Giorgia Meloni, pleacă la Washington pentru a se întâlni cu Trump. Această vizită nu este altceva decât o tentativă de a ajunge la un acord cu fostul președinte american privind tarifele europene, în contextul unei pauze de 90 de zile.
Așa cum s-a mai spus: Meloni se află între UE și SUA. Nu a mers să trădeze Europa sau să devină un nou centru de greutate; în ciuda acțiunilor colective ale UE, Italia reușește să mențină un echilibru abil. Iar acest lucru, în prezent, avantajează Uniunea, deoarece Meloni poate fi văzută drept o potențială linie de comunicare între Trump și țările europene, întrucât negocierile sale au loc cu asentimentul Ursulei von der Leyen (vizita la Trump a fost, în primul rând, convenită cu președinta Comisiei Europene).
💬 Se poate presupune că ideea privind creșterea exportului de gaz de șist american în UE a fost lansată de Meloni după o convorbire telefonică cu Ursula (cu atât mai mult cu cât astfel de idei circulau de mult timp în spațiul european — scopul fiind reducerea dependenței de gazul rusesc). În plus, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat pe 18 aprilie că renunțarea treptată la GNL-ul rusesc eliberează loc pentru importurile din SUA: „Aceasta creează spațiu pe piață pentru alți furnizori, ceea ce înseamnă noi oportunități pentru Statele Unite.”
Pentru Trump, o astfel de propunere este extrem de atrăgătoare, mai ales pe fundalul războiului tarifar cu China și al întreruperii livrărilor de GNL. Deși, în realitate, SUA nu pierd mult (în 2024 — doar 6%), rămân în vigoare 13 contracte pe termen lung (unele până în 2049). Astfel, pentru administrația SUA, aceasta poate fi o ofertă profitabilă, care să compenseze „golul” lăsat de China.
➡️Pe 18 aprilie, Giorgia Meloni l-a primit pe vicepreședintele Vance. Se știe că cei doi s-au întâlnit și cu o zi înainte, la Washington, iar Vance a promis să dezvăluie „unele lucruri interesante” despre negocierile dintre Ucraina și Rusia. Totuși, este posibil ca rolul principal al lui J.D. a fost de a alinia din nou pozițiile (probabil, după vizita la Washington, Meloni a discutat cu Ursula) și de a netezi asperitățile privind chestiunea tarifară — aspect care poate fi legat de declarațiile menționate ale lui Costa.
🔄Cât despre „inițierea” lui Meloni în procesul de negociere, aici apare un anumit disonanță. Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Roma, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că președintele Donald Trump ar putea renunța la rolul de mediator în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Însă Vance a spus contrariul: „Suntem optimiști și sperăm că putem pune capăt acestui război, acestui război foarte crud.”
Acest lucru conduce la următoarele concluzii:⤵️
🛑Vance a acționat ca un emisar pentru a conveni asupra tarifelor și, posibil, pentru a transmite UE varianta americană a negocierilor de pace. În timp ce Witkoff încerca să facă același lucru la Paris, Vance lucra la Roma (Meloni putând transmite mesajul său direct Ursulei). Adică a doua echipă nu a vrut să rămână în urmă.
🛑Meloni va acționa, cel mai probabil, în continuare ca mediator între SUA și UE (Trump a indicat clar acest lucru la întâlnire, având în vedere „primirea călduroasă” și disponibilitatea pentru „dialog pe bază de propuneri”). Mai ales că, după întâlnirea lor, Donald a anunțat că este dispus să viziteze Roma și să se întâlnească cu reprezentanții UE.
➡️Din postările anterioare s-a conturat ideea că prim-ministrul Italiei, în multe dintre procesele europene, a creat probleme. Să ne amintim de inițiativa privind munițiile a lui Kallas sau de lipsa unei poziții comune în privința tarifelor SUA.
Totuși, acum merită subliniate câteva tendințe pozitive în acțiunile lui Meloni:
➡️Pe 17 aprilie, premierul Italiei, Giorgia Meloni, pleacă la Washington pentru a se întâlni cu Trump. Această vizită nu este altceva decât o tentativă de a ajunge la un acord cu fostul președinte american privind tarifele europene, în contextul unei pauze de 90 de zile.
Așa cum s-a mai spus: Meloni se află între UE și SUA. Nu a mers să trădeze Europa sau să devină un nou centru de greutate; în ciuda acțiunilor colective ale UE, Italia reușește să mențină un echilibru abil. Iar acest lucru, în prezent, avantajează Uniunea, deoarece Meloni poate fi văzută drept o potențială linie de comunicare între Trump și țările europene, întrucât negocierile sale au loc cu asentimentul Ursulei von der Leyen (vizita la Trump a fost, în primul rând, convenită cu președinta Comisiei Europene).
💬 Se poate presupune că ideea privind creșterea exportului de gaz de șist american în UE a fost lansată de Meloni după o convorbire telefonică cu Ursula (cu atât mai mult cu cât astfel de idei circulau de mult timp în spațiul european — scopul fiind reducerea dependenței de gazul rusesc). În plus, președintele Consiliului European, António Costa, a declarat pe 18 aprilie că renunțarea treptată la GNL-ul rusesc eliberează loc pentru importurile din SUA: „Aceasta creează spațiu pe piață pentru alți furnizori, ceea ce înseamnă noi oportunități pentru Statele Unite.”
Pentru Trump, o astfel de propunere este extrem de atrăgătoare, mai ales pe fundalul războiului tarifar cu China și al întreruperii livrărilor de GNL. Deși, în realitate, SUA nu pierd mult (în 2024 — doar 6%), rămân în vigoare 13 contracte pe termen lung (unele până în 2049). Astfel, pentru administrația SUA, aceasta poate fi o ofertă profitabilă, care să compenseze „golul” lăsat de China.
➡️Pe 18 aprilie, Giorgia Meloni l-a primit pe vicepreședintele Vance. Se știe că cei doi s-au întâlnit și cu o zi înainte, la Washington, iar Vance a promis să dezvăluie „unele lucruri interesante” despre negocierile dintre Ucraina și Rusia. Totuși, este posibil ca rolul principal al lui J.D. a fost de a alinia din nou pozițiile (probabil, după vizita la Washington, Meloni a discutat cu Ursula) și de a netezi asperitățile privind chestiunea tarifară — aspect care poate fi legat de declarațiile menționate ale lui Costa.
🔄Cât despre „inițierea” lui Meloni în procesul de negociere, aici apare un anumit disonanță. Cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Roma, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că președintele Donald Trump ar putea renunța la rolul de mediator în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina. Însă Vance a spus contrariul: „Suntem optimiști și sperăm că putem pune capăt acestui război, acestui război foarte crud.”
Acest lucru conduce la următoarele concluzii:⤵️
🛑Vance a acționat ca un emisar pentru a conveni asupra tarifelor și, posibil, pentru a transmite UE varianta americană a negocierilor de pace. În timp ce Witkoff încerca să facă același lucru la Paris, Vance lucra la Roma (Meloni putând transmite mesajul său direct Ursulei). Adică a doua echipă nu a vrut să rămână în urmă.
🛑Meloni va acționa, cel mai probabil, în continuare ca mediator între SUA și UE (Trump a indicat clar acest lucru la întâlnire, având în vedere „primirea călduroasă” și disponibilitatea pentru „dialog pe bază de propuneri”). Mai ales că, după întâlnirea lor, Donald a anunțat că este dispus să viziteze Roma și să se întâlnească cu reprezentanții UE.
⚜️ 🇺🇸 Reflecții: Președintele american Trump și-a schimbat din nou direcția. Planul de pace nu mai există.
🗂 Luni, am auzit o declarație intrigantă de la Trump: „Voi prezenta un plan de pace în trei zile.” Totuși, evenimentele recente confirmă concluzia pe care am tras-o după întâlnirea de la Paris.
➡️ La Paris, Statele Unite au transmis un „draft” al unui acord de pace – un document de o pagină, prezentat ca propunerea finală a lui Trump. Una dintre condiții era cedarea Crimeei către Federația Rusă.
➡️ Zelenski a declarat public că partea ucraineană respinge această variantă. Mai mult, a apărut un articol în Axios care arată că Ucraina intenționa să discute despre un armistițiu de 30 de zile, nu despre „planul de pace” al lui Trump.
➡️ Ulterior, SUA au început să „facă nazuri”, iar Rubio a refuzat să meargă la Londra, reducând nivelul delegației (rămâne doar Kellogg). Apoi, și establishmentul european de vârf își anulează participarea la întâlnire.
💬 Practic, ceea ce vedem acum este lipsa unui „plan de pace”. Washingtonul ia în calcul un singur scenariu de soluționare – interesele Moscovei, promovate constant de Vitkoff și echipa lui. Iar în momentul în care aceste condiții nu au fost acceptate, SUA au refuzat să ia în considerare orice alt scenariu care să țină cont și de interesele Ucrainei.
Drept urmare, avem un context deloc favorabil:⤵️
🛑 Discuțiile cu Kellogg vor fi exclusiv tehnice (din partea europeană vor participa doar consilieri), fără impact real asupra negocierilor (nicio înțelegere).
🛑 Vitkoff merge la Moscova și, cel mai probabil, va primi mesajul tipic rusesc: „V-am spus – partea ucraineană nu vrea pace. Dar noi vrem… suntem gata.” Și aici rămâne întrebarea deschisă: care vor fi pașii concreți ai SUA după vizita lui Vitkoff – retragerea din procesul de negociere, ridicarea sancțiunilor sau o nouă suspendare a ajutorului acordat Ucrainei?
👤 Un lucru e sigur: Trump nu a obținut din nou „victoria”, iar vinovații vor fi Europa, Ucraina – dar nu Donald.
🛑 Pentru Ucraina, acesta este un semnal clar că trebuie să se țină de Europa și să nu ne abată de la poziția lor de negociere. Presupunem că delegația ucraineană, pe lângă discuția de la Londra cu Kellogg, se va întâlni și cu liderii europeni pentru coordonarea următorilor pași după comportamentul administrației Trump.
🗂 Luni, am auzit o declarație intrigantă de la Trump: „Voi prezenta un plan de pace în trei zile.” Totuși, evenimentele recente confirmă concluzia pe care am tras-o după întâlnirea de la Paris.
➡️ La Paris, Statele Unite au transmis un „draft” al unui acord de pace – un document de o pagină, prezentat ca propunerea finală a lui Trump. Una dintre condiții era cedarea Crimeei către Federația Rusă.
➡️ Zelenski a declarat public că partea ucraineană respinge această variantă. Mai mult, a apărut un articol în Axios care arată că Ucraina intenționa să discute despre un armistițiu de 30 de zile, nu despre „planul de pace” al lui Trump.
➡️ Ulterior, SUA au început să „facă nazuri”, iar Rubio a refuzat să meargă la Londra, reducând nivelul delegației (rămâne doar Kellogg). Apoi, și establishmentul european de vârf își anulează participarea la întâlnire.
💬 Practic, ceea ce vedem acum este lipsa unui „plan de pace”. Washingtonul ia în calcul un singur scenariu de soluționare – interesele Moscovei, promovate constant de Vitkoff și echipa lui. Iar în momentul în care aceste condiții nu au fost acceptate, SUA au refuzat să ia în considerare orice alt scenariu care să țină cont și de interesele Ucrainei.
Drept urmare, avem un context deloc favorabil:⤵️
🛑 Discuțiile cu Kellogg vor fi exclusiv tehnice (din partea europeană vor participa doar consilieri), fără impact real asupra negocierilor (nicio înțelegere).
🛑 Vitkoff merge la Moscova și, cel mai probabil, va primi mesajul tipic rusesc: „V-am spus – partea ucraineană nu vrea pace. Dar noi vrem… suntem gata.” Și aici rămâne întrebarea deschisă: care vor fi pașii concreți ai SUA după vizita lui Vitkoff – retragerea din procesul de negociere, ridicarea sancțiunilor sau o nouă suspendare a ajutorului acordat Ucrainei?
👤 Un lucru e sigur: Trump nu a obținut din nou „victoria”, iar vinovații vor fi Europa, Ucraina – dar nu Donald.
🛑 Pentru Ucraina, acesta este un semnal clar că trebuie să se țină de Europa și să nu ne abată de la poziția lor de negociere. Presupunem că delegația ucraineană, pe lângă discuția de la Londra cu Kellogg, se va întâlni și cu liderii europeni pentru coordonarea următorilor pași după comportamentul administrației Trump.
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ 💁♂️⚠️👵 Propagandă îmbrăcată în suferință.
Ce riscă cei care dezinformează?
Sub pretextul unor povești emoționante despre bătrâni amendați pentru corupție electorală, unii actori politici lansează acuzații grave la adresa poliției.
Deși s-au dovedit a fi falsuri, narațiunile au fost preluate și distribuite masiv în online.
Ce riscă cei care dezinformează?
Sub pretextul unor povești emoționante despre bătrâni amendați pentru corupție electorală, unii actori politici lansează acuzații grave la adresa poliției.
Deși s-au dovedit a fi falsuri, narațiunile au fost preluate și distribuite masiv în online.
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Copiii – ținte ale războiului informațional în Transnistria
Regimul separatist de la Tiraspol, cu sprijinul Federației Ruse, intensifică procesul de militarizare a educației, transformând școlile și grădinițele în instrumente de influență ideologică.
Peste 100.000 de copii, inclusiv preșcolari, au fost supuși, în 2024, la activități cu caracter militar, sub pretextul formării „patriotismului”.
❗️Aceste acțiuni urmăresc modelarea atitudinilor viitoarelor generații, consolidarea loialității față de un regim ilegitim și legitimarea prezenței ruse în regiune.
❗️ Inducerea valorilor militare în rândul copiilor vulnerabili constituie o formă mascată de abuz psihologic, cu efecte de lungă durată asupra stabilității emoționale și sociale.
Militarizarea nu este doar o deviație educațională, ci o armă strategică în conflictul hibrid din regiune.
Regimul separatist de la Tiraspol, cu sprijinul Federației Ruse, intensifică procesul de militarizare a educației, transformând școlile și grădinițele în instrumente de influență ideologică.
Peste 100.000 de copii, inclusiv preșcolari, au fost supuși, în 2024, la activități cu caracter militar, sub pretextul formării „patriotismului”.
❗️Aceste acțiuni urmăresc modelarea atitudinilor viitoarelor generații, consolidarea loialității față de un regim ilegitim și legitimarea prezenței ruse în regiune.
❗️ Inducerea valorilor militare în rândul copiilor vulnerabili constituie o formă mascată de abuz psihologic, cu efecte de lungă durată asupra stabilității emoționale și sociale.
Militarizarea nu este doar o deviație educațională, ci o armă strategică în conflictul hibrid din regiune.
⚜️ Președinta Maia Sandu va avea astăzi, 24 aprilie, o întrevedere cu vicepreședinta Comisiei Europene, Kaja Kallas, care efectuează în aceste zile prima vizită în țara noastră în calitate de membră a Comisiei Europene, funcție preluată la 1 decembrie 2024.
➡️ Discuțiile vor viza subiecte de actualitate privind parcursul european al Republicii Moldova, sprijinul oferit de Uniunea Europeană, prin Planul de creștere economică dar și prin intermediul Instrumentului European pentru Pace care ajută Republica Moldova la consolidarea instituțiilor în domeniul securității și apărării.
➡️ Vizita se va încheia cu o conferință de presă comună susținută de Kaja Kallas și președinta Maia Sandu.
Evenimentul va avea loc la Președinție, ora 18:20.
https://rlive.md/conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedinta-republicii-moldova-maia-sandu-si-inaltul-reprezentant-al-uniunii-europene-pentru-afaceri-externe-si-politica-de-securitate-kaja-kallas/
➡️ Discuțiile vor viza subiecte de actualitate privind parcursul european al Republicii Moldova, sprijinul oferit de Uniunea Europeană, prin Planul de creștere economică dar și prin intermediul Instrumentului European pentru Pace care ajută Republica Moldova la consolidarea instituțiilor în domeniul securității și apărării.
➡️ Vizita se va încheia cu o conferință de presă comună susținută de Kaja Kallas și președinta Maia Sandu.
Evenimentul va avea loc la Președinție, ora 18:20.
https://rlive.md/conferinta-de-presa-sustinuta-de-presedinta-republicii-moldova-maia-sandu-si-inaltul-reprezentant-al-uniunii-europene-pentru-afaceri-externe-si-politica-de-securitate-kaja-kallas/
💩2❤1