⚜️ Sprijinul trimisului lui Trump pentru Rusia cere îngrijorări pe republicani, pe aliații SUA
La mai puțin de 48 de ore de la prânzul cu Kirill Dmitriev la Washington, Steve Witkoff sa întâlnit cu președintele Trump la Casa Albă și a transmis un mesaj clar.
Cea mai rapidă modalitate de a obține o încetare a focului în Ucraina este sprijinirea unei strategii care ar da Rusiei stăpânirea a patru regiuni din estul Ucrainei pe care a încercat să le anexeze ilegal în 2022, potrivit doi oficiali americani și cinci persoane familiarizate cu situația.
Witkoff și-a exprimat anterior această opinie, inclusiv public într-un interviu podcast cu personalitatea mass-media conservatoare Tucker Carlson luna trecută, dar Kievul a respins-o în mod repetat și unii oficiali americani și europeni au numit-o o cerere maximalistă din partea Rusiei.
La o întâlnire cu Trump, generalul Keith Kellogg, trimisul special al președintelui pentru Ucraina, a respins lui Wittkoff, spunând că Ucraina, deși este dispusă să negocieze anumite condiții pe terenurile în litigiu, nu va fi niciodată de acord să predea proprietatea deplină asupra teritoriilor Rusiei, au spus două surse.
Întâlnirea s-a încheiat fără ca Trump să ia decizia de a schimba strategia SUA. Witkoff a călătorit vineri în Rusia pentru a se întâlni cu Putin.
https://www.reuters.com/world/trump-envoys-embrace-russian-demands-worries-republicans-us-allies-2025-04-11/
La mai puțin de 48 de ore de la prânzul cu Kirill Dmitriev la Washington, Steve Witkoff sa întâlnit cu președintele Trump la Casa Albă și a transmis un mesaj clar.
Cea mai rapidă modalitate de a obține o încetare a focului în Ucraina este sprijinirea unei strategii care ar da Rusiei stăpânirea a patru regiuni din estul Ucrainei pe care a încercat să le anexeze ilegal în 2022, potrivit doi oficiali americani și cinci persoane familiarizate cu situația.
Witkoff și-a exprimat anterior această opinie, inclusiv public într-un interviu podcast cu personalitatea mass-media conservatoare Tucker Carlson luna trecută, dar Kievul a respins-o în mod repetat și unii oficiali americani și europeni au numit-o o cerere maximalistă din partea Rusiei.
La o întâlnire cu Trump, generalul Keith Kellogg, trimisul special al președintelui pentru Ucraina, a respins lui Wittkoff, spunând că Ucraina, deși este dispusă să negocieze anumite condiții pe terenurile în litigiu, nu va fi niciodată de acord să predea proprietatea deplină asupra teritoriilor Rusiei, au spus două surse.
Întâlnirea s-a încheiat fără ca Trump să ia decizia de a schimba strategia SUA. Witkoff a călătorit vineri în Rusia pentru a se întâlni cu Putin.
https://www.reuters.com/world/trump-envoys-embrace-russian-demands-worries-republicans-us-allies-2025-04-11/
🤨1
⚜️ 🇲🇩Premierul Dorin Recean la Forumul Diplomației de la Antalya a oferit un interviu pentru Calea Europeană, jurnalistului Robert Lupițu.
Sinteza celor mai importante declarații:
▪️Moldova vrea să semneze tratatul de aderare la UE până în 2028: „Alegerea strategică a Republicii Moldova este una foarte clară: să devenim membru al marii familii europene. Pentru asta muncim pentru ca până la sfârșitul acestei decade, mă refer către 2028, să putem deja să semnăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană”.
▪️Despre rolul României: „Este foarte important ca România să fie o democrație stabilă și pro-europeană în așa fel încât să ne ajutăm reciproc și să ne dezvoltăm împreună în Uniunea Europeană”.
▪️Contextul presiunilor externe și campanii de dezinformare: „Moldovenii sunt convinși că integrarea europeană este calea sigură și unică de dezvoltare a Republicii Moldova”.
▪️Despre scrutinul parlamentar: „Alegerile din toamna anului 2025 sunt critice și foarte importante. Moscova pregătește alternative pentru a putea influența politicul de la Chișinău să stopeze sau să inverseze parcursul european al Republicii Moldova”.
Sinteza celor mai importante declarații:
▪️Moldova vrea să semneze tratatul de aderare la UE până în 2028: „Alegerea strategică a Republicii Moldova este una foarte clară: să devenim membru al marii familii europene. Pentru asta muncim pentru ca până la sfârșitul acestei decade, mă refer către 2028, să putem deja să semnăm tratatul de aderare la Uniunea Europeană”.
▪️Despre rolul României: „Este foarte important ca România să fie o democrație stabilă și pro-europeană în așa fel încât să ne ajutăm reciproc și să ne dezvoltăm împreună în Uniunea Europeană”.
▪️Contextul presiunilor externe și campanii de dezinformare: „Moldovenii sunt convinși că integrarea europeană este calea sigură și unică de dezvoltare a Republicii Moldova”.
▪️Despre scrutinul parlamentar: „Alegerile din toamna anului 2025 sunt critice și foarte importante. Moscova pregătește alternative pentru a putea influența politicul de la Chișinău să stopeze sau să inverseze parcursul european al Republicii Moldova”.
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ 🇲🇩🇪🇺 Maia Sandu: Vrem să finalizăm negocierile de aderare la UE până la finele anului 2027
Republica Moldova ar putea încheia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană până la finele anului 2027. ✅ Este o oportunitate istorică pe care nu trebuie să o ratăm, a declarat președinta Maia Sandu într-un podcast în limba rusă, cu jurnalistul Ivan Sviatcenko.
📍Alegerile parlamentare din acest an sunt cruciale pentru menținerea păcii și a parcursului european. Iar o eventuală majoritate pro-rusă în viitorul legislativ ar prezenta riscuri majore.
Totodată șefa statului a reiterat că Republica Moldova are nevoie de susținerea Uniunii Europene pentru a asigura o stabilitate durabilă.
Republica Moldova ar putea încheia negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană până la finele anului 2027. ✅ Este o oportunitate istorică pe care nu trebuie să o ratăm, a declarat președinta Maia Sandu într-un podcast în limba rusă, cu jurnalistul Ivan Sviatcenko.
📍Alegerile parlamentare din acest an sunt cruciale pentru menținerea păcii și a parcursului european. Iar o eventuală majoritate pro-rusă în viitorul legislativ ar prezenta riscuri majore.
Totodată șefa statului a reiterat că Republica Moldova are nevoie de susținerea Uniunii Europene pentru a asigura o stabilitate durabilă.
⚜️ Acordurile Abraham extinse: Azerbaidjanul – nod strategic în noul arc euroasiatic de conectivitate
✔️ Mările Mediterană de Est și Neagră formează o rută naturală cheie într-un arc de conectivitate multimodală ce poate deveni coloana vertebrală a comerțului între Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
✔️ Azerbaidjanul, integrat în Acordurile Abraham extinse, ar putea reconfigura fluxurile comerciale și lanțurile valorice în sudul Eurasiei, sprijinind interesele strategice ale SUA și aliaților săi.
✔️ Cooperarea în apărare SUA–Israel–Azerbaidjan răspunde amenințării iraniene, dar Azerbaidjanul are și o valoare geoeconomică pe termen lung în acest cadru.
✔️ Porturile din Israel (Mediterana) și Azerbaidjan (Marea Caspică) pot ancora legătura dintre Coridorul India–Orientul Mijlociu–Europa și Ruta Trans-Caspică, creând o rețea comercială din India spre Asia Centrală. Astfel, se limitează influența economică a Chinei în regiune.
✔️ Mările Mediterană de Est și Neagră formează o rută naturală cheie într-un arc de conectivitate multimodală ce poate deveni coloana vertebrală a comerțului între Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
✔️ Azerbaidjanul, integrat în Acordurile Abraham extinse, ar putea reconfigura fluxurile comerciale și lanțurile valorice în sudul Eurasiei, sprijinind interesele strategice ale SUA și aliaților săi.
✔️ Cooperarea în apărare SUA–Israel–Azerbaidjan răspunde amenințării iraniene, dar Azerbaidjanul are și o valoare geoeconomică pe termen lung în acest cadru.
✔️ Porturile din Israel (Mediterana) și Azerbaidjan (Marea Caspică) pot ancora legătura dintre Coridorul India–Orientul Mijlociu–Europa și Ruta Trans-Caspică, creând o rețea comercială din India spre Asia Centrală. Astfel, se limitează influența economică a Chinei în regiune.
⚜️ Letonia susține ferm parcursul european al R. Moldova și este pregătită să ofere Chișinăului sprijin tehnic, financiar și diplomatic pentru a accelera procesul de integrare la Uniunea Europeană.
✅ Declarația a fost făcută de președinta Parlamentului Letoniei, Daiga Mieriņa, în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Chișinău alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
✅ Declarația a fost făcută de președinta Parlamentului Letoniei, Daiga Mieriņa, în cadrul unei conferințe de presă comune susținute la Chișinău alături de președintele Parlamentului, Igor Grosu.
👍2
⚜️ Rușii susțin că au prins niște moldoveni angajați de serviciile ucrainene să comită atentate în Crimeea. Apoi, canalele de Telegram controlate de Moscova au început imediat să propage ideea că Republica Moldova ar fi o pepinieră de „teroriști”.
📍 Clasic. O nouă piesă de propagandă, marca Kremlin.
📍 De ce e limpede că e manipulare?
De fiecare dată când Rusia face o „dezvăluire”, urmează o campanie de discreditare a oponenților. Ținta acum e Moldova.
📍 Inversarea vinovăției – Rusia ocupă Crimeea ilegal, dar inventează „atentatori” pentru a se victimiză și a justifica represiuni.
📍 Scenariul e mereu același: se lansează o acuzație absurdă, apoi e preluată de rețelele de propagandă și legată de conducerea țării.
📍 Fabricarea de „teroriști” e o tactică veche din Manualul FSB/KGB – utilizată în Cecenia, Georgia, Ucraina, acum și în Moldova.
📍 Posibil ca indivizii reținuți să aibă cetățenie moldovenească. #Dar povestea e cusută cu ață albă.
📍 Clasic. O nouă piesă de propagandă, marca Kremlin.
📍 De ce e limpede că e manipulare?
De fiecare dată când Rusia face o „dezvăluire”, urmează o campanie de discreditare a oponenților. Ținta acum e Moldova.
📍 Inversarea vinovăției – Rusia ocupă Crimeea ilegal, dar inventează „atentatori” pentru a se victimiză și a justifica represiuni.
📍 Scenariul e mereu același: se lansează o acuzație absurdă, apoi e preluată de rețelele de propagandă și legată de conducerea țării.
📍 Fabricarea de „teroriști” e o tactică veche din Manualul FSB/KGB – utilizată în Cecenia, Georgia, Ucraina, acum și în Moldova.
📍 Posibil ca indivizii reținuți să aibă cetățenie moldovenească. #Dar povestea e cusută cu ață albă.
🤨1
⚜️ Reflecții analitice:
Acordul nuclear: Cum joacă Iranul după scenariul lui Putin [1].
➡️Am evitat multă vreme acest subiect să publicăm doar știri, dar acum citește până la capăt, pentru că tema e mult prea complexă pentru a fi înțeleasă superficial:
🛑Dorința de a limita programul nuclear al Iranului este o premisă de bază, deoarece este ultima țară asupra căreia SUA mai pot avea influență. Cu toate acestea, de peste 10 ani, americanii nu reușesc să rezolve nimic. Mai este și Coreea de Nord, dar SUA nu au niciun control asupra ei, motiv pentru care, neoficial, supravegherea a fost „delegată” Chinei.
🛑Obama a recurs la arme cibernetice pentru a rezolva această problemă — a lansat virusul Stuxnet. Aceasta a fost cea mai bună soluție posibilă. Programul iranian a fost dat înapoi cu câțiva ani, dar Iranul a reluat eforturile. Au fost impuse sancțiuni dure, care au afectat economia, dar nu au împiedicat dezvoltarea armelor. De aceea, în 2015, a fost semnat acordul nuclear.
🛑Apoi, în 2017, vine Trump, declară că acordul nu funcționează și retrage SUA din el. Iranul încalcă prevederile acordului, păstrează activele deblocate (veniturile din petrol) — și gata, sancțiunile sunt reimpuse.
🖋În prezent, „harta evenimentelor” arată așa: SUA au anunțat începerea negocierilor în Oman. Prima rundă a avut loc pe 12 aprilie — atunci Vitkoff s-a întâlnit cu Ministerul de Externe al Iranului. S-a comunicat că negocierile au fost pozitive. Următoarea rundă urmează să aibă loc pe 19 aprilie la Roma.⤵️
Trump a stabilit un termen-limită de două luni pentru încheierea unui acord (până în iunie 2025), iar în timpul unui interviu pentru NBC News a declarat:
„Dacă nu semnează acordul, vor urma bombardamente cum n-au mai văzut vreodată.”
➡️Nu-ți amintește nimic? Nu? Atunci mergem mai departe.
🇷🇺Rusia este implicată în întregul proces. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acceptat să fie intermediar între SUA și Iran. Această inițiativă a fost discutată în timpul unei convorbiri telefonice dintre Trump și Putin, dar și la o întâlnire între oficiali de rang înalt din SUA și Rusia în Arabia Saudită.
➡️Cu alte cuvinte, Trump folosește tema acordului nuclear și implicarea Rusiei ca o încercare de a destabiliza relațiile bilaterale ale celor două țări. Desigur, Rusia ar fi putut facilita contactele, dar rolul ei este exagerat — Omanul a fost în mod tradițional platforma de negociere.
➡️Trump l-a inclus pe Putin în proces pentru a da impresia că vrea să întărească relațiile dintre SUA și Rusia (de genul: „îți respect influența în regiune, chiar dacă armata ta devastează țări și nimeni nu te mai ia în serios”). Practic, joacă pe ambițiile lui Putin, sperând să slăbească și legăturile dintre Rusia și Iran. Dar nu a luat în calcul că nici Iranul, nici Rusia nu sunt interesate de condițiile lui Trump. Ambii vor doar „să-l tragă pe sfoară”.
🔄Explic:
➡️Trump înaintează cerințe nerealiste către Teheran (demontarea totală a infrastructurii nucleare, limitarea programului de rachete, încetarea sprijinului pentru grupările proxy). Pot răspunde deja: acestea nu vor fi îndeplinite — sunt literalmente cele trei piloni pe care se bazează ambițiile geopolitice ale regimului. Trump cere „dezafectarea completă a programului nuclear” exact în momentul în care Iranul este la un pas de a crea și obține arme nucleare.
În termeni geopolitici, asta oferă Iranului mult mai mult decât ridicarea sancțiunilor. Pentru a-și impune cerințele, Trump amenință cu „lovituri de o forță nemaivăzută”. Nu pot comenta detaliile tehnice ale infrastructurii nucleare iraniene, dar știu că după atacul din 2020, o parte dintre facilități au fost relocate sub pământ.
➡️Rusia este interesată ca Iranul să-și păstreze programul nuclear. Iranul este un lider regional și aliat al Rusiei, chiar dacă relațiile lor sunt oportuniste. Cert este că Rusia ajută Iranul să dezvolte programul nuclear.
Acordul nuclear: Cum joacă Iranul după scenariul lui Putin [1].
➡️Am evitat multă vreme acest subiect să publicăm doar știri, dar acum citește până la capăt, pentru că tema e mult prea complexă pentru a fi înțeleasă superficial:
🛑Dorința de a limita programul nuclear al Iranului este o premisă de bază, deoarece este ultima țară asupra căreia SUA mai pot avea influență. Cu toate acestea, de peste 10 ani, americanii nu reușesc să rezolve nimic. Mai este și Coreea de Nord, dar SUA nu au niciun control asupra ei, motiv pentru care, neoficial, supravegherea a fost „delegată” Chinei.
🛑Obama a recurs la arme cibernetice pentru a rezolva această problemă — a lansat virusul Stuxnet. Aceasta a fost cea mai bună soluție posibilă. Programul iranian a fost dat înapoi cu câțiva ani, dar Iranul a reluat eforturile. Au fost impuse sancțiuni dure, care au afectat economia, dar nu au împiedicat dezvoltarea armelor. De aceea, în 2015, a fost semnat acordul nuclear.
🛑Apoi, în 2017, vine Trump, declară că acordul nu funcționează și retrage SUA din el. Iranul încalcă prevederile acordului, păstrează activele deblocate (veniturile din petrol) — și gata, sancțiunile sunt reimpuse.
🖋În prezent, „harta evenimentelor” arată așa: SUA au anunțat începerea negocierilor în Oman. Prima rundă a avut loc pe 12 aprilie — atunci Vitkoff s-a întâlnit cu Ministerul de Externe al Iranului. S-a comunicat că negocierile au fost pozitive. Următoarea rundă urmează să aibă loc pe 19 aprilie la Roma.⤵️
Trump a stabilit un termen-limită de două luni pentru încheierea unui acord (până în iunie 2025), iar în timpul unui interviu pentru NBC News a declarat:
„Dacă nu semnează acordul, vor urma bombardamente cum n-au mai văzut vreodată.”
➡️Nu-ți amintește nimic? Nu? Atunci mergem mai departe.
🇷🇺Rusia este implicată în întregul proces. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acceptat să fie intermediar între SUA și Iran. Această inițiativă a fost discutată în timpul unei convorbiri telefonice dintre Trump și Putin, dar și la o întâlnire între oficiali de rang înalt din SUA și Rusia în Arabia Saudită.
➡️Cu alte cuvinte, Trump folosește tema acordului nuclear și implicarea Rusiei ca o încercare de a destabiliza relațiile bilaterale ale celor două țări. Desigur, Rusia ar fi putut facilita contactele, dar rolul ei este exagerat — Omanul a fost în mod tradițional platforma de negociere.
➡️Trump l-a inclus pe Putin în proces pentru a da impresia că vrea să întărească relațiile dintre SUA și Rusia (de genul: „îți respect influența în regiune, chiar dacă armata ta devastează țări și nimeni nu te mai ia în serios”). Practic, joacă pe ambițiile lui Putin, sperând să slăbească și legăturile dintre Rusia și Iran. Dar nu a luat în calcul că nici Iranul, nici Rusia nu sunt interesate de condițiile lui Trump. Ambii vor doar „să-l tragă pe sfoară”.
🔄Explic:
➡️Trump înaintează cerințe nerealiste către Teheran (demontarea totală a infrastructurii nucleare, limitarea programului de rachete, încetarea sprijinului pentru grupările proxy). Pot răspunde deja: acestea nu vor fi îndeplinite — sunt literalmente cele trei piloni pe care se bazează ambițiile geopolitice ale regimului. Trump cere „dezafectarea completă a programului nuclear” exact în momentul în care Iranul este la un pas de a crea și obține arme nucleare.
În termeni geopolitici, asta oferă Iranului mult mai mult decât ridicarea sancțiunilor. Pentru a-și impune cerințele, Trump amenință cu „lovituri de o forță nemaivăzută”. Nu pot comenta detaliile tehnice ale infrastructurii nucleare iraniene, dar știu că după atacul din 2020, o parte dintre facilități au fost relocate sub pământ.
➡️Rusia este interesată ca Iranul să-și păstreze programul nuclear. Iranul este un lider regional și aliat al Rusiei, chiar dacă relațiile lor sunt oportuniste. Cert este că Rusia ajută Iranul să dezvolte programul nuclear.
⚜️ Reflecții analitice:
Acordul nuclear: Cum joacă Iranul după scenariul lui Putin [2].
În ianuarie 2025, Rusia și Iranul au semnat un acord de „parteneriat strategic cuprinzător”, care include cooperare în domeniul apărării și sprijin pentru programul nuclear iranian. Iranul efectuează și misiuni secrete la Moscova pentru a obține sprijin, inclusiv pentru întărirea sistemelor de apărare antiaeriană. Este important de menționat că, înaintea negocierilor, Iranul s-a consultat cu Rusia și China.
➡️Iranul acționează după modelul Rusiei. Exact asta am sugerat. Putin a găsit cheia relației cu Trump: promite mult, nu îndeplinește nimic, trage de timp și cere ridicarea sancțiunilor. Potrivit WSJ, Iranul urmărește relaxarea sancțiunilor: vrea acces la miliarde de dolari înghețați și încetarea presiunilor SUA asupra cumpărătorilor chinezi de petrol.
⛳️ Deci va fi o lovitură? ...
Iranul nu va fi de acord să-și demonteze armele nucleare, așa că fie va exista un acord limitat, de care Trump nu va fi mulțumit , pentru că are nevoie de o victorie completă, pentru că scopul principal al tuturor acestor lucruri este victoria și să arate ce poate face, fie va exista un atac. Trump poate face acest lucru cu adevărat, așa cum a făcut în 2020. ⤵️
Numai asta va avea un efect parțial, pentru că unele dintre capacități sunt deja în subteran (o lovitură fie nu va face nimic, fie va arunca Iranul înapoi cu un an), iar sistemul de apărare antirachetă al Teheranului a fost deja dezvoltat, deși nu va rezista la un număr mare de rachete, așa cum a fost cazul pe 26 octombrie, când Israelul a lovit Teheranul.
🔄 Adică, totul depinde de dacă Iranul este dispus să sufere daune infrastructurii sale pentru a menține argumentul nuclear pentru influența sa geopolitică. Iranul deja se pregătește pentru o lovitură:
➡️ Iranul desfășoară sisteme de război electronic la sol (EW) în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, vizând avioanele de recunoaștere și sistemele de navigație americane;
➡️ Unul dintre cele mai dense sisteme de apărare aeriană din Iran este concentrat la sud-est de Teheran. Sarcina sa este de a acoperi două facilități importante din punct de vedere strategic: complexul de rachete Khojir, care este principalul centru de dezvoltare a rachetelor balistice, și situl nuclear Parchin, care joacă un rol cheie în proiectul nuclear militar al Teheranului. Acolo au loc implementări suplimentare de sisteme. Ambele baze au fost vizate de un atac aerian pe 26 octombrie 2024, dar au suferit pagube minore.
➡️ Echipamentul este mutat în subteran, așa cum se arată într-un videoclipurile media cu mai puțin de o lună în urmă. Dar buncărele subterane ale Iranului sunt vulnerabile la bombele anti-buncăre.
➡️ În ultimele șase luni, evoluțiile din domeniul apărării antirachetă au fost publicate în mod activ.
Acordul nuclear: Cum joacă Iranul după scenariul lui Putin [2].
În ianuarie 2025, Rusia și Iranul au semnat un acord de „parteneriat strategic cuprinzător”, care include cooperare în domeniul apărării și sprijin pentru programul nuclear iranian. Iranul efectuează și misiuni secrete la Moscova pentru a obține sprijin, inclusiv pentru întărirea sistemelor de apărare antiaeriană. Este important de menționat că, înaintea negocierilor, Iranul s-a consultat cu Rusia și China.
➡️Iranul acționează după modelul Rusiei. Exact asta am sugerat. Putin a găsit cheia relației cu Trump: promite mult, nu îndeplinește nimic, trage de timp și cere ridicarea sancțiunilor. Potrivit WSJ, Iranul urmărește relaxarea sancțiunilor: vrea acces la miliarde de dolari înghețați și încetarea presiunilor SUA asupra cumpărătorilor chinezi de petrol.
⛳️ Deci va fi o lovitură? ...
Iranul nu va fi de acord să-și demonteze armele nucleare, așa că fie va exista un acord limitat, de care Trump nu va fi mulțumit , pentru că are nevoie de o victorie completă, pentru că scopul principal al tuturor acestor lucruri este victoria și să arate ce poate face, fie va exista un atac. Trump poate face acest lucru cu adevărat, așa cum a făcut în 2020. ⤵️
Numai asta va avea un efect parțial, pentru că unele dintre capacități sunt deja în subteran (o lovitură fie nu va face nimic, fie va arunca Iranul înapoi cu un an), iar sistemul de apărare antirachetă al Teheranului a fost deja dezvoltat, deși nu va rezista la un număr mare de rachete, așa cum a fost cazul pe 26 octombrie, când Israelul a lovit Teheranul.
🔄 Adică, totul depinde de dacă Iranul este dispus să sufere daune infrastructurii sale pentru a menține argumentul nuclear pentru influența sa geopolitică. Iranul deja se pregătește pentru o lovitură:
➡️ Iranul desfășoară sisteme de război electronic la sol (EW) în Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, vizând avioanele de recunoaștere și sistemele de navigație americane;
➡️ Unul dintre cele mai dense sisteme de apărare aeriană din Iran este concentrat la sud-est de Teheran. Sarcina sa este de a acoperi două facilități importante din punct de vedere strategic: complexul de rachete Khojir, care este principalul centru de dezvoltare a rachetelor balistice, și situl nuclear Parchin, care joacă un rol cheie în proiectul nuclear militar al Teheranului. Acolo au loc implementări suplimentare de sisteme. Ambele baze au fost vizate de un atac aerian pe 26 octombrie 2024, dar au suferit pagube minore.
➡️ Echipamentul este mutat în subteran, așa cum se arată într-un videoclipurile media cu mai puțin de o lună în urmă. Dar buncărele subterane ale Iranului sunt vulnerabile la bombele anti-buncăre.
➡️ În ultimele șase luni, evoluțiile din domeniul apărării antirachetă au fost publicate în mod activ.
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ 🇺🇸🇮🇷 Președintele SUA nu a exclus un posibil atac asupra obiectivelor nucleare ale Iranului
🇷🇺 De asemenea, Trump a afirmat că i-a stabilit un termen-limită lui Putin pentru încheierea războiului din Ucraina, însă nu a indicat o dată exactă.
Iranul trebuie să renunțe la ideea armelor nucleare. Nu pot avea arme nucleare. Dacă va fi nevoie să luăm măsuri foarte dure, o vom face.
🇷🇺 De asemenea, Trump a afirmat că i-a stabilit un termen-limită lui Putin pentru încheierea războiului din Ucraina, însă nu a indicat o dată exactă.
⚜️ Salariu de bugetar, dar cu stil de viață de vedetă💁♂️ 💸 : Cum se îmbracă Guțul
Accesorii de designer, ochelari de firmă și încălțăminte de lux. În ultimul an, aparițiile publice ale bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, au devenit din ce în ce mai strălucitoare. Analiza realizată arată că valoarea estimată a accesoriilor purtate de Evghenia Guțul în ultimele luni ajunge la peste 362.000 de lei, sumă echivalentă cu salariul ei anual sau mai mult de jumătate din venitul familiei în 2024.
Conform declarației de avere, în 2024, Evghenia Guțul a încasat un salariu anual de 390.870 lei. Familia sa a mai primit, în același an, 209.000 lei sub formă de cadouri în bani, inclusiv 120.000 lei pentru ea personal. Soțul nu a raportat venituri, iar fostul soț a contribuit cu 48.000 lei pensie alimentară.
📌 Materialul de mai sus este destinat celor care consideră că dosarele Evgheniei Guțul sunt inventate și sunt rezultatul unei comenzi politice. 😏
Accesorii de designer, ochelari de firmă și încălțăminte de lux. În ultimul an, aparițiile publice ale bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, au devenit din ce în ce mai strălucitoare. Analiza realizată arată că valoarea estimată a accesoriilor purtate de Evghenia Guțul în ultimele luni ajunge la peste 362.000 de lei, sumă echivalentă cu salariul ei anual sau mai mult de jumătate din venitul familiei în 2024.
Conform declarației de avere, în 2024, Evghenia Guțul a încasat un salariu anual de 390.870 lei. Familia sa a mai primit, în același an, 209.000 lei sub formă de cadouri în bani, inclusiv 120.000 lei pentru ea personal. Soțul nu a raportat venituri, iar fostul soț a contribuit cu 48.000 lei pensie alimentară.
📌 Materialul de mai sus este destinat celor care consideră că dosarele Evgheniei Guțul sunt inventate și sunt rezultatul unei comenzi politice. 😏
⚜️ Trezoreria Rusiei se epuizează din cauza scăderii prețurilor la petrol, ca urmare a războiului comercial declanșat de Trump.
Dacă prețurile actuale se mențin, Federația Rusă ar putea pierde aproximativ un trilion de ruble în acest an, ceea ce va duce la o scădere a creșterii PIB-ului cu 0,5%.
Totuși, impactul prețurilor scăzute asupra veniturilor bugetare va deveni vizibil abia peste câteva luni.
Dacă prețurile actuale se mențin, Federația Rusă ar putea pierde aproximativ un trilion de ruble în acest an, ceea ce va duce la o scădere a creșterii PIB-ului cu 0,5%.
Totuși, impactul prețurilor scăzute asupra veniturilor bugetare va deveni vizibil abia peste câteva luni.
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Cancelarul german Merz, în interviul său acordat lui Caren Miosga, a comentat atacul rusesc de ieri asupra centrului orașului Sumî.
Această parte a interviului a fost publicată de viitorul cancelar pe pagina sa, unde a subliniat că rușii au lovit în mod deliberat cu a doua rachetă după ce oamenii au mers să-i ajute pe răniții din urma primului atac.
În același interviu, Merz a repetat din nou că, după consultări cu Franța și Marea Britanie, va furniza Ucrainei rachetele de croazieră Taurus KEPD-350, pe care aceasta le solicită de mult timp.
Această parte a interviului a fost publicată de viitorul cancelar pe pagina sa, unde a subliniat că rușii au lovit în mod deliberat cu a doua rachetă după ce oamenii au mers să-i ajute pe răniții din urma primului atac.
În același interviu, Merz a repetat din nou că, după consultări cu Franța și Marea Britanie, va furniza Ucrainei rachetele de croazieră Taurus KEPD-350, pe care aceasta le solicită de mult timp.
👍3
⚜️ 🇪🇺 Reflecții analitice: Cum UE trece de la promisiuni la sprijin real pentru Ucraina
🛑 Pe 19 martie, Comisia Europeană a prezentat „Cartea albă” privind modernizarea sectorului industrial de apărare al UE. Totuși, ceea ce ne interesează este declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas:
Bruxellesul consideră realistă livrarea anuală către Ucraina a cel puțin două milioane de obuze de artilerie.
Reamintim că, inițial, Kallas a încercat să promoveze un pachet de ajutor în valoare de 40 miliarde de euro, dar acesta nu a fost aprobat (din cauza reticenței Spaniei și Italiei, formării noului guvern în Germania și a veto-ului Ungariei).
🛑Deja pe 20 martie, Kallas a prezentat Consiliului UE un pachet revizuit de 5 miliarde de euro pentru finanțarea creșterii producției, însă Italia și Franța l-au blocat la acel moment.
🛑Cu toate acestea, s-a promis revenirea asupra subiectului și, într-adevăr, în perioada 2–3 aprilie, la o reuniune informală a miniștrilor apărării sub egida Kaiei Kallas, țările participante au convenit să acopere până la jumătate din volumul necesar prin contribuții naționale.
🛑Pe 9 aprilie, după ședința Consiliului de asociere Ucraina–UE, Kallas a precizat că Comisia Europeană deja consideră fezabilă comanda a două milioane de obuze anual.
🛑Ieri, ea a declarat că, din cele două milioane necesare, au fost deja acumulate două treimi — aproximativ 1,3 milioane de obuze.
💬Ce înseamnă asta? E clar că procesul a căpătat o asemenea viteză fără o decizie colectivă formală (UE nu a emis declarații directe privind acordul tuturor țărilor). Astfel, mecanismul de finanțare al inițiativei privind munițiile arată în felul următor:
➡️Statele membre fac contribuții directe. Un exemplu elocvent este declarația (https://www.radiosvoboda.org/a/kaja-kallas-rosiya-yes/33369744.html) ministrului german de externe, Annalena Baerbock: Berlinul își asumă 25% din întreaga inițiativă, adică va furniza aproximativ 500.000 de obuze. + Acest lucru corespunde cu pachetul de ajutor anunțat de Germania în valoare de 3 miliarde de euro (ceea ce înseamnă că se poate presupune că 1,25 miliarde din acest pachet au fost alocați pentru finanțarea munițiilor).
➡️În plus, Cehia este pregătită (https://lb.ua/world/2025/04/03/669173_cheska_initsiativa_zabezpechit.html) să furnizeze lunar muniții Ucrainei cel puțin până în septembrie; pentru aceasta au fost deja rezervate fonduri în cadrul „inițiativei cehe”, lansată în 2023. La această inițiativă s-a alăturat deja Norvegia cu un pachet de ajutor de 400 de milioane.
⚙️Potrivit potențialului de producție al principalelor consorții europene, acest plan este realist. Săptămâna trecută, Rheinmetall a achiziționat compania Hagedorn-NC, specializată în nitroceluloză industrială, pe care o va redirecționa către nevoile militare.⤵️
Până în 2027, consorțiul va produce anual (https://x.com/ColbyBadhwar/status/1910324386571403556) aproape 1,1 milioane de obuze de 155 mm. În paralel, companiile franceză Nexter și spaniolă Expal își extind liniile de producție în cadrul programului ASAP, asigurând în plus circa 400.000 de obuze pe an.
📈Prin urmare, obiectivul european general de două milioane de obuze anual este perfect realizabil. Oficial, pentru 2025 sunt prevăzute 3,6 milioane de obuze pentru Ucraina (inițiativa Kallas + inițiativa cehă), cu condiția soluționării problemelor privind substanțele explozive și contractele pe termen lung.
🇺🇦Pentru Ucraina, aceasta ar însemna aproximativ 9800 de lovituri pe zi — minimul necesar pentru a nu ceda în fața artileriei ruse. Chiar și volumele deja confirmate, în proporție de două treimi din planul total, adică circa 3700 de obuze zilnic, reduc considerabil deficitul actual.
Din punct de vedere politic, inițiativa demonstrează că un lider energic poate declanșa procese ample în interiorul UE. Kallas stabilește un precedent — „mai întâi munițiile, apoi birocrația” — iar guvernele naționale îi urmează exemplul.
🛑 Pe 19 martie, Comisia Europeană a prezentat „Cartea albă” privind modernizarea sectorului industrial de apărare al UE. Totuși, ceea ce ne interesează este declarația Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Kaja Kallas:
Bruxellesul consideră realistă livrarea anuală către Ucraina a cel puțin două milioane de obuze de artilerie.
Reamintim că, inițial, Kallas a încercat să promoveze un pachet de ajutor în valoare de 40 miliarde de euro, dar acesta nu a fost aprobat (din cauza reticenței Spaniei și Italiei, formării noului guvern în Germania și a veto-ului Ungariei).
🛑Deja pe 20 martie, Kallas a prezentat Consiliului UE un pachet revizuit de 5 miliarde de euro pentru finanțarea creșterii producției, însă Italia și Franța l-au blocat la acel moment.
🛑Cu toate acestea, s-a promis revenirea asupra subiectului și, într-adevăr, în perioada 2–3 aprilie, la o reuniune informală a miniștrilor apărării sub egida Kaiei Kallas, țările participante au convenit să acopere până la jumătate din volumul necesar prin contribuții naționale.
🛑Pe 9 aprilie, după ședința Consiliului de asociere Ucraina–UE, Kallas a precizat că Comisia Europeană deja consideră fezabilă comanda a două milioane de obuze anual.
🛑Ieri, ea a declarat că, din cele două milioane necesare, au fost deja acumulate două treimi — aproximativ 1,3 milioane de obuze.
💬Ce înseamnă asta? E clar că procesul a căpătat o asemenea viteză fără o decizie colectivă formală (UE nu a emis declarații directe privind acordul tuturor țărilor). Astfel, mecanismul de finanțare al inițiativei privind munițiile arată în felul următor:
➡️Statele membre fac contribuții directe. Un exemplu elocvent este declarația (https://www.radiosvoboda.org/a/kaja-kallas-rosiya-yes/33369744.html) ministrului german de externe, Annalena Baerbock: Berlinul își asumă 25% din întreaga inițiativă, adică va furniza aproximativ 500.000 de obuze. + Acest lucru corespunde cu pachetul de ajutor anunțat de Germania în valoare de 3 miliarde de euro (ceea ce înseamnă că se poate presupune că 1,25 miliarde din acest pachet au fost alocați pentru finanțarea munițiilor).
➡️În plus, Cehia este pregătită (https://lb.ua/world/2025/04/03/669173_cheska_initsiativa_zabezpechit.html) să furnizeze lunar muniții Ucrainei cel puțin până în septembrie; pentru aceasta au fost deja rezervate fonduri în cadrul „inițiativei cehe”, lansată în 2023. La această inițiativă s-a alăturat deja Norvegia cu un pachet de ajutor de 400 de milioane.
⚙️Potrivit potențialului de producție al principalelor consorții europene, acest plan este realist. Săptămâna trecută, Rheinmetall a achiziționat compania Hagedorn-NC, specializată în nitroceluloză industrială, pe care o va redirecționa către nevoile militare.⤵️
Până în 2027, consorțiul va produce anual (https://x.com/ColbyBadhwar/status/1910324386571403556) aproape 1,1 milioane de obuze de 155 mm. În paralel, companiile franceză Nexter și spaniolă Expal își extind liniile de producție în cadrul programului ASAP, asigurând în plus circa 400.000 de obuze pe an.
📈Prin urmare, obiectivul european general de două milioane de obuze anual este perfect realizabil. Oficial, pentru 2025 sunt prevăzute 3,6 milioane de obuze pentru Ucraina (inițiativa Kallas + inițiativa cehă), cu condiția soluționării problemelor privind substanțele explozive și contractele pe termen lung.
🇺🇦Pentru Ucraina, aceasta ar însemna aproximativ 9800 de lovituri pe zi — minimul necesar pentru a nu ceda în fața artileriei ruse. Chiar și volumele deja confirmate, în proporție de două treimi din planul total, adică circa 3700 de obuze zilnic, reduc considerabil deficitul actual.
Din punct de vedere politic, inițiativa demonstrează că un lider energic poate declanșa procese ample în interiorul UE. Kallas stabilește un precedent — „mai întâi munițiile, apoi birocrația” — iar guvernele naționale îi urmează exemplul.
Радіо Свобода
Кая Каллас: «Росія грається в ігри»
Чи можливі прямі переговори ЄС з Москвою?
⚜️ 🇪🇺 Reflecții analitice: Cum UE trece de la promisiuni la sprijin real pentru Ucraina Continuare: 🗂Totuși, se remarcă și o anumită nemulțumire în cadrul Uniunii Europene privind acțiunile active ale Kaiei Kallas împotriva Rusiei și a lui Trump: la începutul lunii martie, unele state membre au exprimat critici privind faptul că ea a inițiat planul de ajutor de miliarde de euro pentru Ucraina fără consultări prealabile. Nu este clar dacă aici există o influență rusă, întrucât criticii rămân anonimi, dar aceasta indică o posibilă tendință.
👤În prezent, mai rămâne de acoperit o treime din necesar, trebuie depășit blocajul din partea Romei și asigurată menținerea ritmului de producție. Însă deja e evident: Europa trece de la promisiuni la o susținere sistemică a artileriei, iar inițiativa Kaiei Kallas a fost catalizatorul acestor schimbări.
👤În prezent, mai rămâne de acoperit o treime din necesar, trebuie depășit blocajul din partea Romei și asigurată menținerea ritmului de producție. Însă deja e evident: Europa trece de la promisiuni la o susținere sistemică a artileriei, iar inițiativa Kaiei Kallas a fost catalizatorul acestor schimbări.
⚜️ O delegația Comisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) a Parlamentului European, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău.
Ministrul Apărării al Republicii Moldova Anatolie Nosatîi, a avut o întrevedere cu delegația Comisiei SEDE a Parlamentului European.
✅ S-a discutat despre cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, inclusiv prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
✅ Asistența pe care o primim din partea UE prin această platformă, reprezintă o contribuție semnificativă la modernizarea capacităților de apărare ale țării și sporirea rezilienței naționale la provocările actuale.
✅ În cadrul dialogului, s-a abordat și subiectul participării active a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii.
✅ Parteneriatul continuu cu UE demonstrează angajamentul comun pentru asigurarea unui #viitor prosper, #stabil și #sigur pentru #țară și #cetățeni.
#MoldovaUE #Securitate #Apărare #EPF #ParteneriatStrategic
Ministrul Apărării al Republicii Moldova Anatolie Nosatîi, a avut o întrevedere cu delegația Comisiei SEDE a Parlamentului European.
✅ S-a discutat despre cooperarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul securității și apărării, inclusiv prin intermediul Instrumentului European pentru Pace (EPF).
✅ Asistența pe care o primim din partea UE prin această platformă, reprezintă o contribuție semnificativă la modernizarea capacităților de apărare ale țării și sporirea rezilienței naționale la provocările actuale.
✅ În cadrul dialogului, s-a abordat și subiectul participării active a Republicii Moldova la misiunile internaționale de menținere a păcii.
✅ Parteneriatul continuu cu UE demonstrează angajamentul comun pentru asigurarea unui #viitor prosper, #stabil și #sigur pentru #țară și #cetățeni.
#MoldovaUE #Securitate #Apărare #EPF #ParteneriatStrategic
⚜️ Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere cu Secretarul General al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Mark Rutte, care s-a aflat oficial într-o vizită în Republica Moldova.
✅ Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025.
✅ Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul #Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care #respectă statutul #constituțional de neutralitate al țării noastre și care #contribuie la #creșterea #siguranței cetățenilor.
✅ Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și #răspunde la crize, să-și #modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
✅ Discuțiile dintre cei doi oficiali s-au axat pe evoluțiile de securitate din regiune, eforturile de restabilire a păcii și cooperarea dintre Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică, în baza noului Program Individual al Parteneriatului, adoptat de Guvern în ianuarie 2025.
✅ Republica Moldova cooperează cu NATO în cadrul #Parteneriatului pentru Pace de peste 30 de ani – o cooperare care #respectă statutul #constituțional de neutralitate al țării noastre și care #contribuie la #creșterea #siguranței cetățenilor.
✅ Sprijinul Alianței a ajutat Moldova să-și întărească capacitatea de a preveni și #răspunde la crize, să-și #modernizeze instituțiile din sectorul de securitate și apărare, dar și să protejeze spațiul informațional și cibernetic.
⚜️ Economia Rusiei se pregătește pentru lovitura din cauza scăderii prețului petrolului - Newsweek
📍 Banca Centrală a Rusiei a spus că războaiele comerciale globale, în special tarifele SUA, au lovit deja în mod semnificativ economia rusă , scăzând indirect prețul petrolului. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat că o scădere prelungită a cererii de energie din cauza acestor războaie ar putea avea consecințe grave pentru Rusia , care obține jumătate din veniturile sale din export din petrol.
📍 După 2 aprilie, când Donald Trump a declarat „Ziua Eliberării” cu noi tarife, piețele au reacționat prin scădere: prețul Brentului a scăzut de la 83 de dolari la 64 de dolari pe baril. Experții notează că este puțin probabil ca prețurile să crească rapid, ceea ce amenință Rusia cu o pierdere de până la 50 de miliarde de dolari în venituri pe an.
📍 Situația este înrăutățită și de restricțiile occidentale: G7, UE și Australia au stabilit un plafon de 60 de dolari pentru petrolul rusesc, iar Rusia însăși este tot mai mult ocolită printr-o flotă umbră și vânzări prin India și China.
📍 Gazele au de suferit. Cota Rusiei pe piața europeană a gazelor a scăzut de la 40% la 11%. Singura rută activă este prin Turcia, alte conducte sunt distruse sau blocate.
🛢 În timp ce unii din UE discută o posibilă reluare parțială a importurilor de gaze din Rusia în caz de pace, perspectiva unei reveniri complete pare puțin probabilă din cauza disputelor legale cu Gazprom și a schimbării priorităților de aprovizionare cu energie.
📍 Banca Centrală a Rusiei a spus că războaiele comerciale globale, în special tarifele SUA, au lovit deja în mod semnificativ economia rusă , scăzând indirect prețul petrolului. Guvernatorul Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a avertizat că o scădere prelungită a cererii de energie din cauza acestor războaie ar putea avea consecințe grave pentru Rusia , care obține jumătate din veniturile sale din export din petrol.
📍 După 2 aprilie, când Donald Trump a declarat „Ziua Eliberării” cu noi tarife, piețele au reacționat prin scădere: prețul Brentului a scăzut de la 83 de dolari la 64 de dolari pe baril. Experții notează că este puțin probabil ca prețurile să crească rapid, ceea ce amenință Rusia cu o pierdere de până la 50 de miliarde de dolari în venituri pe an.
📍 Situația este înrăutățită și de restricțiile occidentale: G7, UE și Australia au stabilit un plafon de 60 de dolari pentru petrolul rusesc, iar Rusia însăși este tot mai mult ocolită printr-o flotă umbră și vânzări prin India și China.
📍 Gazele au de suferit. Cota Rusiei pe piața europeană a gazelor a scăzut de la 40% la 11%. Singura rută activă este prin Turcia, alte conducte sunt distruse sau blocate.
🛢 În timp ce unii din UE discută o posibilă reluare parțială a importurilor de gaze din Rusia în caz de pace, perspectiva unei reveniri complete pare puțin probabilă din cauza disputelor legale cu Gazprom și a schimbării priorităților de aprovizionare cu energie.
Newsweek
Russian economy braces for blow from collapsing oil price
"There are risks here," Elvira Nabiullina, the governor of Russia's central bank, said last week.
👍3
⚜️ Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, discurs în Parlament: Puncte cheie - partea I
(...) Trăim o perioadă în care ordinea mondială trece printr-o schimbare profundă. La nivel global asistăm la tot mai multe conflicte, militare, diplomatice și economice. În regiunea noastră Rusia duce un război brutal împotriva Ucrainei. Cetățenii moldoveni simt o mare neliniște, care afectează bugete și suflete.
(...) Pe toți ne macină întrebări despre ce putem face pentru a ne asigura pacea, cum ne protejăm. Oamenii sunt îngrijorați și așteaptă răspunsuri de la noi. Ca președinte, e de datoria mea să vă împărtășesc cum văd situația actuală și ce trebuie să facem.
(...) Avem multe de făcut, de reparat drumuri, spitale, de crescut pensii, etc. Însă uneori uităm care e cel mai important lucru - e să păstrăm pacea și libertatea. Pentru că viața e cel mai prețios lucru. Să ne asigurăm că nimeni nu ne va închide hotarul și nu ne va izola, că tinerii nu vor fi aruncați în închisoare pentru opinii.
(...) Cu toate contracțiile interne - vă propun să mergem pe un drum comun, care să ne asigure: Pace și siguranță, stabilitate și unitate națională, dezvoltare economică și bunăstare.
(...) Trebuie să aderăm la UE nu peste 20 de ani, dar în următorii 4 ani.
(...) Vrem o pace justă: Cu toții ne rugăm și ne dorim încheierea unui acord de pace justă, cât mai curând, în Ucraina. Indiferent ce se va întâmpla, Ucraina va fi scutul nostru. Iar noi avem datoria să nu permitem să fim atrași în război.
(...) Azi suntem mai cunoscuți și mai respectați în lume ca oricând, pentru că suntem bine intenționați, onești și facem eforturi pentru a mișca țara înainte, suntem apreciați și grație moldovenilor de peste hotare care-și fac munca bine, pentru calitatea produselor noastre, etc.
(...) Am rămas de parte binelui și am trezit un val de simpatie la nivel internațional.
(...) Sabotorii de pe intern: Unii încearcă să minimizeze rezultatele. De ce fac asta? Pentru ca Moldova să fie izolată, să rămână fără susținere, pun în pericol securitatea țării. Vă rog să protejăm ce am obținut.
(...) Unitatea pe intern: Trebuie să asigurăm unitatea pe intern. Se încearcă dezbinarea, sperierea și manipularea lor. Și nu doar în Moldova. Discursul de ură nu rezolvă nimic, este sursa problemelor.
(...) Nu e un secret că țara noastră e ținta unui efort colosal de destabilizare. Pionii schemelor sunt și în Parlamentul R. Moldova.
(...) Din 2020 s-au schimbat multe pe plan internațional. Lumea a devenit mai instabilă, dar noi am ținut piept problemelor. Și vom reuși și acum. Sarcina noastră în această furtună este să păstrăm stabilitatea internă.
(...) Vin cu apel către partidele din Moldova: Acționați cu resposabilitate, opriți discursul de ură și de destabilizare. Vedem încercări de a folosi autonomia găgăuză pentru destabilizare. O grupare criminală caută să preia controlul regiunii. UTAG trebuie condusă de găgăuzi în interesul lor. Eu voi continua să mobilizez resurse pentru localități din autonomie, pentru a salva cultura găgăuză.
(...) Stânga Nistrului: Am reușit să menținem liniștea și stabilitatea în r. transnistreană.
(...) Cumpărarea voturilor: Cel mai rușinos lucru întâmplat în ultima perioadă - este cumpărarea de voturi la alegerile de anul trecut. Forțe străine intereselor noastre au încercat să decidă în locul moldovenilor. Fiecare tăcere a actorilor politici referitor la acest subiect e o complicitate la furtul viitorului acestei țări.
👍2
⚜️ Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, discurs în Parlament: Puncte cheie - partea II (...) Urmează alegeri parlamentare: Trebuie asigurate alegeri libere și corecte. Justiția trebuie să pedepsească cumpărarea de voturi. Moldovenii trebuie să decidă pentru Moldova și viitorul țării, nu alții.
(...) Criza economică: Șansa noastră e să muncim cu toții în aceeași direcție. Pe lângă pace și siguranță, preocuparea oamenilor ține de venituri: Suntem cea mai afectată țară după Ucraina. Am pierdut accesul la porturile ucrainene, criza energetică a provocat creșterea prețurilor în lanț. Cel mai grav - războiul din țara vecină a descurajat investitorii.
(...) Și sistemul comerțului internațional trece prin incertitudini. Întrebarea oamenilor e simplă: Cum ne pregătim de noi furtuni? Nu există căi simple și ușoare. Cei care vă spun că au soluții rapide - vă mint. Nu dăm mâinile în jos și construim mai departe, avem pe ce construi.
(...) Vor veni și bani UE pentru dezvoltarea economică. Încă nu am ajuns unde ne dorim, dar să știți că construim o temelie trainică. Vom reuși doar dacă rămânem pe calea europeană. Altfel, toate eforturile sunt în zadar.
(...) Aud acuzații de la cei care au fost ani de zile la conducere, ținând Moldova în corupție și izolare. Noi am fost la guvernare într-o perioadă complicată, însă am făcut multe din ce am promis. În ultimii 4 ani, Moldova a avut o guvernare care a rezolvat crize, nu operează cu sacoșe, moldovenii nu mai asistă de cumpărare de deputați ca la piață.
(...) Reforma justiției: Toți ne întreabă de reforma justiției. Vă spun sincer - așteptările mele față de reforma justiției au fost mai mari. În același timp consider că am făcut pași importanți pentru o justiție care să facă dreptate. Nu poți schimba sistemul într-o zi sau într-un an, dar există acțiuni care să ne ducă acolo. În ultimii 4 ani au plecat 140 de judecători. Nu zic că toți aveau probleme de integritate, dar o mare parte din ei. O mare parte au plecat în timpul evaluării externe, Șor e condamnat definitiv și a fugit la Moscova, Plahotniuc e în căutare internațională prin interpol, Aeroportul a revenit în posesia statului. (...) Sunt anumite rezultate. În același timp vedem în continuare decizii judecătorești care sunt imposibil de înțeles. Vedem situații în care dosare importante stau blocate pe mesele procurorilor. Încrederea cetățenilor încă trebuie câștigată.
(...) Cetățenii trebuie să decidă dacă continuăm lupta sau revenim la situația de dinainte, cu scheme.
(...) Știrile de la TV și rețelele sociale: Știu că fiecare zi aduce știri îngrijorătoare și zvonuri care ne sperie. Așa funcționează din păcate rețelele de socializare și unele televiziuni. Ne țin prinși în frică. Cei care nu ne vor binele au vrut asta ani la rând - să ne temem și să ne descurajăm, să ne fie lehamite. În fața fricii avem unitatea de neam și solidaritatea externă. În fața urii avem dragostea față de aproapele nostru și față de țară. Dacă ne uităm în urmă - multe din spaime - nu s-au adeverit. Am avut lumină, căldură și am rămas o țară pașnică. Chiar dacă e greu - economia merge înainte. Avem liniște, avem prieteni, suntem pe drumul aderării la UE. Știu că vom obține ce ne dorim, o țară bogată și protejată.
(...) În câteva zile sărbătorim Sfintele Sărbători de Paști. Să lăsăm neînțelegerile și să-i ajutăm pe cei aflați la nevoie, să căpătăm speranța de care avem nevoie noi toți! Vă mulțumesc.
👍2
⚜️ Geopolitică: Pista ruso-qatareză în 2025 – scenarii și așteptări
▪️ Vizita emirului Qatarului Tamin bin Hamad Al Thani de astăzi la Moscova demonstrează nu doar o aprofundare a dialogului bilateral, ci și lansarea unei noi configurații de poziționare economico-politică a Rusiei în Orientul Mijlociu. Contextul întâlnirii este definit de mai multe tendințe – de la intensificarea presiunii sancționatorii asupra rutelor energetice tradiționale până la reorientarea capitalului global în zone dincolo de controlul direct al SUA și UE. În această logică, Qatarul nu este doar un partener, ci unul dintre actorii sistemici în arhitectura noului Sud global.
▪️ Aspectul financiar-investițional iese în prim-plan: fondul suveran QIA al Qatarului face deja parte din grupul de parteneri ai RDIF (Fondul Rus de Investiții Directe) și deține infrastructura necesară pentru investiții de anvergură, inclusiv în logistică, agroindustrie, noduri de transport și petrochimie. În condițiile limitării accesului Rusiei la piețele de capital occidentale, aceasta poate stimula crearea unor platforme investiționale „non-dolarizate” sustenabile, integrate în infrastructura BRICS+, SCO (Organizația de Cooperare de la Shanghai) și OIC (Organizația Cooperării Islamice).
▪️ Un accent aparte este pus pe energie. Qatarul este un exportator cheie de GNL (gaz natural lichefiat), iar Rusia își consolidează livrările de gaz prin conducte și sub formă lichefiată către țări din afara UE. Vizita deschide perspective pentru sincronizarea intereselor energetice, inclusiv coordonare în cadrul OPEC+ și proiecte comune pe termen lung în domeniul prelucrării și logisticii, în special pe piețele din Asia și Africa.
▪️ În cele din urmă, vectorul diplomatic este întărit prin neutralitatea Qatarului și capacitatea sa de mediere în conflictele regionale. Pe fundalul turbulențelor geopolitice globale, Moscova obține un canal suplimentar pentru construirea unei arhitecturi de negociere, inclusiv în probleme sensibile umanitare și de tranzit.
▪️ Imaginea de ansamblu indică faptul că apropierea ruso-qatareză nu este un episod izolat, ci un element al unei strategii pe termen lung, în care devine esențial nu doar volumul comerțului, ci și alinierea instituțională a modelelor economice în contextul reformării ordinii globale.
▪️ Vizita emirului Qatarului Tamin bin Hamad Al Thani de astăzi la Moscova demonstrează nu doar o aprofundare a dialogului bilateral, ci și lansarea unei noi configurații de poziționare economico-politică a Rusiei în Orientul Mijlociu. Contextul întâlnirii este definit de mai multe tendințe – de la intensificarea presiunii sancționatorii asupra rutelor energetice tradiționale până la reorientarea capitalului global în zone dincolo de controlul direct al SUA și UE. În această logică, Qatarul nu este doar un partener, ci unul dintre actorii sistemici în arhitectura noului Sud global.
▪️ Aspectul financiar-investițional iese în prim-plan: fondul suveran QIA al Qatarului face deja parte din grupul de parteneri ai RDIF (Fondul Rus de Investiții Directe) și deține infrastructura necesară pentru investiții de anvergură, inclusiv în logistică, agroindustrie, noduri de transport și petrochimie. În condițiile limitării accesului Rusiei la piețele de capital occidentale, aceasta poate stimula crearea unor platforme investiționale „non-dolarizate” sustenabile, integrate în infrastructura BRICS+, SCO (Organizația de Cooperare de la Shanghai) și OIC (Organizația Cooperării Islamice).
▪️ Un accent aparte este pus pe energie. Qatarul este un exportator cheie de GNL (gaz natural lichefiat), iar Rusia își consolidează livrările de gaz prin conducte și sub formă lichefiată către țări din afara UE. Vizita deschide perspective pentru sincronizarea intereselor energetice, inclusiv coordonare în cadrul OPEC+ și proiecte comune pe termen lung în domeniul prelucrării și logisticii, în special pe piețele din Asia și Africa.
▪️ În cele din urmă, vectorul diplomatic este întărit prin neutralitatea Qatarului și capacitatea sa de mediere în conflictele regionale. Pe fundalul turbulențelor geopolitice globale, Moscova obține un canal suplimentar pentru construirea unei arhitecturi de negociere, inclusiv în probleme sensibile umanitare și de tranzit.
▪️ Imaginea de ansamblu indică faptul că apropierea ruso-qatareză nu este un episod izolat, ci un element al unei strategii pe termen lung, în care devine esențial nu doar volumul comerțului, ci și alinierea instituțională a modelelor economice în contextul reformării ordinii globale.
⚜️ Cine sunt oamenii din umbră care creează partidele marca Ilan Șor? Cât costă coruperea demnitarilor și cum sunt puse pe roate formațiuni politice proeuropene și unioniste la comanda fugarului de la Moscova?
👉 Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului - într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
🔗👉 https://www.youtube.com/watch?v=cW2LXK7V2Ik
👉 Aflați mecanismele din laboratorul politic al celui mai controversat personaj al momentului - într-o nouă anchetă Cutia Neagră PLUS.
🔗👉 https://www.youtube.com/watch?v=cW2LXK7V2Ik