⚜️ Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: Politica de coeziune nu este un moft, ci garanția unei Europe unite, echilibrate și prospere.

Am afirmat-o cu fermitate, în plenul Parlamentului European, într-un moment în care se discută despre redirecționarea fondurilor europene și despre viitorul politicii de coeziune după 2027.
Este inacceptabil ca o politică esențială pentru echitatea între regiuni să fie pusă sub semnul întrebării. Fără coeziune, Europa riscă să se rupă între zone dezvoltate și cele lăsate în urmă. Acest lucru este cu atât mai relevant pentru România, care a beneficiat de miliarde de euro prin acest instrument pentru a-și susține dezvoltarea regională.
Revizuirea bugetului european la mijlocul perioadei de implementare trebuie să fie momentul în care corectăm deficiențele, accelerăm implementarea și arătăm impactul real al fondurilor UE în viața oamenilor.
Împreună, trebuie să apărăm această politică – pentru cetățeni, pentru dezvoltare, pentru unitate.

⚜️ SUA vor să impună sancțiuni dure împotriva lui Putin – vor fi afectați toți cei care cumpără petrol, gaze și uraniu rusesc.

Principalii autori ai proiectului de lege, republicanul Lindsey Graham și democratul Richard Blumenthal, au propus impunerea unor taxe vamale de 500% asupra partenerilor comerciali ai Rusiei.

Potrivit Bloomberg, restricțiile vor viza importurile din țările care achiziționează petrol, produse petroliere, gaze naturale sau uraniu din Rusia.

Sancțiunile vor fi aplicate dacă Rusia refuză negocieri de pace de bună-credință sau atacă din nou Ucraina după încheierea unor acorduri.

⚜️ Ambasada Federației Ruse ne cântă serenade despre „lumea multipolară”, dar se răsfață în luxul nemțesc.

🚗💨 Dacă tot sunt „patrioți” cu gura mare, de ce nu-se plimbă mândria cu Volga sau Moskvich?

Asta da #DiplomațieSelectivă – „Made in Germany”, dar cu discurs de stepă!

⚜️ Reflecții analitice: Summitul UE–Asia Centrală: O miză geopolitică majoră la intersecția marilor puteri Partea I 🔷 Summitul viitor dintre Uniunea Europeană și Asia Centrală, programat pentru 3–4 aprilie în orașul uzbec Samarkand, este privit drept un posibil moment de cotitură, care ar putea transforma strategia Global Gateway a Bruxelles-ului într-un adevărat concurent al Inițiativei Chineze „Belt and Road” (BRI sau B&R) în ceea ce privește influența regională. Reacțiile inițiale la un turneu premergător summitului, efectuat de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, indică însă faptul că liderii din Asia Centrală abordează cu prudență demersul UE de a-și crește profilul regional.

🔷 Kallas a efectuat o vizită fulger în Asia Centrală între 27 și 28 martie, oprindu-se mai întâi în Turkmenistan pentru o întâlnire cu miniștrii de externe ai celor cinci state din regiune, după care a avut scurte întrevederi în Uzbekistan și Kazahstan cu președinții acestor țări, Shavkat Mirziyoyev și Kassym-Jomart Tokaev.

🔷 Un obiectiv major al turneului lui Kallas a fost pregătirea terenului pentru un summit de succes. Însă, judecând după limbajul diplomatic sec și general din avalanșa de comunicate oficiale privind discuțiile purtate, șansele ca întâlnirea de la Samarkand să se dovedească un eveniment de răscruce par slabe.

🔷 Un comunicat comun de 23 de puncte, emis după întâlnirea miniștrilor de externe la Așgabat, a conținut numeroase prevederi formale, axate în principal pe promovarea comerțului și abordarea problemelor legate de încălzirea globală. Printre ele s-au numărat și referiri la prevenirea eludării sancțiunilor și la „importanța promovării statului de drept, democrației, bunei guvernări și responsabilității, egalității de gen și a drepturilor universale ale omului”.

🔷 Un comunicat al UE nu a făcut mare lucru pentru a ridica nivelul așteptărilor, menționând sec că Kallas a explorat posibilitățile de extindere a cooperării economice și comerciale sub egida programului Global Gateway și adăugând că summitul „va confirma voința politică pentru o cooperare strategică mai strânsă între cele două regiuni, la cel mai înalt nivel politic”. Declarațiile emise de Mirziyoyev și Tokaev privind discuțiile lor cu Kallas au fost la fel de reținute în evaluări.

🔷 Biroul președintelui uzbec s-a mărginit să spună că „au fost luate în considerare aspecte legate de aprofundarea relațiilor Uzbekistanului cu instituțiile UE”. Totodată, s-a exprimat speranța că UE va sprijini eforturile Uzbekistanului de a adera la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și s-a subliniat că cooperarea ar trebui să se concentreze pe „valorificarea potențialului coridorului de transport Trans-Caspic”.

⚜️ Reflecții analitice: Summitul UE–Asia Centrală: O miză geopolitică majoră la intersecția marilor puteri Partea II 🔷 Tokaev, la rândul său, a declarat că semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare Extinsă cu Bruxelles a deschis „oportunități largi pentru consolidarea contactelor interumane și a legăturilor economice” cu UE. Totodată, el a subliniat că Astana va acționa cu prudență, având în vedere incertitudinile geopolitice globale actuale, inclusiv războiul din Ucraina și natura imprevizibilă a politicilor administrației Trump.

„Președintele Kazahstanului a subliniat importanța manifestării de prudență și responsabilitate în evaluarea situațiilor dificile din lume”, se arată într-un comunicat prezidențial.

🔷 Asia Centrală a fost mult timp o zonă periferică în diplomația UE, dar interesul Bruxelles-ului pentru dezvoltarea relațiilor comerciale cu statele din regiune a crescut brusc după invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Un factor major care stă la baza acestui interes este nevoia UE de a-și diversifica sursele de energie. 🔷 După declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, UE și statele din Asia Centrală au adoptat o foaie de parcurs pentru extinderea relațiilor în 2023. Ulterior, a avut loc un forum istoric al investitorilor, la începutul lui 2024, în cadrul căruia UE a promis o investiție de 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelei comerciale Trans-Caspice (cunoscută și sub denumirea de TITR sau Coridorul Mijlociu), angajament reafirmat și în această săptămână. Bruxelles-ul a oferit, de asemenea, țărilor din Asia Centrală perspectiva semnării unor acorduri de parteneriat extins. 🔷 Summitul de la Samarkand își propune să dea un nou impuls relațiilor comerciale.

🔷 UE nu va concura pentru influență într-un vid, ci în contextul prezenței deja consolidate a Rusiei și Chinei – actori care, în mod clar, nu au intenția de a-și ceda pozițiile într-o regiune istoric-cheie.

⚜️ Porsche va începe să producă tancuri și arme

Compania renumită intenționează să compenseze pierderile uriașe cauzate de declinul industriei auto din Germania și să-și mute atenția către sectorul militar.

Conducerea concernului plănuiește să intre într-un domeniu profitabil și analizează exemplul Volkswagen, care, de asemenea, ia în considerare producția de arme pentru armata germană.

Ultima dată când Porsche a fost implicată în industria militară a fost în anii 1960, când a contribuit la dezvoltarea și producția tancurilor Leopard 1.

⚜️ În Rusia, moartea pe front a devenit o afacere cinică.
O agentă imobiliară din Tomsk a declarat într-un podcast că femeile ruse își „rezolvă” viața căsătorindu-se cu soldați trimiși în Ucraina, sperând să primească compensația de 8 milioane de ruble (≈95.000 USD) dacă aceștia mor.
„Îți găsești un bărbat din SVO. El nu se întoarce, iar tu primești banii”, a spus Marina Orlova.

Declarația a devenit virală și a expus realitatea cruntă a unei societăți prăbușite moral, unde războiul nu mai e despre patriotism, ci despre supraviețuire și bani.
Rusia nu mai oferă viitor, ci doar „loteria morții” — în care viața unui soldat valorează un apartament ieftin. Statul plătește pentru cadavre, iar femeile disperate calculează riscurile și profitul.

⚜️ „Avem pierderi foarte mari. Dacă vom continua războiul, ne vom lovi de necesitatea unei noi mobilizări.

🔻 Iar asta este un pericol mortal pentru Federația Rusă. Nu avem cu ce să-i înarmăm și aprovizionăm.”

Așa se exprimă din nou Maxim Kalașnikov, un cunoscut blogger militar rus, care spune ceea ce autoritățile oficiale se tem să recunoască.

🔻 Războiul a ajuns într-un impas și s-a transformat într-un simplu și absurd lanț de moarte.

Pierderile masive nu mai sunt ascunse de nimeni.

🔻 Se recunoaște deschis că Rusia pur și simplu nu mai are cu ce să ducă acest război.

🔻 Cu toate acestea, acest rușinos și lipsit de sens coșmar continuă, fără ca cineva să vadă un final apropiat.

⚜️ Veniturile din petrol și gaze ale Rusiei scad cu 20% pentru a doua lună consecutiv

În luna martie, trezoreria rusă a fost diminuată cu 2,73 miliarde de dolari.

▪️În ceea ce privește veniturile bugetare ale Federației Ruse din sectorul petrolului și gazelor, acestea au înregistrat o scădere semnificativă, marcând a doua lună consecutivă de declin de aproximativ 20%, în ciuda prețurilor relativ stabile ale țițeiului.

Această tendință reflectă presiunea continuă a sancțiunilor occidentale, dificultățile în colectarea taxelor din exporturile redirecționate spre Asia și probabile reduceri de producție.

⚜️ 🛢 Brent -7%. Deja sub 70 de dolari.

Adevărat, însă OPEC+ a decis în mai să mărească producția mai mult decât era planificat (+411 mii b/p în loc de +138). Dar fac asta pentru a se pregăti pentru sancțiunile SUA împotriva Iranului și consecințele sancțiunilor SUA împotriva Venezuelei.

Așa că:
Dar dacă sancțiunile împotriva Iranului și Venezuelei vor începe să funcționeze, iar Rusia va strangula exporturile de petrol din Kazahstan, situația se va schimba în direcția opusă.

⚜️ Hai să aducem prețurile petrolului mai aproape de „Măicuța Rusia”.

▪️ În bugetul Federației Ruse pentru 2025 este prevăzut un preț al petrolului rusesc de 69,7 dolari pe baril.

▪️ Bugetul a fost calculat pe baza unui curs de 96,5 ruble per dolar.

▪️ Asta înseamnă că, pentru echilibrarea bugetului, este necesar ca prețul petrolului să fie de 6726 ruble per baril.

▪️ Astăzi, Brent este în jur de 65 dolari, ceea ce înseamnă că prețul Ural este de aproximativ 51 dolari (după sancțiunile impuse de Biden în ianuarie, discountul a crescut la 14 dolari).

▪️ Cursul actual este de 85,5 ruble per dolar.

▪️ Asta înseamnă că prețul unui baril de Ural este de 4360 ruble, adică cu 35% mai mic decât necesarul de 6726 ruble.

▪️ Mai mult, pentru ca deprecierea rublei să compenseze acest preț scăzut al petrolului, ar fi necesar un curs de 132 ruble per dolar, ceea ce pare puțin probabil.

Concluzie: Săptămâna viitoare vor apărea datele despre veniturile și cheltuielile bugetului rus. Probabil că vor fi interesante. Dar adevărata intrigă va veni mai târziu, dacă acest preț scăzut al petrolului va persista suficient de mult.

⚜️ 🇲🇩🇺🇸 Dorin Recean, despre taxa vamală de 31% impusă de SUA:

Înțelegem îngrijorarea producătorilor noștri și Guvernul va interveni pentru a-i sprijini să-și mențină competitivitatea. R. Moldova rămâne ferm angajată în parteneriatul strategic cu SUA, care durează de peste 30 de ani.

⚜️ 🇷🇴🗝️🇲🇩 De ce Primăria București nu a colaborat "strâns" cu Chișinăul?

Nicușor Dan:
Cunoscând orientările politice de la Chișinău - nu am vrut să intrăm în dialog cu primăria Chișinău.

⚜️ Rusia și-a crescut atacurile cu drone cu peste 50% de la începutul „negocierilor de pace”.

În cele 30 de zile de după 18 februarie, Rusia a efectuat 4.776 de atacuri cu drone asupra Ucrainei, comparativ cu 3.148 în cele 30 de zile anterioare. [The Telegraph].

⚜️ 🇺🇸🇷🇺 Reflecții analitice:
Pe scurt despre esența vizitei emisarului lui Dmitriev în SUA

⭐️ Cine este Dmitriev
➡️ Această vizită marchează conturarea lui Dmitriev ca principal mesager internațional al noii generații ruse, care îl înlocuiește treptat pe Lavrov, beneficiind de ceva mai puternic decât o funcție oficială — relații de afaceri consolidate cu apropiații lui Trump (Vitkoff, Kushner și alții). Astfel, Dmitriev devine un negociator ideal din partea Rusiei — cineva care înțelege lumea afacerilor și știe cum să „închidă” problemele în acest mediu.
➡️ Vizita are un fundal negativ din punct de vedere oficial, deoarece confirmă intenția SUA și a Rusiei de a relua legăturile comerciale. Este relevantă aici declarația lui Dmitriev despre proiecte în Arctica, reluarea zborurilor comerciale și potențialul profit pentru companiile americane după retragerea firmelor europene de pe piața rusă.
➡️ Merită remarcat și cu cine s-a întâlnit Dmitriev — cu Vitkoff, ceea ce confirmă existența unui canal neoficial de comunicare deja activ înainte de vizitele lui Vitkoff în Rusia. Aceasta dovedește că discuțiile au vizat în primul rând proiecte comerciale, nu pași concreți spre încheierea războiului.
➡️ Interesant este că multe declarații ale lui Dmitriev sunt în linie cu cele din interviurile lui Vitkoff (de ex. afirmația că „ocuparea Europei de către Rusia” este o absurditate). Asta sugerează că poziția generală a fost stabilită mai întâi în cadrul vizitei lui Vitkoff la Moscova, apoi el a transmis-o în interviul acordat lui Tucker Carlson, iar acum Dmitriev acționează în aceiași parametri.
➡️ Se poate presupune că această vizită a funcționat și ca un „stingător de incendii” diplomatic din partea Rusiei pentru Trump. Este cunoscut faptul că Donald Trump, prin jurnaliștii de la FOX, și-a exprimat recent iritarea față de tergiversările Moscovei. Vizita lui Dmitriev a avut scopul de a calma această stare și de a da semnalul că Rusia „mișcă”.
⤵️ În sprijinul acestei idei vin și declarațiile lui Dmitriev conform cărora Rusia consideră unele garanții de securitate pentru Ucraina ca fiind acceptabile. Astfel, Kremlinul transmite că este, aparent, deschis negocierilor și altor poziții. Totodată, Dmitriev a negat că Rusia ar cere ridicarea sancțiunilor — o afirmație menită să contrazică toate analizele care indică faptul că Moscova face lobby pentru ridicarea parțială a sancțiunilor în schimbul unui armistițiu temporar.
Însă, realitatea este alta: existența acestui lobby este deja confirmată, inclusiv prin declarațiile lui Viktor Orbán care cere ridicarea sancțiunilor asupra gigantului rus din industria îngrășămintelor, Mazepin.

⚜️ Canada este pregătită să înlocuiască Statele Unite în rolul de lider mondial, a declarat premierul Mark Carney, The New York Times.

Premierul canadian a afirmat că va încerca să formeze o „coaliție de țări cu aceleași valori”, care caută o alternativă la influența americană.

„Dacă Statele Unite nu mai vor să fie lideri, atunci Canada își va asuma acest rol. Perioada de 80 de ani în care SUA au purtat steagul leadershipului economic global, au construit alianțe bazate pe încredere și respect reciproc și au susținut comerțul liber și deschis s-a încheiat. Și chiar dacă este o tragedie, este și noua realitate”, a spus Carney.

El a adăugat că răspunsul Canadei la tarifele impuse de Trump va fi calculat astfel încât să minimizeze daunele pentru Canada și să le maximizeze pentru SUA.

⚜️ Cum s-a schimbat Peninsula Crimeea de când Rusia a ocupat-o în anul 2014.

⚜️ Monitorul Evenimentelor Geopolitice – 4 Aprilie 2025:
☑️ Statele Unite. Trump a anunțat tarife comerciale reciproce împotriva unor parteneri-cheie, printre care UE, Taiwan și China. Decizia a fost dur criticată și a dus la promisiuni de contramăsuri, afectând în mod special piețele din SUA și China.

☑️ Franța. Marine Le Pen a fost condamnată pentru deturnare de fonduri europene și nu va mai putea candida pentru funcții publice timp de cinci ani. Ea a contestat decizia, iar liderul partidului, Jordan Bardella, a chemat susținătorii la un protest.

☑️ Armenia a refuzat să semneze bugetul organizației de securitate condusă de Rusia și a anunțat că nu va contribui la finanțarea sa, atrăgând critici de la Moscova.

☑️ Ungaria. Premierul Viktor Orban a anunțat retragerea Ungariei din Curtea Penală Internațională, imediat după o vizită a premierului israelian Netanyahu la Budapesta.
Conflictul Rusia/Ucraina:
☑️ Războiul dintre Rusia și Ucraina s-a transformat într-o escaladare hibridă, întrucât negocierile de pace au stagnat. Președinte Trump și-a exprimat dezamăgirea față de Vladimir Putin, spunând că este „foarte supărat” din cauza lipsei de progres și a amenințat cu tarife secundare între 25% și 50% pentru cei care cumpără petrol rusesc. Un grup bipartizan format din 50 de senatori americani a propus o lege care ar impune tarife vamale de 500% țărilor ce importă petrol, gaz, uraniu și alte resurse din Rusia, dacă aceasta nu negociază un acord de pace „cu bună credință”. ☑️ Între timp, Kirill Dmitriev, un apropiat al lui Putin și directorul fondului suveran de investiții al Rusiei, s-a întâlnit la Washington cu trimisul american Steve Witkoff pentru a discuta despre un acord de pace și o posibilă colaborare SUA–Rusia în domeniul mineralelor critice. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că următoarea rundă de negocieri SUA–Rusia privind Ucraina va avea loc la Istanbul, fără a indica o dată. Kremlinul a mobilizat 160.000 de oameni pentru armată.

Orientul Mijlociu:
☑️ Conflictele din regiune au devenit mai intense din punct de vedere militar. Iranul a refuzat negocierile directe cu SUA, dar a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții indirecte, în timp ce cele două părți și-au lansat amenințări reciproce. Israelul a ordonat evacuări masive ale civililor și a trimis trupe suplimentare în Gaza pentru a-și extinde campania terestră, vizând capturarea de noi teritorii și formarea unui „al doilea coridor Filadelfia”. ☑️ Raidurile aeriene ale Israelului în Liban au lovit orașul Tir și suburbiile Beirutului, ucigând cel puțin patru persoane, în timp ce Hezbollah a lansat rachete spre nordul Israelului. Israelul a mai efectuat atacuri aeriene și o incursiune terestră în Siria. SUA a trimis un portavion din Indo-Pacific în regiune și a intensificat atacurile aeriene în Yemen împotriva rebelilor Houthi, care susțin că au doborât o dronă americană.

⚜️ NATO nu are încredere în Rusia, dar speră la pace

Nu avem încredere în Federația Rusă, dar sperăm ca negocierile de pace dintre Casa Albă și Kremlin să dea roade.

Asta a declarat secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Mark Rutte, atunci când a fost întrebat dacă mai crede în intențiile oneste ale Moscovei, în ceea ce privește încetarea focului în Ucraina.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă, susținută în data de 4 aprilie, la reuniunea miniștrilor de externe din ţările NATO.

În ceea ce privește negocierile demarate între Statele Unite ale Americii și Rusia, Mark Rutte a declarat că orice armistițiu sau acord complet pentru Ucraina trebuie să fie sustenabil și de durată.

De asemenea, oficialul a menționat că în calitate de partener al țării vecine, NATO vrea să se asigure că, în viitor, Putin nu va mai încerca niciodată să captureze nici măcar un kilometru pătrat din Ucraina.