⚜️ 🇫🇷 La Moscova, numirea lui Jordan Bardella în locul lui Marine Le Pen la conducerea „Adunării Naționale” a fost primită cu răceală.

Bardella nu este văzut ca o figură favorabilă Kremlinului.

Deși în trecut s-a exprimat reținut și uneori chiar ostil față de Ucraina, Bardella a schimbat recent tonul: a criticat vehement pe Putin, a subliniat pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru Europa, a reproșat Uniunii Europene lipsa de fermitate în fața agresiunii ruse și s-a aliniat aproape complet cu NATO, UE și sprijinul militar, financiar, economic și politic pentru Ucraina.

⚙️ Unde s-au înșelat în calcule? 🚬 Strategul de la Kremlin pe lîngă Siria a greșit din nou, nu au anticipat flexibilitatea lui Bardella. https://t.me/simBLACKSEA

⚜️ Danemarca și Statele Unite vor deschide discuții după remarcile lui Trump despre Groenlanda, scrie Financial Times (https://www.ft.com/content/e311acca-3532-4508-8ec4-46bcaa307dcc)

Publicația scrie că ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, se va întâlni cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în această săptămână.

Acestea sunt primele discuții de nivel înalt după comentariile lui Trump despre Groenlanda. Întâlnirea va avea loc pe 3 aprilie, în marja Summit-ului Miniștrilor de Externe NATO de la Bruxelles. https://t.me/simBLACKSEA

⚜️ În perioada 2–3 aprilie, ministra afacerilor externe a Germaniei, Annalena Baerbock, efectuează o vizită oficială la Chișinău.

🔷 Pe agenda vizitei sunt incluse întrevederi cu președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean. 🔷 Discuțiile vor viza sprijinul Germaniei pentru Republica Moldova, cooperarea bilaterală și parcursul european al țării.

🔷 Ministra germană va participa la o conferință de presă comună cu premierul Dorin Recean, va vizita o școală profesională, precum și va discuta cu mai mulți primari din localitățile Republicii Moldova, unde sunt realizate proiecte în beneficiul comunităților locale moldovenești.

🔷 Această vizită reconfirmă prietenia și parteneriatul solid dintre Republica Moldova și Germania.

⚜️ CNN🗣:Se așteaptă ca reprezentantul principal al Moscovei în cadrul negocierilor, Kirilo Dmitriev, să viziteze Washingtonul în această săptămână pentru a se întâlni cu înaltul oficial al administrației Trump, Steve Witkoff, în vederea unor discuții privind consolidarea relațiilor dintre cele două țări, într-un moment în care acestea caută să pună capăt războiului din Ucraina și să împartă banii, potrivit unui oficial american și a două surse familiarizate cu planurile.

Vizita sa va fi prima în care un oficial de rang înalt al Moscovei va veni la Washington, D.C., pentru negocieri de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022, marcând un nou pas în direcția unei vizibile încălziri a relațiilor dintre cele două țări, după revenirea președintelui Donald Trump în funcție în luna ianuarie.

➡️ Acest lucru confirmă încă o dată nivelul legăturii dintre Witkoff și Dmitriev, care încheie afaceri peste capul lumii civilizate.

➡️ Una dintre temele certe va fi problema resurselor de pământuri rare, întrucât Dmitriev sprijină dorințele lui Trump în această direcție, iar Witkoff promovează subiectul în Biroul Oval.

Mai recent, în momentul în care Trump a început să critice Ucraina pentru refuzul de a semna o înțelegere, Dmitriev a ieșit cu o declarație la câteva ore distanță🗣:

„Metalele rare reprezintă un domeniu important pentru cooperare și, cu siguranță, am început discuții despre diferite metale rare și proiecte în Moscovia”,
— a declarat Dmitriev.

Aceasta este încă o confirmare că Dmitriev răspunde, într-un cadru informal, de însăși strategia de negociere a Moscoviei.

⚜️ Un alt video din „noile teritorii” care ne arată, de fapt, pentru ce anume mor soldații ruși de trei ani în Ucraina.

Satul Toșkovka din regiunea Luhansk. Înainte de război, populația era de aproximativ 4000 de persoane. Acum – câteva zeci. Nu mai există nicio rețea de utilități, nimic nu mai funcționează.

🔥 Oamenii trăiesc pur și simplu printre ruine, își montează sobe direct în apartamente, taie copaci în curte, colectează apă de ploaie. Un adevărat apocalips în realitate.

🔥 Câte mii au murit pentru a ridica tricolorul rus peste aceste ruine moarte? Și mai ales – de ce are Rusia nevoie de toate astea?

🔥 Nimeni din Z nu poate explica ce ar trebui făcut acum cu această aglomerare de ruine pustii, când chiar în Rusia există sute de localități semiabandonate, inutile.

⚜️ Serbia și Ungaria se îndreaptă spre constituirea unei alianțe militare cuprinzătoare, a anunțat președintele sârb Aleksandar Vučić pe 1 aprilie, în urma semnării unui parteneriat strategic în domeniul apărării între cele două țări.

🔷 Parteneriatul, care are ca scop consolidarea cooperării militare bilaterale, survine pe fondul tensiunilor regionale în creștere, în special în urma pactului trilateral de apărare semnat între Albania, Croația și Kosovo. 🔷 Serbia a condamnat acest pact, descriindu-l drept o mișcare provocatoare care amenință stabilitatea regională. Vučić a avertizat că acțiunile Croației și Albaniei ar putea declanșa o „cursă a înarmării” în Balcani.

🔷 Ungaria a fost de multă vreme un aliat politic important al Serbiei, ambele națiuni având viziuni similare „suveraniste” asupra politicii internaționale. Ungaria a susținut vocal eforturile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană și, recent, a sprijinit opoziția Serbiei față de sancțiunile impuse de SUA asupra industriei sale petroliere, în special în ceea ce privește compania petrolieră NIS, deținută de Rusia.

🔷 Documentul care formalizează cooperarea în domeniul apărării între Serbia și Ungaria a fost semnat la Belgrad de ministrul sârb al Apărării, Bratislav Gašić, și de omologul său ungar, Kristóf Szalay-Bobrovniczky. Acordul prevede 79 de activități comune planificate, inclusiv exerciții cu elicoptere, și pune bazele unei cooperări militare bilaterale sporite până în 2025.

„Ne propunem să formăm cele mai strânse relații strategice în domeniul apărării și credem că acest acord privind activitățile comune va deschide calea către o alianță sau uniune militară între Serbia și Ungaria,” a declarat Vučić după ceremonia de semnare.

🔷 Legăturile tot mai strânse ale Serbiei cu Ungaria se extind și în domeniul cooperării energetice. Chiar săptămâna aceasta, guvernul sârb a aprobat un proiect de oleoduct care leagă cele două țări, conceput pentru a consolida securitatea energetică a Serbiei prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol.


🔷 Într-adevăr, demersul către o alianță de apărare reflectă aprofundarea legăturilor dintre Serbia și Ungaria, ambele țări împărtășind o abordare similară față de afacerile internaționale și opunându-se presiunilor din partea Uniunii Europene de a rupe relațiile cu Moscova.

🔷 Pe măsură ce tensiunile din Balcani cresc — între Serbia și Kosovo, dar și în cadrul Bosniei și Herțegovinei — noua alianță militară sârbo-ungară este de așteptat să aibă implicații geopolitice semnificative pentru regiune, cu posibile consecințe asupra influenței NATO și a stabilității mai largi din Europa de Sud-Est.

⚜️ BREAKING NEWS! Solicitare către președintele rus:

(.....) Vladimir Vladimirovici, înțelegem obiectivele Operațiunii Militare Speciale.
Dar chiar așa v-ați propus aceste obiective?”

🔥 Rudele militarilor dați dispăruți din Brigada 25 de Asalt a Forțelor Armate ale Federației Ruse au înregistrat un apel adresat lui Putin, în care au vorbit deschis despre abuzurile totale care sunt comise.

🔥 Proprii cetățeni ruși sunt trimiși în masă la moarte sigură, corpurile nu sunt evacuate pentru a nu se plăti compensații rudelor.

🔥 Înflorește corupția – contra cost, unii pot rămâne în spatele frontului, iar cei care refuză să plătească sunt trimiși în „ca carne de tun” spre o moarte sigură.

🔥 Russkiy Mir își sacrifică propriii oameni fără milă. Ce ar face atunci cu alții cei nostalgici sau care prin votul lor contribuie la aceasta.......

⚜️ 🇫🇷🇺🇦🇷🇴🇲🇩 Corneliu Bjola, profesor la Oxford: Armata Franței va apăra Moldova, Ucraina și România

Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford, consideră că grupul de militari occidentali, care ar putea să vină în Ucraina, după încheierea unui armistițiu dintre Armata rusă și cea ucraineană, înseamnă mult nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova și România.

⚜️ 🇲🇩 🇩🇪 Annalena Baerbock, ministra de externe a Germaniei, a patra vizită la Chișinău: Anunță un nou pachet de ajutor financiar pentru Republica Moldova. Este vorba despre 37 de milioane de euro, pe lângă cele 33 de milioane acordate în cadrul Fondului energetic.

(...) Germania a oferit sprijin vital pentru R. Moldova în perioade de criză, devenind cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru Reducerea Vulnerabilității Energetice

În cadrul Fondului pentru Reducerea Vulnerabilității Energetice, Germania a contribuit cu 73 de milioane de euro pe parcursul a două ierni pentru a ajuta cetățenii să facă față costurilor, iar în total, din anul 2022, a oferit o finanțare totală de 230 de milioane de euro.

⚜️ Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: Politica de coeziune nu este un moft, ci garanția unei Europe unite, echilibrate și prospere.

Am afirmat-o cu fermitate, în plenul Parlamentului European, într-un moment în care se discută despre redirecționarea fondurilor europene și despre viitorul politicii de coeziune după 2027.
Este inacceptabil ca o politică esențială pentru echitatea între regiuni să fie pusă sub semnul întrebării. Fără coeziune, Europa riscă să se rupă între zone dezvoltate și cele lăsate în urmă. Acest lucru este cu atât mai relevant pentru România, care a beneficiat de miliarde de euro prin acest instrument pentru a-și susține dezvoltarea regională.
Revizuirea bugetului european la mijlocul perioadei de implementare trebuie să fie momentul în care corectăm deficiențele, accelerăm implementarea și arătăm impactul real al fondurilor UE în viața oamenilor.
Împreună, trebuie să apărăm această politică – pentru cetățeni, pentru dezvoltare, pentru unitate.

⚜️ SUA vor să impună sancțiuni dure împotriva lui Putin – vor fi afectați toți cei care cumpără petrol, gaze și uraniu rusesc.

Principalii autori ai proiectului de lege, republicanul Lindsey Graham și democratul Richard Blumenthal, au propus impunerea unor taxe vamale de 500% asupra partenerilor comerciali ai Rusiei.

Potrivit Bloomberg, restricțiile vor viza importurile din țările care achiziționează petrol, produse petroliere, gaze naturale sau uraniu din Rusia.

Sancțiunile vor fi aplicate dacă Rusia refuză negocieri de pace de bună-credință sau atacă din nou Ucraina după încheierea unor acorduri.

⚜️ Ambasada Federației Ruse ne cântă serenade despre „lumea multipolară”, dar se răsfață în luxul nemțesc.

🚗💨 Dacă tot sunt „patrioți” cu gura mare, de ce nu-se plimbă mândria cu Volga sau Moskvich?

Asta da #DiplomațieSelectivă – „Made in Germany”, dar cu discurs de stepă!

⚜️ Reflecții analitice: Summitul UE–Asia Centrală: O miză geopolitică majoră la intersecția marilor puteri Partea I 🔷 Summitul viitor dintre Uniunea Europeană și Asia Centrală, programat pentru 3–4 aprilie în orașul uzbec Samarkand, este privit drept un posibil moment de cotitură, care ar putea transforma strategia Global Gateway a Bruxelles-ului într-un adevărat concurent al Inițiativei Chineze „Belt and Road” (BRI sau B&R) în ceea ce privește influența regională. Reacțiile inițiale la un turneu premergător summitului, efectuat de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, indică însă faptul că liderii din Asia Centrală abordează cu prudență demersul UE de a-și crește profilul regional.

🔷 Kallas a efectuat o vizită fulger în Asia Centrală între 27 și 28 martie, oprindu-se mai întâi în Turkmenistan pentru o întâlnire cu miniștrii de externe ai celor cinci state din regiune, după care a avut scurte întrevederi în Uzbekistan și Kazahstan cu președinții acestor țări, Shavkat Mirziyoyev și Kassym-Jomart Tokaev.

🔷 Un obiectiv major al turneului lui Kallas a fost pregătirea terenului pentru un summit de succes. Însă, judecând după limbajul diplomatic sec și general din avalanșa de comunicate oficiale privind discuțiile purtate, șansele ca întâlnirea de la Samarkand să se dovedească un eveniment de răscruce par slabe.

🔷 Un comunicat comun de 23 de puncte, emis după întâlnirea miniștrilor de externe la Așgabat, a conținut numeroase prevederi formale, axate în principal pe promovarea comerțului și abordarea problemelor legate de încălzirea globală. Printre ele s-au numărat și referiri la prevenirea eludării sancțiunilor și la „importanța promovării statului de drept, democrației, bunei guvernări și responsabilității, egalității de gen și a drepturilor universale ale omului”.

🔷 Un comunicat al UE nu a făcut mare lucru pentru a ridica nivelul așteptărilor, menționând sec că Kallas a explorat posibilitățile de extindere a cooperării economice și comerciale sub egida programului Global Gateway și adăugând că summitul „va confirma voința politică pentru o cooperare strategică mai strânsă între cele două regiuni, la cel mai înalt nivel politic”. Declarațiile emise de Mirziyoyev și Tokaev privind discuțiile lor cu Kallas au fost la fel de reținute în evaluări.

🔷 Biroul președintelui uzbec s-a mărginit să spună că „au fost luate în considerare aspecte legate de aprofundarea relațiilor Uzbekistanului cu instituțiile UE”. Totodată, s-a exprimat speranța că UE va sprijini eforturile Uzbekistanului de a adera la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și s-a subliniat că cooperarea ar trebui să se concentreze pe „valorificarea potențialului coridorului de transport Trans-Caspic”.

⚜️ Reflecții analitice: Summitul UE–Asia Centrală: O miză geopolitică majoră la intersecția marilor puteri Partea II 🔷 Tokaev, la rândul său, a declarat că semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare Extinsă cu Bruxelles a deschis „oportunități largi pentru consolidarea contactelor interumane și a legăturilor economice” cu UE. Totodată, el a subliniat că Astana va acționa cu prudență, având în vedere incertitudinile geopolitice globale actuale, inclusiv războiul din Ucraina și natura imprevizibilă a politicilor administrației Trump.

„Președintele Kazahstanului a subliniat importanța manifestării de prudență și responsabilitate în evaluarea situațiilor dificile din lume”, se arată într-un comunicat prezidențial.

🔷 Asia Centrală a fost mult timp o zonă periferică în diplomația UE, dar interesul Bruxelles-ului pentru dezvoltarea relațiilor comerciale cu statele din regiune a crescut brusc după invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în 2022. Un factor major care stă la baza acestui interes este nevoia UE de a-și diversifica sursele de energie. 🔷 După declanșarea războiului din Ucraina, în februarie 2022, UE și statele din Asia Centrală au adoptat o foaie de parcurs pentru extinderea relațiilor în 2023. Ulterior, a avut loc un forum istoric al investitorilor, la începutul lui 2024, în cadrul căruia UE a promis o investiție de 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea rețelei comerciale Trans-Caspice (cunoscută și sub denumirea de TITR sau Coridorul Mijlociu), angajament reafirmat și în această săptămână. Bruxelles-ul a oferit, de asemenea, țărilor din Asia Centrală perspectiva semnării unor acorduri de parteneriat extins. 🔷 Summitul de la Samarkand își propune să dea un nou impuls relațiilor comerciale.

🔷 UE nu va concura pentru influență într-un vid, ci în contextul prezenței deja consolidate a Rusiei și Chinei – actori care, în mod clar, nu au intenția de a-și ceda pozițiile într-o regiune istoric-cheie.

⚜️ Porsche va începe să producă tancuri și arme

Compania renumită intenționează să compenseze pierderile uriașe cauzate de declinul industriei auto din Germania și să-și mute atenția către sectorul militar.

Conducerea concernului plănuiește să intre într-un domeniu profitabil și analizează exemplul Volkswagen, care, de asemenea, ia în considerare producția de arme pentru armata germană.

Ultima dată când Porsche a fost implicată în industria militară a fost în anii 1960, când a contribuit la dezvoltarea și producția tancurilor Leopard 1.

⚜️ În Rusia, moartea pe front a devenit o afacere cinică.
O agentă imobiliară din Tomsk a declarat într-un podcast că femeile ruse își „rezolvă” viața căsătorindu-se cu soldați trimiși în Ucraina, sperând să primească compensația de 8 milioane de ruble (≈95.000 USD) dacă aceștia mor.
„Îți găsești un bărbat din SVO. El nu se întoarce, iar tu primești banii”, a spus Marina Orlova.

Declarația a devenit virală și a expus realitatea cruntă a unei societăți prăbușite moral, unde războiul nu mai e despre patriotism, ci despre supraviețuire și bani.
Rusia nu mai oferă viitor, ci doar „loteria morții” — în care viața unui soldat valorează un apartament ieftin. Statul plătește pentru cadavre, iar femeile disperate calculează riscurile și profitul.

⚜️ „Avem pierderi foarte mari. Dacă vom continua războiul, ne vom lovi de necesitatea unei noi mobilizări.

🔻 Iar asta este un pericol mortal pentru Federația Rusă. Nu avem cu ce să-i înarmăm și aprovizionăm.”

Așa se exprimă din nou Maxim Kalașnikov, un cunoscut blogger militar rus, care spune ceea ce autoritățile oficiale se tem să recunoască.

🔻 Războiul a ajuns într-un impas și s-a transformat într-un simplu și absurd lanț de moarte.

Pierderile masive nu mai sunt ascunse de nimeni.

🔻 Se recunoaște deschis că Rusia pur și simplu nu mai are cu ce să ducă acest război.

🔻 Cu toate acestea, acest rușinos și lipsit de sens coșmar continuă, fără ca cineva să vadă un final apropiat.

⚜️ Veniturile din petrol și gaze ale Rusiei scad cu 20% pentru a doua lună consecutiv

În luna martie, trezoreria rusă a fost diminuată cu 2,73 miliarde de dolari.

▪️În ceea ce privește veniturile bugetare ale Federației Ruse din sectorul petrolului și gazelor, acestea au înregistrat o scădere semnificativă, marcând a doua lună consecutivă de declin de aproximativ 20%, în ciuda prețurilor relativ stabile ale țițeiului.

Această tendință reflectă presiunea continuă a sancțiunilor occidentale, dificultățile în colectarea taxelor din exporturile redirecționate spre Asia și probabile reduceri de producție.

⚜️ 🛢 Brent -7%. Deja sub 70 de dolari.

Adevărat, însă OPEC+ a decis în mai să mărească producția mai mult decât era planificat (+411 mii b/p în loc de +138). Dar fac asta pentru a se pregăti pentru sancțiunile SUA împotriva Iranului și consecințele sancțiunilor SUA împotriva Venezuelei.

Așa că:
Dar dacă sancțiunile împotriva Iranului și Venezuelei vor începe să funcționeze, iar Rusia va strangula exporturile de petrol din Kazahstan, situația se va schimba în direcția opusă.

⚜️ Hai să aducem prețurile petrolului mai aproape de „Măicuța Rusia”.

▪️ În bugetul Federației Ruse pentru 2025 este prevăzut un preț al petrolului rusesc de 69,7 dolari pe baril.

▪️ Bugetul a fost calculat pe baza unui curs de 96,5 ruble per dolar.

▪️ Asta înseamnă că, pentru echilibrarea bugetului, este necesar ca prețul petrolului să fie de 6726 ruble per baril.

▪️ Astăzi, Brent este în jur de 65 dolari, ceea ce înseamnă că prețul Ural este de aproximativ 51 dolari (după sancțiunile impuse de Biden în ianuarie, discountul a crescut la 14 dolari).

▪️ Cursul actual este de 85,5 ruble per dolar.

▪️ Asta înseamnă că prețul unui baril de Ural este de 4360 ruble, adică cu 35% mai mic decât necesarul de 6726 ruble.

▪️ Mai mult, pentru ca deprecierea rublei să compenseze acest preț scăzut al petrolului, ar fi necesar un curs de 132 ruble per dolar, ceea ce pare puțin probabil.

Concluzie: Săptămâna viitoare vor apărea datele despre veniturile și cheltuielile bugetului rus. Probabil că vor fi interesante. Dar adevărata intrigă va veni mai târziu, dacă acest preț scăzut al petrolului va persista suficient de mult.