⚜️ Reflecții analitice:
Se pare că UE ia măsuri reale pentru consolidarea unității și protejarea valorilor iar Germania își turează motoarele

👤 Acest subiect ne stătea de mult timp pe gânduri, iar acum notăm câteva aspecte practice legate de cum ar putea fi Ungaria lipsită de pârghii de influență:

➡️ Totul a început cu summitul special de apărare al UE din 6 martie, mai precis cu pregătirile pentru acesta, când partidul Volt a propus în Parlamentul European retragerea dreptului de vot al Ungariei.
Inițiativa nu a avut o continuare imediată, însă după summitul de apărare și cel al UE din 20–21 martie, unde Orban nu a semnat niciun comunicat, problema coordonării cu Ungaria a devenit din nou actuală.

➡️ Apoi, pe 14 martie, ministrul de externe al Estoniei, Tsahkna, a cerut suspendarea dreptului de vot al Ungariei în UE din cauza blocării sistematice a sancțiunilor.

➡️ După summitul din 20–21 martie, UE a început totuși să riposteze împotriva Budapestei (în cel mai ușor mod) — ignorând dezacordul lui Orban și incluzând documentele nesemnate de el în lista concluziilor oficiale ale Consiliului European.
Per total, asta nu are un impact direct asupra proceselor reale din UE (lipsa Ungariei din declarațiile blocului nu îi anulează dreptul de veto asupra deciziilor politice majore, unde este necesar acordul unanim al celor 27 de membri), însă rolul Budapestei în percepția celorlalte state membre a fost deja conturat.

➡️ După aceea, în cadrul conferinței „Europa 2025” din 27 martie, ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock, a declarat că UE trebuie să treacă la luarea deciziilor prin majoritate calificată în chestiuni cheie de politică externă. A fost un semnal clar pentru alte state europene, și presupun că acest lucru este coordonat cu planurile lui Merz (mai multe despre el mai jos).

➡️ La 31 martie curent a apărut un articol în Politico: „Noul guvern german va urmări sancționarea Ungariei în UE”.
Esența intențiilor lui Merz este crearea unei coaliții (din ce am înțeles, o grupare de state în cadrul UE), pentru a conveni principalele mecanisme de presiune asupra lui Orban, inclusiv suspendarea finanțării din partea UE și/sau a drepturilor de membru.
Eliminarea lui Orban din procesul de vot a fost întotdeauna o provocare birocratică (mă refer acum la inițierea articolului 7 al UE, supranumit și „opțiunea nucleară”). Totuși, ideea nu mai pare atât de improbabilă. Pentru a retrage efectiv dreptul de vot al Ungariei în Consiliu, este nevoie de:

🛑 În primul rând, un avertisment oficial privind „riscul de încălcare” (4/5 din voturile Consiliului + acordul Parlamentului European). Această etapă poate fi trecută fără probleme, întrucât există o majoritate în Consiliu, iar Parlamentul European, sub conducerea Metsolei, care l-a criticat frecvent pe Orban, este favorabil.
❗️Și cel mai important: teoretic, procedura ar putea începe chiar miercuri, la inițiativa Parlamentului European.
Motivul: evaluarea stării drepturilor fundamentale în Ungaria după ce majoritatea pro-guvernamentală a modificat legea privind adunările publice în martie 2025. Aceasta ar putea justifica lansarea procedurii articolului 7.

⚜️ Reflecții analitice:
Se pare că UE ia măsuri reale pentru consolidarea unității și protejarea valorilor iar Germania își turează motoarele

Continuare:
🛑 Apoi, o decizie unanimă a Consiliului European (fără votul Ungariei), că în țară are loc o „încălcare gravă și persistentă”. Aici procesul s-ar putea bloca, deoarece mai rămân țări precum Slovacia sau Italia, care nu ar abandona Ungaria (prima — din cauza coaliției cu Putin, a doua — din cauza legăturilor strânse cu Trump, care încă ar putea fi util Italiei, despre asta în reflecțiile următoare).
Totuși, având în vedere experiența anterioară, e puțin probabil ca Fico să „sară în ajutorul prietenului său”.

🛑 În final, decizia Consiliului UE, adoptată cu majoritate calificată, privind suspendarea dreptului de vot. Aici totul ar putea decurge fără obstacole.
În plus, planurile Germaniei includ și variante practice pentru „calmarea” Ungariei — blocarea finanțărilor UE + introducerea votului prin majoritate, în loc de unanimitate (exact ce menționa Baerbock).

📊 În ceea ce privește finanțarea Ungariei, nu este ceva nou (în total, 19 miliarde de euro din fondurile europene sunt înghețate, dintre care 6,3 miliarde au fost blocate încă din 2022). Și, după cum arată practica, Orban nu își permite să ignore economia țării, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2026. Deci, și acest aspect rămâne de urmărit.

🖋 Așadar, vom urmări cu atenție acțiunile Parlamentului European de miercuri și așteptem planul lui Merz + al coaliției germane. Textul final al acordului de coaliție este așteptat la jumătatea lunii aprilie.

⚜️ UE dispune de toate instrumentele necesare pentru a se proteja împotriva noilor tarife impuse de SUA, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Alte declarații ale șefei CE:

— UE se așteaptă ca următoarele sectoare vizate de tarifele SUA să fie semiconductorii, industria farmaceutică și lemnul;

— Ca răspuns la noile tarife impuse de SUA, UE va dezvolta piața internă și relațiile cu alți parteneri;

— UE nu dorește să adopte măsuri comerciale de retaliere împotriva SUA, dar are un plan în acest sens, dacă va fi necesar. https://t.me/simBLACKSEA

⚜️ 🇫🇷 La Moscova, numirea lui Jordan Bardella în locul lui Marine Le Pen la conducerea „Adunării Naționale” a fost primită cu răceală.

Bardella nu este văzut ca o figură favorabilă Kremlinului.

Deși în trecut s-a exprimat reținut și uneori chiar ostil față de Ucraina, Bardella a schimbat recent tonul: a criticat vehement pe Putin, a subliniat pericolul pe care acesta îl reprezintă pentru Europa, a reproșat Uniunii Europene lipsa de fermitate în fața agresiunii ruse și s-a aliniat aproape complet cu NATO, UE și sprijinul militar, financiar, economic și politic pentru Ucraina.

⚙️ Unde s-au înșelat în calcule? 🚬 Strategul de la Kremlin pe lîngă Siria a greșit din nou, nu au anticipat flexibilitatea lui Bardella. https://t.me/simBLACKSEA

⚜️ Danemarca și Statele Unite vor deschide discuții după remarcile lui Trump despre Groenlanda, scrie Financial Times (https://www.ft.com/content/e311acca-3532-4508-8ec4-46bcaa307dcc)

Publicația scrie că ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, se va întâlni cu secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, în această săptămână.

Acestea sunt primele discuții de nivel înalt după comentariile lui Trump despre Groenlanda. Întâlnirea va avea loc pe 3 aprilie, în marja Summit-ului Miniștrilor de Externe NATO de la Bruxelles. https://t.me/simBLACKSEA

⚜️ În perioada 2–3 aprilie, ministra afacerilor externe a Germaniei, Annalena Baerbock, efectuează o vizită oficială la Chișinău.

🔷 Pe agenda vizitei sunt incluse întrevederi cu președinta Maia Sandu și prim-ministrul Dorin Recean. 🔷 Discuțiile vor viza sprijinul Germaniei pentru Republica Moldova, cooperarea bilaterală și parcursul european al țării.

🔷 Ministra germană va participa la o conferință de presă comună cu premierul Dorin Recean, va vizita o școală profesională, precum și va discuta cu mai mulți primari din localitățile Republicii Moldova, unde sunt realizate proiecte în beneficiul comunităților locale moldovenești.

🔷 Această vizită reconfirmă prietenia și parteneriatul solid dintre Republica Moldova și Germania.

⚜️ CNN🗣:Se așteaptă ca reprezentantul principal al Moscovei în cadrul negocierilor, Kirilo Dmitriev, să viziteze Washingtonul în această săptămână pentru a se întâlni cu înaltul oficial al administrației Trump, Steve Witkoff, în vederea unor discuții privind consolidarea relațiilor dintre cele două țări, într-un moment în care acestea caută să pună capăt războiului din Ucraina și să împartă banii, potrivit unui oficial american și a două surse familiarizate cu planurile.

Vizita sa va fi prima în care un oficial de rang înalt al Moscovei va veni la Washington, D.C., pentru negocieri de la invazia Moscovei în Ucraina în 2022, marcând un nou pas în direcția unei vizibile încălziri a relațiilor dintre cele două țări, după revenirea președintelui Donald Trump în funcție în luna ianuarie.

➡️ Acest lucru confirmă încă o dată nivelul legăturii dintre Witkoff și Dmitriev, care încheie afaceri peste capul lumii civilizate.

➡️ Una dintre temele certe va fi problema resurselor de pământuri rare, întrucât Dmitriev sprijină dorințele lui Trump în această direcție, iar Witkoff promovează subiectul în Biroul Oval.

Mai recent, în momentul în care Trump a început să critice Ucraina pentru refuzul de a semna o înțelegere, Dmitriev a ieșit cu o declarație la câteva ore distanță🗣:

„Metalele rare reprezintă un domeniu important pentru cooperare și, cu siguranță, am început discuții despre diferite metale rare și proiecte în Moscovia”,
— a declarat Dmitriev.

Aceasta este încă o confirmare că Dmitriev răspunde, într-un cadru informal, de însăși strategia de negociere a Moscoviei.

⚜️ Un alt video din „noile teritorii” care ne arată, de fapt, pentru ce anume mor soldații ruși de trei ani în Ucraina.

Satul Toșkovka din regiunea Luhansk. Înainte de război, populația era de aproximativ 4000 de persoane. Acum – câteva zeci. Nu mai există nicio rețea de utilități, nimic nu mai funcționează.

🔥 Oamenii trăiesc pur și simplu printre ruine, își montează sobe direct în apartamente, taie copaci în curte, colectează apă de ploaie. Un adevărat apocalips în realitate.

🔥 Câte mii au murit pentru a ridica tricolorul rus peste aceste ruine moarte? Și mai ales – de ce are Rusia nevoie de toate astea?

🔥 Nimeni din Z nu poate explica ce ar trebui făcut acum cu această aglomerare de ruine pustii, când chiar în Rusia există sute de localități semiabandonate, inutile.

⚜️ Serbia și Ungaria se îndreaptă spre constituirea unei alianțe militare cuprinzătoare, a anunțat președintele sârb Aleksandar Vučić pe 1 aprilie, în urma semnării unui parteneriat strategic în domeniul apărării între cele două țări.

🔷 Parteneriatul, care are ca scop consolidarea cooperării militare bilaterale, survine pe fondul tensiunilor regionale în creștere, în special în urma pactului trilateral de apărare semnat între Albania, Croația și Kosovo. 🔷 Serbia a condamnat acest pact, descriindu-l drept o mișcare provocatoare care amenință stabilitatea regională. Vučić a avertizat că acțiunile Croației și Albaniei ar putea declanșa o „cursă a înarmării” în Balcani.

🔷 Ungaria a fost de multă vreme un aliat politic important al Serbiei, ambele națiuni având viziuni similare „suveraniste” asupra politicii internaționale. Ungaria a susținut vocal eforturile Serbiei de aderare la Uniunea Europeană și, recent, a sprijinit opoziția Serbiei față de sancțiunile impuse de SUA asupra industriei sale petroliere, în special în ceea ce privește compania petrolieră NIS, deținută de Rusia.

🔷 Documentul care formalizează cooperarea în domeniul apărării între Serbia și Ungaria a fost semnat la Belgrad de ministrul sârb al Apărării, Bratislav Gašić, și de omologul său ungar, Kristóf Szalay-Bobrovniczky. Acordul prevede 79 de activități comune planificate, inclusiv exerciții cu elicoptere, și pune bazele unei cooperări militare bilaterale sporite până în 2025.

„Ne propunem să formăm cele mai strânse relații strategice în domeniul apărării și credem că acest acord privind activitățile comune va deschide calea către o alianță sau uniune militară între Serbia și Ungaria,” a declarat Vučić după ceremonia de semnare.

🔷 Legăturile tot mai strânse ale Serbiei cu Ungaria se extind și în domeniul cooperării energetice. Chiar săptămâna aceasta, guvernul sârb a aprobat un proiect de oleoduct care leagă cele două țări, conceput pentru a consolida securitatea energetică a Serbiei prin diversificarea rutelor de aprovizionare cu petrol.


🔷 Într-adevăr, demersul către o alianță de apărare reflectă aprofundarea legăturilor dintre Serbia și Ungaria, ambele țări împărtășind o abordare similară față de afacerile internaționale și opunându-se presiunilor din partea Uniunii Europene de a rupe relațiile cu Moscova.

🔷 Pe măsură ce tensiunile din Balcani cresc — între Serbia și Kosovo, dar și în cadrul Bosniei și Herțegovinei — noua alianță militară sârbo-ungară este de așteptat să aibă implicații geopolitice semnificative pentru regiune, cu posibile consecințe asupra influenței NATO și a stabilității mai largi din Europa de Sud-Est.

⚜️ BREAKING NEWS! Solicitare către președintele rus:

(.....) Vladimir Vladimirovici, înțelegem obiectivele Operațiunii Militare Speciale.
Dar chiar așa v-ați propus aceste obiective?”

🔥 Rudele militarilor dați dispăruți din Brigada 25 de Asalt a Forțelor Armate ale Federației Ruse au înregistrat un apel adresat lui Putin, în care au vorbit deschis despre abuzurile totale care sunt comise.

🔥 Proprii cetățeni ruși sunt trimiși în masă la moarte sigură, corpurile nu sunt evacuate pentru a nu se plăti compensații rudelor.

🔥 Înflorește corupția – contra cost, unii pot rămâne în spatele frontului, iar cei care refuză să plătească sunt trimiși în „ca carne de tun” spre o moarte sigură.

🔥 Russkiy Mir își sacrifică propriii oameni fără milă. Ce ar face atunci cu alții cei nostalgici sau care prin votul lor contribuie la aceasta.......

⚜️ 🇫🇷🇺🇦🇷🇴🇲🇩 Corneliu Bjola, profesor la Oxford: Armata Franței va apăra Moldova, Ucraina și România

Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Universitatea Oxford, consideră că grupul de militari occidentali, care ar putea să vină în Ucraina, după încheierea unui armistițiu dintre Armata rusă și cea ucraineană, înseamnă mult nu numai pentru Ucraina, ci și pentru Republica Moldova și România.

⚜️ 🇲🇩 🇩🇪 Annalena Baerbock, ministra de externe a Germaniei, a patra vizită la Chișinău: Anunță un nou pachet de ajutor financiar pentru Republica Moldova. Este vorba despre 37 de milioane de euro, pe lângă cele 33 de milioane acordate în cadrul Fondului energetic.

(...) Germania a oferit sprijin vital pentru R. Moldova în perioade de criză, devenind cel mai mare donator bilateral în cadrul Fondului pentru Reducerea Vulnerabilității Energetice

În cadrul Fondului pentru Reducerea Vulnerabilității Energetice, Germania a contribuit cu 73 de milioane de euro pe parcursul a două ierni pentru a ajuta cetățenii să facă față costurilor, iar în total, din anul 2022, a oferit o finanțare totală de 230 de milioane de euro.

⚜️ Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European: Politica de coeziune nu este un moft, ci garanția unei Europe unite, echilibrate și prospere.

Am afirmat-o cu fermitate, în plenul Parlamentului European, într-un moment în care se discută despre redirecționarea fondurilor europene și despre viitorul politicii de coeziune după 2027.
Este inacceptabil ca o politică esențială pentru echitatea între regiuni să fie pusă sub semnul întrebării. Fără coeziune, Europa riscă să se rupă între zone dezvoltate și cele lăsate în urmă. Acest lucru este cu atât mai relevant pentru România, care a beneficiat de miliarde de euro prin acest instrument pentru a-și susține dezvoltarea regională.
Revizuirea bugetului european la mijlocul perioadei de implementare trebuie să fie momentul în care corectăm deficiențele, accelerăm implementarea și arătăm impactul real al fondurilor UE în viața oamenilor.
Împreună, trebuie să apărăm această politică – pentru cetățeni, pentru dezvoltare, pentru unitate.

⚜️ SUA vor să impună sancțiuni dure împotriva lui Putin – vor fi afectați toți cei care cumpără petrol, gaze și uraniu rusesc.

Principalii autori ai proiectului de lege, republicanul Lindsey Graham și democratul Richard Blumenthal, au propus impunerea unor taxe vamale de 500% asupra partenerilor comerciali ai Rusiei.

Potrivit Bloomberg, restricțiile vor viza importurile din țările care achiziționează petrol, produse petroliere, gaze naturale sau uraniu din Rusia.

Sancțiunile vor fi aplicate dacă Rusia refuză negocieri de pace de bună-credință sau atacă din nou Ucraina după încheierea unor acorduri.