⚜️ Restabilirea statutului de putere hegemonică a Rusiei în Marea Neagră, pe spatele Ucrainei și în detrimentul aliaților din regiune.
⚠️ Evenimentul că Moscova cere o anchetă după un eveniment din Parlamentul României, unde susţine că o organizaţie „teroristă” a cerut „dezmembrarea Rusiei” și „scoaterea” ei din Marea Neagră, trebuie privită ca parte dintr-un joc mai mare de manipulare al Kremlinului.
⚠️ Ipoteza care se dezvoltă în acest moment e că rușii pregătesc terenul pentru ceea ce vor să obțină de la americani în negocierile pe care le poartă la Riad. Și se pare că cele două părți au examinat posibilitatea unei încetări parțiale a focului în Marea Neagră, care, evident, ar avantaja forțele invadatoare ale lui Putin.
⚠️ Lucrul acesta a fost semnalat și de oficiali români și bulgari, care au vorbit sub protecția anonimatului cu jurnaliștii de la Financial Times, exprimându-și îngrijorarea că un posibil acord între SUA și Rusia ar putea restabili poziția de putere a Moscovei în Marea Neagră.
✏️ Scurt pe doi, discuțiile din Arabia Saudită, spune BBC News, s-au concentrat pe relansarea inițiativei pentru exportul de cereale prin Marea Neagră, acord semnat în 2022, care permitea Ucrainei să exporte grâne și fertilizatori, iar Rusiei să beneficieze de relaxarea unor sancțiuni economice.
✏️ Totuși, acest acord nu echivalează cu o încetare completă a focului, iar până acum nu s-a ajuns la un consens privind o eventuală încetare a ostilităților la scară largă. Mai mult, Kremlinul a declarat azi că conținutul discuțiilor de ieri cu americanii nu va fi publicat, rezultatele fiind încă „analizate” de ambele părți. În rest, ministrul rus de externe Lavrov a declarat că problemele legate de siguranța transportului maritim în Marea Neagră au fost discutate cu SUA.
✏️ Altfel spus, reacția disproporționată a conducerii politice de la Kremlin față de un eveniment simbolic din Parlamentul României și negocierile opace de la Riad par să indice o strategie bine calculată din partea Rusiei lui Putin.
✏️ Concret, ce fac Rusia acum nu e despre România în sine și nu are legătură nici cu organizația „teroristă” fictivă pusă pe masă ca țap ispășitor.
✏️ De fapt, este despre controlul narațiunii într-un moment în care Rusia încearcă să recâștige influența strategică în Marea Neagră.
✏️ Realitatea e că, prin victimizare și exagerare, Rusia încearcă să creeze un cadru artificial de amenințare, așa cum au mai făcut în trecut (când au invadat Ucraina), astfel încât să poată cere „garanții de securitate” la negocierile cu americanii. Rețeta asta de negociere agresivă, în care se creează artificial o problemă pentru a obține o concesie în schimbul „rezolvării” ei, e deja cunoscută de mult timp.
🌐 Miza - de ce?
Miza reală pentru președintele rus V. Putin e restabilirea statutului de putere hegemonică a Rusiei în Marea Neagră, pe spatele Ucrainei și în detrimentul aliaților din regiune.
https://t.me/simBLACKSEA
⚠️ Evenimentul că Moscova cere o anchetă după un eveniment din Parlamentul României, unde susţine că o organizaţie „teroristă” a cerut „dezmembrarea Rusiei” și „scoaterea” ei din Marea Neagră, trebuie privită ca parte dintr-un joc mai mare de manipulare al Kremlinului.
⚠️ Ipoteza care se dezvoltă în acest moment e că rușii pregătesc terenul pentru ceea ce vor să obțină de la americani în negocierile pe care le poartă la Riad. Și se pare că cele două părți au examinat posibilitatea unei încetări parțiale a focului în Marea Neagră, care, evident, ar avantaja forțele invadatoare ale lui Putin.
⚠️ Lucrul acesta a fost semnalat și de oficiali români și bulgari, care au vorbit sub protecția anonimatului cu jurnaliștii de la Financial Times, exprimându-și îngrijorarea că un posibil acord între SUA și Rusia ar putea restabili poziția de putere a Moscovei în Marea Neagră.
✏️ Scurt pe doi, discuțiile din Arabia Saudită, spune BBC News, s-au concentrat pe relansarea inițiativei pentru exportul de cereale prin Marea Neagră, acord semnat în 2022, care permitea Ucrainei să exporte grâne și fertilizatori, iar Rusiei să beneficieze de relaxarea unor sancțiuni economice.
✏️ Totuși, acest acord nu echivalează cu o încetare completă a focului, iar până acum nu s-a ajuns la un consens privind o eventuală încetare a ostilităților la scară largă. Mai mult, Kremlinul a declarat azi că conținutul discuțiilor de ieri cu americanii nu va fi publicat, rezultatele fiind încă „analizate” de ambele părți. În rest, ministrul rus de externe Lavrov a declarat că problemele legate de siguranța transportului maritim în Marea Neagră au fost discutate cu SUA.
✏️ Altfel spus, reacția disproporționată a conducerii politice de la Kremlin față de un eveniment simbolic din Parlamentul României și negocierile opace de la Riad par să indice o strategie bine calculată din partea Rusiei lui Putin.
✏️ Concret, ce fac Rusia acum nu e despre România în sine și nu are legătură nici cu organizația „teroristă” fictivă pusă pe masă ca țap ispășitor.
✏️ De fapt, este despre controlul narațiunii într-un moment în care Rusia încearcă să recâștige influența strategică în Marea Neagră.
✏️ Realitatea e că, prin victimizare și exagerare, Rusia încearcă să creeze un cadru artificial de amenințare, așa cum au mai făcut în trecut (când au invadat Ucraina), astfel încât să poată cere „garanții de securitate” la negocierile cu americanii. Rețeta asta de negociere agresivă, în care se creează artificial o problemă pentru a obține o concesie în schimbul „rezolvării” ei, e deja cunoscută de mult timp.
🌐 Miza - de ce?
Miza reală pentru președintele rus V. Putin e restabilirea statutului de putere hegemonică a Rusiei în Marea Neagră, pe spatele Ucrainei și în detrimentul aliaților din regiune.
https://t.me/simBLACKSEA
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ 🪖 În al patrulea an de război, realitatea din tranșeele rusești rămâne șocantă: Rusia nu este capabil să asigure soldaților nici măcar lenjerie intimă de bază. Inclusiv combatanți răniți afirmă că poartă aceeași lenjerie săptămâni întregi, în condiții insalubre, demoralizante și cu risc medical ridicat.
📉 Acest colaps logistic grav indică o lipsă sistemică de planificare și susținere, în ciuda bugetului militar crescut al Rusiei și a retoricii oficiale despre un „război existențial”.
⚓️ Și totuși, în timp ce trupele sunt lăsate fără lenjerie de schimb, Kremlinul promovează o viziune expansionistă, vizând controlul complet asupra Mării Negre și reconfigurarea balanței de putere regionale.
👉 Poate un stat care nu-și poate echipa decent propriii soldați să devină hegemonul Mării Negre?
🔍 Situația ridică întrebări fundamentale privind sustenabilitatea efortului de război rus și capacitatea reală a Moscovei de a-și impune dominația regională sau în fața NATO și UE.
📉 Acest colaps logistic grav indică o lipsă sistemică de planificare și susținere, în ciuda bugetului militar crescut al Rusiei și a retoricii oficiale despre un „război existențial”.
⚓️ Și totuși, în timp ce trupele sunt lăsate fără lenjerie de schimb, Kremlinul promovează o viziune expansionistă, vizând controlul complet asupra Mării Negre și reconfigurarea balanței de putere regionale.
👉 Poate un stat care nu-și poate echipa decent propriii soldați să devină hegemonul Mării Negre?
🔍 Situația ridică întrebări fundamentale privind sustenabilitatea efortului de război rus și capacitatea reală a Moscovei de a-și impune dominația regională sau în fața NATO și UE.
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
⚜️"Toată lumea știe în ce stare primim orașele eliberate. Vreau doar să mă apuc de cap. Nu primim decât coarne și picioare"
Corespondentul de război Steshin a recunoscut că nu înțelege deloc cum să continue „SVO”, deoarece Rusia primește doar pământ ars și ruinele orașelor moarte fără oameni.
Este surprinzător, desigur. Chiar și propagandiștii militari își dau seama de lipsa de sens a ceea ce se întâmplă.
Corespondentul de război Steshin a recunoscut că nu înțelege deloc cum să continue „SVO”, deoarece Rusia primește doar pământ ars și ruinele orașelor moarte fără oameni.
Este surprinzător, desigur. Chiar și propagandiștii militari își dau seama de lipsa de sens a ceea ce se întâmplă.
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ 🎖 Eșecul Rusiei în Siria – semnătura acelorași generali care au eșuat în Ucraina.
🗣 Potrivit expertului militar rus Maxim Klimov, eșecul Moscovei în Siria nu a fost rezultatul unor factori externi, ci al incompetenței sistemice din vârful armatei ruse. Aceiași generali care au gestionat catastrofal începutul „operațiunii militare speciale” în 2022 au fost trimiși ulterior în Siria – iar rezultatul a fost un nou fiasco operațional.
📌 Mai grav: niciunul dintre acești comandanți nu a fost sancționat. Dimpotrivă, au fost promovați și relocați pe alte direcții strategice, unde au continuat seria de eșecuri. Aceasta este, potrivit lui Klimov, esența „selecției negative” în sistemul militar și politic al lui Putin – un sistem care recompensează loialitatea, nu competența.
🗣 Potrivit expertului militar rus Maxim Klimov, eșecul Moscovei în Siria nu a fost rezultatul unor factori externi, ci al incompetenței sistemice din vârful armatei ruse. Aceiași generali care au gestionat catastrofal începutul „operațiunii militare speciale” în 2022 au fost trimiși ulterior în Siria – iar rezultatul a fost un nou fiasco operațional.
📌 Mai grav: niciunul dintre acești comandanți nu a fost sancționat. Dimpotrivă, au fost promovați și relocați pe alte direcții strategice, unde au continuat seria de eșecuri. Aceasta este, potrivit lui Klimov, esența „selecției negative” în sistemul militar și politic al lui Putin – un sistem care recompensează loialitatea, nu competența.
⚜️ Reflecții analitice: „Condiția Rusiei: Deblocarea „Băncii de Îngrășăminte” într-un joc geopolitic unde UE deține toate pârghiile”
➡️Să revenim la procesul de negociere, pentru a explica mai clar evenimentele recente, care par destul de încâlcite.
După o „reglementare condiționată” în chestiunile legate de bombardarea infrastructurii și de componenta maritimă, am remarcat un aspect interesant:
➡️Una dintre condițiile sprijinului din partea Kremlinului – respectarea unei „tăceri temporare” pe mare – a fost ridicarea sancțiunilor impuse asupra „Rosselkhozbank” (cea mai mare bancă agricolă a Federației Ruse) și asupra câtorva alte bănci.
⛳️Care este interesul Moscovei? De fapt, domeniul îngrășămintelor și al produselor alimentare nu este supus sancțiunilor directe, nici din partea SUA, nici din partea Europei. Pentru o mai bună înțelegere: Europa reprezintă aproximativ un sfert din exporturile rusești de îngrășăminte (care, din februarie 2022, au adus Rusiei peste 5,4 miliarde de dolari, potrivit Comisiei Europene).
Este adevărat că UE a făcut unele mișcări pentru a crește taxele vamale (în ianuarie 2025, Comisia Europeană a introdus taxe de 15% pe produsele agricole și unele îngrășăminte azotate provenite din Rusia și Belarus). Însă nu poate înăspri prea mult restricțiile, din cauza dependenței încă semnificative de produsele rusești, ale căror volume au crescut prin politici de dumping promovate de Rusia.⤵️
Așadar, Rusia continuă să exporte îngrășăminte. Problema-cheie este accesul la sistemele bancare și, de facto, protejarea schemelor de achiziții (https://www.bloomberg.com/news/articles/2025-03-26/russian-explosive-makers-use-fertilizer-firms-to-blunt-sanctions?srnd=phx-economics-v2) prin intermediul subsidiarelor rusești precum EuroChem Group AG sau „UralKhim”, care furnizează zeci de mii de tone de acid azotic și amestecuri azoto-sulfurice pentru fabricile și organizațiile controlate de „SpecHimia” (unul dintre principalii producători de explozibili din Rusia). Acești compuși chimici sunt esențiali pentru fabricarea TNT-ului, pulberii și a altor materiale pe care Rusia le folosește în război.
🇺🇸Administrația Trump, teoretic, ar putea face concesii și ridica sancțiunile asupra băncilor rusești – fapt despre care a vorbit deja Marco Rubio (reamintesc ideea despre importanța „victoriei” pentru administrația Trump) – însă în privința Europei, situația este mult mai complicată și, în același timp, mai importantă pentru Federația Rusă, deoarece UE a respins deja solicitarea privind sancțiunile.
🇪🇺De ce totul depinde de Europa? Sediul central al sistemului internațional de plăți SWIFT se află la Bruxelles, iar UE controlează acest element-cheie al comerțului global. Americanii au aici doar o influență indirectă. Prin urmare, pentru Moscova, ridicarea sancțiunilor asupra băncilor implicate în comerțul cu îngrășăminte reprezintă o ocazie ideală de a testa reacția Europei (nu a reușit să forțeze intrarea) și de a folosi administrația Trump pentru a-și face lobby în mod indirect.
Această strategie se încadrează perfect în războiul comercial dintre Trump și UE, ca formă de presiune. Și deja vedem primele rezultate:
🛑Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat Canada și Uniunea Europeană cu noi tarife comerciale (https://www.eurointegration.com.ua/news/2025/03/27/7208120/), în cazul în care acestea vor reacționa coordonat la războiul său comercial. A anunțat că, începând cu 2 aprilie, va introduce tarife de 25% pe importurile auto, pentru a stimula producția internă.
🛑Totuși, Europa se menține destul de fermă, fapt confirmat și de declarația Ursulei von der Leyen: „În calitate de mare putere comercială și comunitate puternică formată din 27 de state membre, vom apăra împreună angajații, companiile și consumatorii noștri din întreaga Uniune Europeană”.
🗂Așadar, nu ar trebui să ne așteptăm la un rezultat rapid din partea presiunilor directe exercitate de SUA în favoarea dorințelor Rusiei. În acest caz, pericolele pentru UE pot veni din interior, mai exact din Ungaria.
➡️Să revenim la procesul de negociere, pentru a explica mai clar evenimentele recente, care par destul de încâlcite.
După o „reglementare condiționată” în chestiunile legate de bombardarea infrastructurii și de componenta maritimă, am remarcat un aspect interesant:
➡️Una dintre condițiile sprijinului din partea Kremlinului – respectarea unei „tăceri temporare” pe mare – a fost ridicarea sancțiunilor impuse asupra „Rosselkhozbank” (cea mai mare bancă agricolă a Federației Ruse) și asupra câtorva alte bănci.
⛳️Care este interesul Moscovei? De fapt, domeniul îngrășămintelor și al produselor alimentare nu este supus sancțiunilor directe, nici din partea SUA, nici din partea Europei. Pentru o mai bună înțelegere: Europa reprezintă aproximativ un sfert din exporturile rusești de îngrășăminte (care, din februarie 2022, au adus Rusiei peste 5,4 miliarde de dolari, potrivit Comisiei Europene).
Este adevărat că UE a făcut unele mișcări pentru a crește taxele vamale (în ianuarie 2025, Comisia Europeană a introdus taxe de 15% pe produsele agricole și unele îngrășăminte azotate provenite din Rusia și Belarus). Însă nu poate înăspri prea mult restricțiile, din cauza dependenței încă semnificative de produsele rusești, ale căror volume au crescut prin politici de dumping promovate de Rusia.⤵️
Așadar, Rusia continuă să exporte îngrășăminte. Problema-cheie este accesul la sistemele bancare și, de facto, protejarea schemelor de achiziții (https://www.bloomberg.com/news/articles/2025-03-26/russian-explosive-makers-use-fertilizer-firms-to-blunt-sanctions?srnd=phx-economics-v2) prin intermediul subsidiarelor rusești precum EuroChem Group AG sau „UralKhim”, care furnizează zeci de mii de tone de acid azotic și amestecuri azoto-sulfurice pentru fabricile și organizațiile controlate de „SpecHimia” (unul dintre principalii producători de explozibili din Rusia). Acești compuși chimici sunt esențiali pentru fabricarea TNT-ului, pulberii și a altor materiale pe care Rusia le folosește în război.
🇺🇸Administrația Trump, teoretic, ar putea face concesii și ridica sancțiunile asupra băncilor rusești – fapt despre care a vorbit deja Marco Rubio (reamintesc ideea despre importanța „victoriei” pentru administrația Trump) – însă în privința Europei, situația este mult mai complicată și, în același timp, mai importantă pentru Federația Rusă, deoarece UE a respins deja solicitarea privind sancțiunile.
🇪🇺De ce totul depinde de Europa? Sediul central al sistemului internațional de plăți SWIFT se află la Bruxelles, iar UE controlează acest element-cheie al comerțului global. Americanii au aici doar o influență indirectă. Prin urmare, pentru Moscova, ridicarea sancțiunilor asupra băncilor implicate în comerțul cu îngrășăminte reprezintă o ocazie ideală de a testa reacția Europei (nu a reușit să forțeze intrarea) și de a folosi administrația Trump pentru a-și face lobby în mod indirect.
Această strategie se încadrează perfect în războiul comercial dintre Trump și UE, ca formă de presiune. Și deja vedem primele rezultate:
🛑Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat Canada și Uniunea Europeană cu noi tarife comerciale (https://www.eurointegration.com.ua/news/2025/03/27/7208120/), în cazul în care acestea vor reacționa coordonat la războiul său comercial. A anunțat că, începând cu 2 aprilie, va introduce tarife de 25% pe importurile auto, pentru a stimula producția internă.
🛑Totuși, Europa se menține destul de fermă, fapt confirmat și de declarația Ursulei von der Leyen: „În calitate de mare putere comercială și comunitate puternică formată din 27 de state membre, vom apăra împreună angajații, companiile și consumatorii noștri din întreaga Uniune Europeană”.
🗂Așadar, nu ar trebui să ne așteptăm la un rezultat rapid din partea presiunilor directe exercitate de SUA în favoarea dorințelor Rusiei. În acest caz, pericolele pentru UE pot veni din interior, mai exact din Ungaria.
Bloomberg.com
Russian Explosive Makers Use Fertilizer Firms to Blunt Sanctions
Russia is scheduled to receive deliveries of chemical ingredients critical to the manufacture of explosives, ordered from fertilizer companies that have largely escaped international sanctions, according to documents seen by Bloomberg.
⚜️ Reflecții analitice: „Condiția Rusiei: Deblocarea „Băncii de Îngrășăminte” într-un joc geopolitic unde UE deține toate pârghiile” Continuare: ➡️Deocamdată, pachetul principal de sancțiuni a fost aprobat oficial (pe 16 martie) pentru o perioadă de 6 luni. Prin urmare, scenariul în care Viktor Orbán ar începe să blocheze această inițiativă și să creeze un coridor pentru îngrășămintele rusești și comerțul prin SWIFT nu este posibil pentru următoarea jumătate de an.
➡️Având în vedere toate cele de mai sus, tragem concluzia că Federația Rusă va continua să promoveze ideea ridicării sancțiunilor și va aștepta momentul în care Orbán va putea „să bage bețe în roate”. Apropo, o coincidență interesantă: ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a ajuns miercuri, 26 martie, pentru a patra oară în acest an la Moscova (https://timeukraineisrael.com/news/world/glava-mzs-ugorshhyny-znovu-v-moskvi-chomu-sijyarto-stav-symvolom-prorosijskoyi-polityky-orbana/), fiind a 13-a sa vizită de la începutul războiului din Ucraina.
➡️Având în vedere toate cele de mai sus, tragem concluzia că Federația Rusă va continua să promoveze ideea ridicării sancțiunilor și va aștepta momentul în care Orbán va putea „să bage bețe în roate”. Apropo, o coincidență interesantă: ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a ajuns miercuri, 26 martie, pentru a patra oară în acest an la Moscova (https://timeukraineisrael.com/news/world/glava-mzs-ugorshhyny-znovu-v-moskvi-chomu-sijyarto-stav-symvolom-prorosijskoyi-polityky-orbana/), fiind a 13-a sa vizită de la începutul războiului din Ucraina.
TIME UKRAINE ISRAEL
Глава МЗС Угорщини знову в Москві: чому Сійярто став символом проросійської політики Орбана
Петер Сійярто здійснив уже 13-й візит до Москви після початку війни в Україні, посилюючи проросійський курс Угорщини. Його часті контакти з Кремлем викликають занепокоєння серед європейських союзників.
👍2
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Regina Maria a revenit la Chișinău. Azi se împlinesc 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu această ocazie, în scuarul Gh. Asachi din Capitală a fost instalat monumentul Reginei Maria - una dintre marile personalități istorice ale României.
(...) Regina Maria a României a fost o figură centrală în istoria României, în special în perioada Primului Război Mondial. Regina Maria a jucat un rol diplomatic crucial, promovând obiectivele naționale ale României. Pe parcursul războiului, Regina Maria a activat ca soră de caritate în spitalele militare, ceea ce i-a adus supranumele de "mama răniților". După război, ea a participat la Conferința de Pace de la Paris, unde a pledat pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit. Regina Maria este considerată una dintre cele mai importante figuri ale istoriei naționale românești, datorită contribuției sale la realizarea Marii Uniri de la 1918.
(...) Regina Maria a României a fost o figură centrală în istoria României, în special în perioada Primului Război Mondial. Regina Maria a jucat un rol diplomatic crucial, promovând obiectivele naționale ale României. Pe parcursul războiului, Regina Maria a activat ca soră de caritate în spitalele militare, ceea ce i-a adus supranumele de "mama răniților". După război, ea a participat la Conferința de Pace de la Paris, unde a pledat pentru recunoașterea internațională a statului român reîntregit. Regina Maria este considerată una dintre cele mai importante figuri ale istoriei naționale românești, datorită contribuției sale la realizarea Marii Uniri de la 1918.
❤7
⚜️ 🇪🇺🇹🇷 Mark Rutte: „Este imposibil să ne imaginăm apărarea Europei fără Turcia”
Secretarul general al NATO Mark Rutte, care a participat la evenimentul din Polonia, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la unitatea NATO în lumina războiului în curs din Ucraina și a tensiunilor geopolitice tot mai mari.
Subliniind contribuțiile semnificative ale unor țări precum Turcia la NATO, secretarul general al NATO Mark Rutte a spus:
Secretarul general al NATO Mark Rutte, care a participat la evenimentul din Polonia, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la unitatea NATO în lumina războiului în curs din Ucraina și a tensiunilor geopolitice tot mai mari.
Subliniind contribuțiile semnificative ale unor țări precum Turcia la NATO, secretarul general al NATO Mark Rutte a spus:
"Este imposibil să ne imaginăm apărarea Europei fără ei. Și nimic nu poate înlocui umbrela nucleară americană, care este principalul garant al securității noastre".
⚜️ Toți cetățenii Republicii Moldova, din țară și din diasporă, vor putea solicita din luna aprilie, un nou tip de buletin de identitate, de model european.
🔸Guvernul oferă gratuit 1 milion de cărți de identitate, pentru persoanele care le solicită în regim obișnuit ( 20 de zile lucrătoare).
🔸Noua carte de identitate nu este obligatorie, dar va înlocui, treptat, buletinele actuale.
🔸Carte de identitate poate fi solicitată începând cu vârsta de 14 ani.
🔸Nu mai include viza de reședință, astfel, cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele cu fiecare adresă nouă.
🔸Noua carte de identitate conține semnătura electronică. Asta înseamnă că orice cetățean, indiferent unde se află, va putea accesa online serviciile electronice guvernamentale, fără să stea la coadă în instituții, fără procuri, fără necesitatea de a avea cartelă de telefonie din Moldova.
În drumul spre aderare la Uniunea Europeană, noile cărți de identitate vor putea fi folosite la traversarea frontierei fără acte suplimentare.
🔸Guvernul oferă gratuit 1 milion de cărți de identitate, pentru persoanele care le solicită în regim obișnuit ( 20 de zile lucrătoare).
🔸Noua carte de identitate nu este obligatorie, dar va înlocui, treptat, buletinele actuale.
🔸Carte de identitate poate fi solicitată începând cu vârsta de 14 ani.
🔸Nu mai include viza de reședință, astfel, cetățenii nu vor mai trebui să-și schimbe actele cu fiecare adresă nouă.
🔸Noua carte de identitate conține semnătura electronică. Asta înseamnă că orice cetățean, indiferent unde se află, va putea accesa online serviciile electronice guvernamentale, fără să stea la coadă în instituții, fără procuri, fără necesitatea de a avea cartelă de telefonie din Moldova.
În drumul spre aderare la Uniunea Europeană, noile cărți de identitate vor putea fi folosite la traversarea frontierei fără acte suplimentare.
⚜️ În perioada 29 martie – 6 aprilie 2025, Ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, va efectua o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.
🔷 Pe 29 martie, va participa la ceremonia oficială de inaugurare a Consulatului General al Republicii Moldova la Sacramento și se va întâlni cu membrii comunității moldovenești din regiune. În aceeași zi, la Chicago, va avea loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA.
🔷 La Washington, va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate. De asemenea, va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul de aderare al Republicii Moldova la UE și despre aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA.
🔷 Pe 6 aprilie, se va întâlni cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.
🔷 Pe 29 martie, va participa la ceremonia oficială de inaugurare a Consulatului General al Republicii Moldova la Sacramento și se va întâlni cu membrii comunității moldovenești din regiune. În aceeași zi, la Chicago, va avea loc deschiderea celui de-al doilea Consulat General al Republicii Moldova în SUA.
🔷 La Washington, va avea întrevederi cu oficiali ai Departamentului de Stat, Congresului SUA și Consiliului Național de Securitate. De asemenea, va participa la o dezbatere publică organizată de centrul analitic Atlantic Council, unde va vorbi despre parcursul de aderare al Republicii Moldova la UE și despre aprofundarea relațiilor bilaterale cu SUA.
🔷 Pe 6 aprilie, se va întâlni cu membrii comunității moldovenești din Orlando, Florida.
👍1
⚜️ O delegație de personal militar britanic și francez va merge în Ucraina pentru a dezvolta formatul viitoarei armate ucrainene, — Macron în urma rezultatelor summitului „coaliției celor dispuși”
La eveniment au participat președinții Ucrainei, Franței, Lituaniei, Finlandei, Ciprului și președinților în exercițiu.
Președintele României, Cancelarul Germaniei, Prim-miniștrii Marii Britanii, Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Estoniei, Greciei, Irlanda, Islandei, Italiei, Letonia, Luxemburgului, Norvegiei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei, Cehiei, Sloveniei, Suediei, Vicepreședintelui Turciei, Secretarului General al Comisiei Europene, Secretarului General al NATO și președinților Comisiei Europene. Austria, Australia și Canada sunt reprezentate la nivel de ambasador.
Mai multe declarații ale președintelui francez:
🔷 Peste trei săptămâni, țările partenere vor pregăti propuneri pentru monitorizarea respectării încetării focului în Ucraina.
🔷 Forțele de descurajare din mai multe țări vor opera în Ucraina. Federația Rusă nu va rezolva acest lucru.
🔷 Acum nu este momentul să ridicăm sancțiunile împotriva Federației Ruse, deoarece trebuie să existe o înțelegere pașnică definitivă înainte să se întâmple acest lucru.
🔷 Macron va vorbi din nou cu Trump în următoarele ore.
🔷 Țările participante la „coaliția celor dispuși” au convenit să mențină și să crească presiunea asupra agresorului, inclusiv asupra flotei din umbră a Rusiei.
🔷 Xi Jinping „poate juca un rol foarte activ” în promovarea păcii în Ucraina.
🇺🇦 Ridicarea sancțiunilor asupra Federației Ruse este posibilă numai după încheierea războiului, - Zelensky.
Alte declarații ale Președintelui Ucrainei: 🔷 Această poziție a fost susținută de toți participanții la summitul „coaliția celor voiți”, care include 31 de țări.
🔷 Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare atâta timp cât agresiunea și ocupația continuă.
🔷 Nu am de gând să plec încă în SUA.
🔷 SUA schimbă termenii acordului de minereuri, vor un acord global în loc de două, îl vor studia avocații.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus că Rusia „nu este interesată de pacea reală în acest moment” și „adaugă întotdeauna” condiții la ceea ce se discută în negocieri.
Următoarea întâlnire în format Ramstein este programată pentru 11 aprilie la Bruxelles, - Premierul britanic Keir Starmer 🇬🇧 Secretarul britanic al Apărării John Healy va prezida o întâlnire a grupului de contact pentru a asigura o asistență militară mai mare pentru Ucraina.
La eveniment au participat președinții Ucrainei, Franței, Lituaniei, Finlandei, Ciprului și președinților în exercițiu.
Președintele României, Cancelarul Germaniei, Prim-miniștrii Marii Britanii, Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Estoniei, Greciei, Irlanda, Islandei, Italiei, Letonia, Luxemburgului, Norvegiei, Țărilor de Jos, Poloniei, Portugaliei, Cehiei, Sloveniei, Suediei, Vicepreședintelui Turciei, Secretarului General al Comisiei Europene, Secretarului General al NATO și președinților Comisiei Europene. Austria, Australia și Canada sunt reprezentate la nivel de ambasador.
Mai multe declarații ale președintelui francez:
🔷 Peste trei săptămâni, țările partenere vor pregăti propuneri pentru monitorizarea respectării încetării focului în Ucraina.
🔷 Forțele de descurajare din mai multe țări vor opera în Ucraina. Federația Rusă nu va rezolva acest lucru.
🔷 Acum nu este momentul să ridicăm sancțiunile împotriva Federației Ruse, deoarece trebuie să existe o înțelegere pașnică definitivă înainte să se întâmple acest lucru.
🔷 Macron va vorbi din nou cu Trump în următoarele ore.
🔷 Țările participante la „coaliția celor dispuși” au convenit să mențină și să crească presiunea asupra agresorului, inclusiv asupra flotei din umbră a Rusiei.
🔷 Xi Jinping „poate juca un rol foarte activ” în promovarea păcii în Ucraina.
🇺🇦 Ridicarea sancțiunilor asupra Federației Ruse este posibilă numai după încheierea războiului, - Zelensky.
Alte declarații ale Președintelui Ucrainei: 🔷 Această poziție a fost susținută de toți participanții la summitul „coaliția celor voiți”, care include 31 de țări.
🔷 Sancțiunile ar trebui să rămână în vigoare atâta timp cât agresiunea și ocupația continuă.
🔷 Nu am de gând să plec încă în SUA.
🔷 SUA schimbă termenii acordului de minereuri, vor un acord global în loc de două, îl vor studia avocații.
Cancelarul german Olaf Scholz a spus că Rusia „nu este interesată de pacea reală în acest moment” și „adaugă întotdeauna” condiții la ceea ce se discută în negocieri.
Următoarea întâlnire în format Ramstein este programată pentru 11 aprilie la Bruxelles, - Premierul britanic Keir Starmer 🇬🇧 Secretarul britanic al Apărării John Healy va prezida o întâlnire a grupului de contact pentru a asigura o asistență militară mai mare pentru Ucraina.
👍1
⚜️ 🇹🇷 Erdogan a purtat o conversație telefonică cu Putin
🏳️ Președintele turc Erdogan a reiterat sprijinul Turciei pentru integrarea Forțelor Democratice Siriene în guvernul central al Siriei.
De asemenea, a subliniat importanța revenirii resurselor Siriei sub controlul guvernului său și a ridicării sancțiunilor impuse țării.
🔴 Erdogan a menționat că cooperarea dintre Turcia și Rusia este esențială pentru restabilirea stabilității și integrității teritoriale a Siriei, precum și pentru soluționarea conflictelor din regiune.
🏳️ Președintele turc Erdogan a reiterat sprijinul Turciei pentru integrarea Forțelor Democratice Siriene în guvernul central al Siriei.
De asemenea, a subliniat importanța revenirii resurselor Siriei sub controlul guvernului său și a ridicării sancțiunilor impuse țării.
🔴 Erdogan a menționat că cooperarea dintre Turcia și Rusia este esențială pentru restabilirea stabilității și integrității teritoriale a Siriei, precum și pentru soluționarea conflictelor din regiune.
⚜️ 📉🇷🇺 În decurs de 26 de ani, Putin a încălcat 190 de acorduri — analist militar Michael Clarke
🗣 „Cel mai important, probabil, a fost în 1994 — Memorandumul de la Budapesta.
Atunci, Ucraina a renunțat la armele nucleare moștenite de la fosta URSS.
🇺🇦 Ucraina era singura țară care chiar ar fi putut să le folosească.”
— declarație făcută într-un interviu pentru Sky News 📺
🗣 „Cel mai important, probabil, a fost în 1994 — Memorandumul de la Budapesta.
Atunci, Ucraina a renunțat la armele nucleare moștenite de la fosta URSS.
🇺🇦 Ucraina era singura țară care chiar ar fi putut să le folosească.”
— declarație făcută într-un interviu pentru Sky News 📺
⚜️ Europa preia conducerea de sprijin pentru Ucraina în 2025, compensând lipsa sprijinului american ➡️ Prima etapă a planului Kallas de sprijin pentru Ucraina a fost aprobată. Iar „doritorii” au centralizat sprijinul suplimentar pentru a acoperi partea lipsă din SUA.
💬 La data de 28 martie 2025 la Paris, statele europene au convenit (https://www.dw.com/uk/samit-u-parizi-es-zobovazavsa-vidiliti-ukraini-17-milardiv-evro-i-snaradi/a-72061679) asupra livrării către Ucraina a 2 milioane de obuze de diferite calibre. Adică ceea ce nu s-a reușit la summitul UE s-a putut conveni la o întâlnire informală.
🔗 Este de asemenea important de menționat că, după summit, premierul ceh P. Fiala a declarat că țara sa este gata, în 2025, să livreze din nou Ucrainei 1,5 milioane de obuze, la fel ca în 2024, dacă i se va asigura finanțarea.
➡️ Așadar, Europa are potențialul de a asigura Ucrainei peste 3,5 milioane de obuze de calibru mare, fără a include producția internă a Ucrainei.
Un alt rezultat important al întâlnirii a fost anunțul că, în 2025, Ucraina va primi cu 17 miliarde de euro mai mult ajutor militar. Nu este pe deplin clar dacă întreaga sumă reprezintă sprijin nou, dar este cert că următoarele contribuții sunt recente (în ultimele 2 luni):
🇳🇴 Norvegia oferă suplimentar 4,5 miliarde de euro. În total, în 2025, intenționează să acorde 7,5 miliarde de euro.
🇩🇪 Germania oferă 3 miliarde de euro suplimentar. În total, în 2025, germanii vor acorda 7 miliarde de euro ajutor militar.
🇳🇱 Olanda va transfera 2 miliarde de euro suplimentar în 2025 din suma planificată pentru 2026. În total, în 2025, olandezii vor acorda 5,5 miliarde de euro.
🇬🇧 Regatul Unit va oferi 1,8 miliarde de euro suplimentar. În total, în 2025 — 5,5 miliarde euro + 3,12 miliarde euro credit.
🇸🇪 Suedia oferă suplimentar 1,4 miliarde de euro. În total, pentru 2025 planifică 3,7 miliarde de euro ajutor militar.
🇮🇹 Italia oferă suplimentar 0,5 miliarde euro. În total, în 2025 — 1,7 miliarde euro.
🇵🇹 Portugalia oferă suplimentar 150 milioane euro. În total, în 2025 — 260 milioane euro.
🇪🇪 Estonia oferă suplimentar 70 milioane euro. În total, în 2025 — aproximativ 370 milioane euro.
➡️ Alte 3,58 miliarde de euro de ajutor suplimentar par a proveni din partea altor state europene și NATO care nu au fost încă identificate.
Este posibil ca această sumă să includă și contribuția Franței, care oferă 2 miliarde de euro + 200 milioane de euro pentru arme din active înghețate. Franța intenționează în total să ofere 3 miliarde de euro ajutor militar.
💬 Totuși, nu este clar dacă cei 2 miliarde de euro anunțați fac parte din angajamentul anual al Parisului de a oferi cel puțin 3 miliarde de euro, sau dacă este vorba de o sumă „suplimentară”.
De asemenea, pentru anul 2025 sunt planificate următoarele contribuții:
🇧🇪 Belgia — 1,7 miliarde euro sprijin militar din impozite colectate de pe activele înghețate (atenție! Nu din venituri, ci din taxe naționale).
🇪🇸 Spania plănuiește să aloce 1 miliard de euro.
🇱🇹 Lituania și 🇱🇻 Letonia — plănuiesc să aloce cel puțin câte 300 milioane de euro fiecare.
Nu sunt cunoscute sumele exacte (fiind anunțate prin pachete separate), dar dacă ne bazăm pe cifrele anului trecut, următoarele state vor mai oferi ajutor militar în 2025:
🇩🇰 Danemarca — aproximativ 3 miliarde de euro.
🇫🇮 Finlanda — aproximativ 1,5 miliarde de euro.
➡️ De asemenea, oferă ajutor militar fără a-l face public țări precum Cehia, Polonia, Bulgaria, România.
https://t.me/simBLACKSEA
💬 La data de 28 martie 2025 la Paris, statele europene au convenit (https://www.dw.com/uk/samit-u-parizi-es-zobovazavsa-vidiliti-ukraini-17-milardiv-evro-i-snaradi/a-72061679) asupra livrării către Ucraina a 2 milioane de obuze de diferite calibre. Adică ceea ce nu s-a reușit la summitul UE s-a putut conveni la o întâlnire informală.
🔗 Este de asemenea important de menționat că, după summit, premierul ceh P. Fiala a declarat că țara sa este gata, în 2025, să livreze din nou Ucrainei 1,5 milioane de obuze, la fel ca în 2024, dacă i se va asigura finanțarea.
➡️ Așadar, Europa are potențialul de a asigura Ucrainei peste 3,5 milioane de obuze de calibru mare, fără a include producția internă a Ucrainei.
Un alt rezultat important al întâlnirii a fost anunțul că, în 2025, Ucraina va primi cu 17 miliarde de euro mai mult ajutor militar. Nu este pe deplin clar dacă întreaga sumă reprezintă sprijin nou, dar este cert că următoarele contribuții sunt recente (în ultimele 2 luni):
🇳🇴 Norvegia oferă suplimentar 4,5 miliarde de euro. În total, în 2025, intenționează să acorde 7,5 miliarde de euro.
🇩🇪 Germania oferă 3 miliarde de euro suplimentar. În total, în 2025, germanii vor acorda 7 miliarde de euro ajutor militar.
🇳🇱 Olanda va transfera 2 miliarde de euro suplimentar în 2025 din suma planificată pentru 2026. În total, în 2025, olandezii vor acorda 5,5 miliarde de euro.
🇬🇧 Regatul Unit va oferi 1,8 miliarde de euro suplimentar. În total, în 2025 — 5,5 miliarde euro + 3,12 miliarde euro credit.
🇸🇪 Suedia oferă suplimentar 1,4 miliarde de euro. În total, pentru 2025 planifică 3,7 miliarde de euro ajutor militar.
🇮🇹 Italia oferă suplimentar 0,5 miliarde euro. În total, în 2025 — 1,7 miliarde euro.
🇵🇹 Portugalia oferă suplimentar 150 milioane euro. În total, în 2025 — 260 milioane euro.
🇪🇪 Estonia oferă suplimentar 70 milioane euro. În total, în 2025 — aproximativ 370 milioane euro.
➡️ Alte 3,58 miliarde de euro de ajutor suplimentar par a proveni din partea altor state europene și NATO care nu au fost încă identificate.
Este posibil ca această sumă să includă și contribuția Franței, care oferă 2 miliarde de euro + 200 milioane de euro pentru arme din active înghețate. Franța intenționează în total să ofere 3 miliarde de euro ajutor militar.
💬 Totuși, nu este clar dacă cei 2 miliarde de euro anunțați fac parte din angajamentul anual al Parisului de a oferi cel puțin 3 miliarde de euro, sau dacă este vorba de o sumă „suplimentară”.
De asemenea, pentru anul 2025 sunt planificate următoarele contribuții:
🇧🇪 Belgia — 1,7 miliarde euro sprijin militar din impozite colectate de pe activele înghețate (atenție! Nu din venituri, ci din taxe naționale).
🇪🇸 Spania plănuiește să aloce 1 miliard de euro.
🇱🇹 Lituania și 🇱🇻 Letonia — plănuiesc să aloce cel puțin câte 300 milioane de euro fiecare.
Nu sunt cunoscute sumele exacte (fiind anunțate prin pachete separate), dar dacă ne bazăm pe cifrele anului trecut, următoarele state vor mai oferi ajutor militar în 2025:
🇩🇰 Danemarca — aproximativ 3 miliarde de euro.
🇫🇮 Finlanda — aproximativ 1,5 miliarde de euro.
➡️ De asemenea, oferă ajutor militar fără a-l face public țări precum Cehia, Polonia, Bulgaria, România.
https://t.me/simBLACKSEA
DW
Саміт у Парижі: ЄС надасть Україні 17 млрд євро і снаряди
ЄС взяв на себе низку зобов'язань як щодо безпосередньої допомоги українській армії, так і щодо довгострокових заходів підтримки і співпраці, повідомив DW на умовах анонімності європейський чиновник.
👍4
⚜️ Europa preia conducerea de sprijin pentru Ucraina în 2025, compensând lipsa sprijinului american
Continuare: Chiar și datele publice disponibile demonstrează că, în ultimele două luni, statele UE au extins ajutorul militar pentru Ucraina cu cel puțin 13,4 miliarde de euro, sau 15 miliarde de dolari. La acestea se adaugă creditul britanic de 3 miliarde de euro.
➡️ Partea oferită de SUA în 2024 a fost de 24 miliarde de dolari. Însă aici vorbim strict despre ajutorul guvernamental, fără a include sprijinul acordat prin programele UE.
Prin urmare, se poate afirma că țările europene au aprobat deja ajutor care compensează în volum financiar pierderea contribuției americane.
În total, țările europene au aprobat pentru 2025 un sprijin militar în valoare de 35 miliarde de euro (37 miliarde de dolari), fără a include contribuțiile Cehiei, Poloniei, Bulgariei și fără sprijinul militar din programele UE.
➡️ Cu alte cuvinte, Europa — fără SUA — a extins ajutorul și a îndeplinit angajamentul politic al țărilor NATO de a oferi cel puțin 40 miliarde de dolari ajutor militar anual, chiar dacă anterior această sumă includea și SUA.
🔗 Totodată, Europa va acoperi în 2025, prin diverse programe, aproape întregul deficit bugetar al Ucrainei, estimat la 38 miliarde dolari.
https://t.me/simBLACKSEA
Continuare: Chiar și datele publice disponibile demonstrează că, în ultimele două luni, statele UE au extins ajutorul militar pentru Ucraina cu cel puțin 13,4 miliarde de euro, sau 15 miliarde de dolari. La acestea se adaugă creditul britanic de 3 miliarde de euro.
➡️ Partea oferită de SUA în 2024 a fost de 24 miliarde de dolari. Însă aici vorbim strict despre ajutorul guvernamental, fără a include sprijinul acordat prin programele UE.
Prin urmare, se poate afirma că țările europene au aprobat deja ajutor care compensează în volum financiar pierderea contribuției americane.
În total, țările europene au aprobat pentru 2025 un sprijin militar în valoare de 35 miliarde de euro (37 miliarde de dolari), fără a include contribuțiile Cehiei, Poloniei, Bulgariei și fără sprijinul militar din programele UE.
➡️ Cu alte cuvinte, Europa — fără SUA — a extins ajutorul și a îndeplinit angajamentul politic al țărilor NATO de a oferi cel puțin 40 miliarde de dolari ajutor militar anual, chiar dacă anterior această sumă includea și SUA.
🔗 Totodată, Europa va acoperi în 2025, prin diverse programe, aproape întregul deficit bugetar al Ucrainei, estimat la 38 miliarde dolari.
https://t.me/simBLACKSEA
👍1
⚜️ UE se pregătește să intensifice sancțiunile împotriva Rusiei și lucrează deja la al 17-lea pachet, relatează EUobserver.
În prezent, procesul este „într-o etapă foarte incipientă”, iar propunerile ar putea fi prezentate la începutul verii.
Totuși, un diplomat a declarat că „deocamdată, acest termen este prea speculativ. Trebuie să vedem cum vor evolua negocierile [de pace] dintre SUA, Rusia și Ucraina”.
Reamintim că Rusia a condiționat acceptarea unui armistițiu în Marea Neagră de ridicarea sancțiunilor impuse exportului său de produse agricole (o parte dintre acestea fiind sancțiuni ale UE). SUA au declarat că vor analiza această posibilitate, însă UE a refuzat.
În prezent, procesul este „într-o etapă foarte incipientă”, iar propunerile ar putea fi prezentate la începutul verii.
Totuși, un diplomat a declarat că „deocamdată, acest termen este prea speculativ. Trebuie să vedem cum vor evolua negocierile [de pace] dintre SUA, Rusia și Ucraina”.
Reamintim că Rusia a condiționat acceptarea unui armistițiu în Marea Neagră de ridicarea sancțiunilor impuse exportului său de produse agricole (o parte dintre acestea fiind sancțiuni ale UE). SUA au declarat că vor analiza această posibilitate, însă UE a refuzat.
Forwarded from 🇲🇩🇪🇺Daniel Vodă (Daniel Vodă)
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
Guvern: „Din nou, fără motiv, Rusia lovește economic Republica Moldova. De această dată, blochează transportatorii moldoveni”
▪️Federația Rusă a aplicat transportatorilor din Republica Moldova restricții în transportul rutier internațional de mărfuri. Asta înseamnă că firmelor noastre moldovenești li se interzice livrarea de mărfuri în Rusia, iar transportatorii noștri stau blocați la vamă.
▪️Această decizie este unilaterală, lovește în transportatorii moldoveni și arată atitudinea negativă clară din partea Rusiei de a dăuna economiei moldovenești. Decizia părții ruse vine pe fundalul unei perioade în care partea rusă a refuzat constant să participe la discuții tehnice sau să respecte înțelegerile anterioare.
▪️Federația Rusă, cu părere de rău, nu respectă angajamentele și continuă să folosească relațiile comerciale ca instrumente de presiune politică, care sunt contrare declarațiilor publice de simpatie față de poporul Republicii Moldova. La modul concret, decizia Rusiei afectează 115 transportatori, care dețin autorizații, și se răsfrânge inclusiv asupra exportatorilor care contractează transportatorii. Aceasta va determina agenții economici din Republica Moldova să se orienteze către alte piețe, unde există predictibilitate și respectarea regulilor.
▪️Pentru a crește și diversifica exporturile, Republica Moldova a intensificat cooperarea cu alte piețe și consolidarea rutelor alternative prin Uniunea Europeană, Caucaz și Asia Centrală, pentru ca firmele noastre să nu depindă de decizii politice arbitrare. Un exemplu este Acordul de liberalizare a transportului rutier de mărfuri cu UE, în vigoare din iunie 2022, cu acces la o piață predictibilă.
▪️Autoritățile Republicii Moldova vor continua să apere interesele companiilor moldovenești și sunt în căutare de soluții alternative pentru agenții economici, precum parteneriatele cu alte state și organizații internaționale.
***
Правительство: «Вновь, без оснований, Россия наносит экономический удар по Республике Молдова. На этот раз — блокирует молдавских перевозчиков»
▪️Российская Федерация ввела ограничения для перевозчиков из Республики Молдова на международные автоперевозки грузов. Это означает, что молдавским компаниям запрещено доставлять товары в Россию, а наши водители застряли на таможне.
▪️Это решение является односторонним, наносит удар по молдавским перевозчикам и ясно демонстрирует негативное отношение России и стремление навредить экономике Молдовы. Российская сторона приняла это решение в условиях, когда она постоянно отказывалась от технических переговоров и игнорировала ранее достигнутые договоренности.
▪️К сожалению, Российская Федерация не выполняет своих обязательств и продолжает использовать торговые отношения как инструмент политического давления, что противоречит публичным заявлениям о «симпатии» к народу Республики Молдова. Конкретно это решение затрагивает 115 перевозчиков, обладающих соответствующими разрешениями, и оказывает влияние и на экспортёров, которые с ними сотрудничают. В результате молдавские экономические агенты будут вынуждены переориентироваться на другие рынки — там, где есть предсказуемость и соблюдение правил.
▪️Для расширения и диверсификации экспорта Республика Молдова активизировала сотрудничество с другими рынками и укрепляет альтернативные маршруты через Европейский союз, Кавказ и Центральную Азию, чтобы молдавские компании не зависели от произвольных политических решений. Один из примеров — Соглашение о либерализации автомобильных грузоперевозок с ЕС, вступившее в силу в июне 2022 года, которое обеспечивает доступ к предсказуемому рынку.
▪️Власти Республики Молдова продолжат отстаивать интересы молдавских компаний и искать альтернативные решения для экономических агентов, включая партнёрства с другими странами и международными организациями.
▪️Federația Rusă a aplicat transportatorilor din Republica Moldova restricții în transportul rutier internațional de mărfuri. Asta înseamnă că firmelor noastre moldovenești li se interzice livrarea de mărfuri în Rusia, iar transportatorii noștri stau blocați la vamă.
▪️Această decizie este unilaterală, lovește în transportatorii moldoveni și arată atitudinea negativă clară din partea Rusiei de a dăuna economiei moldovenești. Decizia părții ruse vine pe fundalul unei perioade în care partea rusă a refuzat constant să participe la discuții tehnice sau să respecte înțelegerile anterioare.
▪️Federația Rusă, cu părere de rău, nu respectă angajamentele și continuă să folosească relațiile comerciale ca instrumente de presiune politică, care sunt contrare declarațiilor publice de simpatie față de poporul Republicii Moldova. La modul concret, decizia Rusiei afectează 115 transportatori, care dețin autorizații, și se răsfrânge inclusiv asupra exportatorilor care contractează transportatorii. Aceasta va determina agenții economici din Republica Moldova să se orienteze către alte piețe, unde există predictibilitate și respectarea regulilor.
▪️Pentru a crește și diversifica exporturile, Republica Moldova a intensificat cooperarea cu alte piețe și consolidarea rutelor alternative prin Uniunea Europeană, Caucaz și Asia Centrală, pentru ca firmele noastre să nu depindă de decizii politice arbitrare. Un exemplu este Acordul de liberalizare a transportului rutier de mărfuri cu UE, în vigoare din iunie 2022, cu acces la o piață predictibilă.
▪️Autoritățile Republicii Moldova vor continua să apere interesele companiilor moldovenești și sunt în căutare de soluții alternative pentru agenții economici, precum parteneriatele cu alte state și organizații internaționale.
***
Правительство: «Вновь, без оснований, Россия наносит экономический удар по Республике Молдова. На этот раз — блокирует молдавских перевозчиков»
▪️Российская Федерация ввела ограничения для перевозчиков из Республики Молдова на международные автоперевозки грузов. Это означает, что молдавским компаниям запрещено доставлять товары в Россию, а наши водители застряли на таможне.
▪️Это решение является односторонним, наносит удар по молдавским перевозчикам и ясно демонстрирует негативное отношение России и стремление навредить экономике Молдовы. Российская сторона приняла это решение в условиях, когда она постоянно отказывалась от технических переговоров и игнорировала ранее достигнутые договоренности.
▪️К сожалению, Российская Федерация не выполняет своих обязательств и продолжает использовать торговые отношения как инструмент политического давления, что противоречит публичным заявлениям о «симпатии» к народу Республики Молдова. Конкретно это решение затрагивает 115 перевозчиков, обладающих соответствующими разрешениями, и оказывает влияние и на экспортёров, которые с ними сотрудничают. В результате молдавские экономические агенты будут вынуждены переориентироваться на другие рынки — там, где есть предсказуемость и соблюдение правил.
▪️Для расширения и диверсификации экспорта Республика Молдова активизировала сотрудничество с другими рынками и укрепляет альтернативные маршруты через Европейский союз, Кавказ и Центральную Азию, чтобы молдавские компании не зависели от произвольных политических решений. Один из примеров — Соглашение о либерализации автомобильных грузоперевозок с ЕС, вступившее в силу в июне 2022 года, которое обеспечивает доступ к предсказуемому рынку.
▪️Власти Республики Молдова продолжат отстаивать интересы молдавских компаний и искать альтернативные решения для экономических агентов, включая партнёрства с другими странами и международными организациями.
⚜️ Reflecții: 🇹🇷Turcia din nou în ofensivă. Cum se pregătește președintele Turciei pentru realegere?
Partea I
🗂Reamintire: recomand să citiți reflecțiile de pe canal despre ambițiile Turciei în Africa.
🛑Pe 19 martie, la Istanbul, a fost arestat primarul orașului, Ekrem İmamoğlu, principalul adversar al lui Erdogan în alegerile viitoare.
🛑Deja pe 20 martie, capitala a fost cuprinsă de mitinguri masive. Apoi, pe 21 martie, Banca Centrală a crescut rata dobânzii „overnight”.
🛑 Partidul lui Ekrem l-a desemnat candidat la președinție, în ciuda arestării, iar primarul a anunțat necesitatea alegerilor anticipate.
În contextul acestor evenimente, devine clar că Erdogan a găsit momentul oportun pentru a „curăța câmpul de luptă” înaintea alegerilor din 2028. Deși par a mai fi trei ani până la alegeri, Turcia nu este o țară în care se poate tergiversa (mai ales când vine vorba de alegeri):
➡️Rezultatele alegerilor trecute din 2023 au demonstrat că organizarea unui scrutin intern (primaries) în opoziție chiar înainte de alegeri este o strategie perdantă, având în vedere că a patra putere în stat (presa) se află complet sub controlul guvernării, iar construirea unei campanii electorale de opoziție este departe de standardele europene. Din acest motiv, alegerile interne din opoziție au fost programate pentru 2025 (23 martie).
➡️În plus, ultima modificare semnificativă a Constituției i-a oferit actualului președinte posibilitatea de a anula numărătoarea mandatelor anterioare și de a candida din nou la alegerile prezidențiale de două ori. Astfel, actualul său al treilea mandat este considerat în Turcia doar al doilea.
Concluzie: următorul mandat prezidențial pentru Erdogan va necesita fie o nouă modificare constituțională, fie organizarea unor alegeri anticipate pentru a reseta din nou ciclul mandatului.
❓Totuși, rămâne întrebarea: de ce Erdogan a căpătat încrederea și a decis să „curețe” scena politică tocmai acum?
Răspunsul vine din afara granițelor:
🇺🇸Primul motiv — reacția favorabilă din partea SUA. Pe 16 martie a avut loc o convorbire între Erdogan și Trump.
Scopul principal — pregătirea terenului. Dincolo de declarațiile oficiale privind sprijinul lui Erdogan pentru Trump în negocierile dintre Ucraina și Federația Rusă, se poate distinge un context mai profund — stabilirea unor contacte directe cu Trump pentru a obține susținere din partea Washingtonului. Acest lucru este deja facilitat de Musk, care a blocat conturile celor mai importanți opozanți turci pe X.
În plus, s-au reluat discuțiile privind furnizarea de aviație americană (în special despre reluarea achiziției de F-16 și livrarea de F-35), condiționate de renunțarea la utilizarea sistemelor rusești S-300/400. Considerăm că acest scenariu este plauzibil, mai ales dacă ținem cont de tendințele hegemonice ale lui Erdoğan în Africa, unde Turcia ignoră activ interesele Rusiei și trebuie menționat și faptul că forțele pro-ruse sunt împinse în afara Siriei.
Partea I
🗂Reamintire: recomand să citiți reflecțiile de pe canal despre ambițiile Turciei în Africa.
🛑Pe 19 martie, la Istanbul, a fost arestat primarul orașului, Ekrem İmamoğlu, principalul adversar al lui Erdogan în alegerile viitoare.
🛑Deja pe 20 martie, capitala a fost cuprinsă de mitinguri masive. Apoi, pe 21 martie, Banca Centrală a crescut rata dobânzii „overnight”.
🛑 Partidul lui Ekrem l-a desemnat candidat la președinție, în ciuda arestării, iar primarul a anunțat necesitatea alegerilor anticipate.
În contextul acestor evenimente, devine clar că Erdogan a găsit momentul oportun pentru a „curăța câmpul de luptă” înaintea alegerilor din 2028. Deși par a mai fi trei ani până la alegeri, Turcia nu este o țară în care se poate tergiversa (mai ales când vine vorba de alegeri):
➡️Rezultatele alegerilor trecute din 2023 au demonstrat că organizarea unui scrutin intern (primaries) în opoziție chiar înainte de alegeri este o strategie perdantă, având în vedere că a patra putere în stat (presa) se află complet sub controlul guvernării, iar construirea unei campanii electorale de opoziție este departe de standardele europene. Din acest motiv, alegerile interne din opoziție au fost programate pentru 2025 (23 martie).
➡️În plus, ultima modificare semnificativă a Constituției i-a oferit actualului președinte posibilitatea de a anula numărătoarea mandatelor anterioare și de a candida din nou la alegerile prezidențiale de două ori. Astfel, actualul său al treilea mandat este considerat în Turcia doar al doilea.
Concluzie: următorul mandat prezidențial pentru Erdogan va necesita fie o nouă modificare constituțională, fie organizarea unor alegeri anticipate pentru a reseta din nou ciclul mandatului.
❓Totuși, rămâne întrebarea: de ce Erdogan a căpătat încrederea și a decis să „curețe” scena politică tocmai acum?
Răspunsul vine din afara granițelor:
🇺🇸Primul motiv — reacția favorabilă din partea SUA. Pe 16 martie a avut loc o convorbire între Erdogan și Trump.
Scopul principal — pregătirea terenului. Dincolo de declarațiile oficiale privind sprijinul lui Erdogan pentru Trump în negocierile dintre Ucraina și Federația Rusă, se poate distinge un context mai profund — stabilirea unor contacte directe cu Trump pentru a obține susținere din partea Washingtonului. Acest lucru este deja facilitat de Musk, care a blocat conturile celor mai importanți opozanți turci pe X.
În plus, s-au reluat discuțiile privind furnizarea de aviație americană (în special despre reluarea achiziției de F-16 și livrarea de F-35), condiționate de renunțarea la utilizarea sistemelor rusești S-300/400. Considerăm că acest scenariu este plauzibil, mai ales dacă ținem cont de tendințele hegemonice ale lui Erdoğan în Africa, unde Turcia ignoră activ interesele Rusiei și trebuie menționat și faptul că forțele pro-ruse sunt împinse în afara Siriei.
⚜️ Reflecții: 🇹🇷Turcia din nou în ofensivă. Cum se pregătește președintele Turciei pentru realegere?
Partea a II-a
🇪🇺Al doilea aspect, nu mai puțin important — procesele haotice din Europa, care joacă în favoarea Turciei. Astfel, după înlăturarea primarului din Istanbul, Europa nu a rămas indiferentă și a criticat dur acest pas făcut de Erdogan.
Cu toate acestea, inițiativele de sprijin pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare ale UE (Ankara a fost inclusă în inițiativa ReArmEurope în valoare de 150 de miliarde de euro) nu au ocolit Turcia, care, cu doar patru zile în urmă, s-a declarat deja în favoarea trimiterii unui contingent de menținere a păcii în Ucraina. La Ankara se înțelege bine că potențialul militar al Turciei este indispensabil planurilor defensive ale Europei.
Pe lângă asta, la fel ca în trecut, Erdogan știe că are toate pârghiile necesare și, cel mai probabil, este pregătit să le folosească — așa cum a făcut în trecut cu acordul privind refugiații între UE și Turcia, iar recent, semnând un nou acord bilateral privind refugiații cu Italia. De această dată, acordul ar putea include o cooperare defensivă și economică mai strânsă cu UE, în schimbul asigurării securității regionale.
Prin urmare, să te aștepți ca Europa să reacționeze altfel decât prin declarații este, evident, o iluzie.
👤 + Ipoteza: cel mai probabil, președintele nu a anticipat o reacție atât de masivă din partea opoziției. Tocmai de aceea asistăm la fenomenul Erdogan, care poate lansa o avalanșă de acuzații împotriva rivalului său (de la corupție și obținerea ilegală a unei diplome universitare, până la presupuse legături cu kurzii). Pentru a-l exclude pe Ekrem din cursa electorală, ar fi suficient să-i fie contestată diploma de studii.
Ce putem aștepta de la Erdogan? Obiectivul principal al președintelui este să împiedice activarea și consolidarea opoziției — și să facă acest lucru cât mai rapid posibil (pentru a prelua controlul situației și, în consecință, a-și „construi” următorul mandat). Pe lângă creșterea nemulțumirii în rândul populației, economia Turciei se clatină serios (pe 20 martie a fost majorată rata dobânzii cheie „overnight”).
Banca Centrală a Turciei a vândut deja 26 de miliarde de dolari după arestarea primarului din Istanbul pentru a încetini prăbușirea lirei. Cu toate acestea, deputatul Faik Oztrak a declarat că pierderile deja au atins 18 miliarde de dolari din cauza protestelor.
➡️Prin urmare, probabil, Ankara va continua să majoreze dobânda (pentru a susține lira), dar, în același timp, va lansa programe sociale de sprijin (pentru a reduce din avântul protestelor). Oricum ar fi, Erdogan nu este genul care să renunțe la propriile convingeri, dar va fi nevoit să facă unele concesii sub presiunea pieței și a propriului electorat.
✍️ Aștept cu interes comentariile voastre și vă invit să distribuiți acest canal!
Partea a II-a
🇪🇺Al doilea aspect, nu mai puțin important — procesele haotice din Europa, care joacă în favoarea Turciei. Astfel, după înlăturarea primarului din Istanbul, Europa nu a rămas indiferentă și a criticat dur acest pas făcut de Erdogan.
Cu toate acestea, inițiativele de sprijin pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare ale UE (Ankara a fost inclusă în inițiativa ReArmEurope în valoare de 150 de miliarde de euro) nu au ocolit Turcia, care, cu doar patru zile în urmă, s-a declarat deja în favoarea trimiterii unui contingent de menținere a păcii în Ucraina. La Ankara se înțelege bine că potențialul militar al Turciei este indispensabil planurilor defensive ale Europei.
Pe lângă asta, la fel ca în trecut, Erdogan știe că are toate pârghiile necesare și, cel mai probabil, este pregătit să le folosească — așa cum a făcut în trecut cu acordul privind refugiații între UE și Turcia, iar recent, semnând un nou acord bilateral privind refugiații cu Italia. De această dată, acordul ar putea include o cooperare defensivă și economică mai strânsă cu UE, în schimbul asigurării securității regionale.
Prin urmare, să te aștepți ca Europa să reacționeze altfel decât prin declarații este, evident, o iluzie.
👤 + Ipoteza: cel mai probabil, președintele nu a anticipat o reacție atât de masivă din partea opoziției. Tocmai de aceea asistăm la fenomenul Erdogan, care poate lansa o avalanșă de acuzații împotriva rivalului său (de la corupție și obținerea ilegală a unei diplome universitare, până la presupuse legături cu kurzii). Pentru a-l exclude pe Ekrem din cursa electorală, ar fi suficient să-i fie contestată diploma de studii.
Ce putem aștepta de la Erdogan? Obiectivul principal al președintelui este să împiedice activarea și consolidarea opoziției — și să facă acest lucru cât mai rapid posibil (pentru a prelua controlul situației și, în consecință, a-și „construi” următorul mandat). Pe lângă creșterea nemulțumirii în rândul populației, economia Turciei se clatină serios (pe 20 martie a fost majorată rata dobânzii cheie „overnight”).
Banca Centrală a Turciei a vândut deja 26 de miliarde de dolari după arestarea primarului din Istanbul pentru a încetini prăbușirea lirei. Cu toate acestea, deputatul Faik Oztrak a declarat că pierderile deja au atins 18 miliarde de dolari din cauza protestelor.
➡️Prin urmare, probabil, Ankara va continua să majoreze dobânda (pentru a susține lira), dar, în același timp, va lansa programe sociale de sprijin (pentru a reduce din avântul protestelor). Oricum ar fi, Erdogan nu este genul care să renunțe la propriile convingeri, dar va fi nevoit să facă unele concesii sub presiunea pieței și a propriului electorat.
✍️ Aștept cu interes comentariile voastre și vă invit să distribuiți acest canal!
Media is too big
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Ex-deputat a Adunarea Populară a Găgăuziei, ex-candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei, șef al Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, Serghei Cernev - despre situația din Găgăuzia.
📌 Nu toți Găgăuzii sunt la fel. Sunt minți lucide. Nu toți au fost corupți de Șor.
📌 Nu toți Găgăuzii sunt la fel. Sunt minți lucide. Nu toți au fost corupți de Șor.
👍2