⚜️ Monitorul săptămânal a evenimentelor geopolitice:
1.Conflictul Rusia/Ucraina
🔹 Conflictul dintre Rusia și Ucraina a evoluat spre o dezescaladare diplomatică, în contextul în care SUA au suspendat ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, iar Casa Albă a cerut Departamentelor Trezoreriei și de Stat să pregătească opțiuni pentru relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
🔹 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o încetare temporară a focului și a încercat să-și refacă relația cu Trump după o dispută publică săptămâna trecută, adresându-se direct și public pe rețelele sociale pentru a-și exprima recunoștința față de ajutorul american și disponibilitatea de a salva o înțelegere referitoare la mineralele rare ale Ucrainei.
🔹 Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că este deschis extinderii protecției nucleare franceze asupra aliaților europeni.
2. Orientul Mijlociu
🔹 Conflictul din Orientul Mijlociu a evoluat simultan spre scenarii de dezescaladare diplomatică și escaladare militară, în contextul în care emisarul special american pentru problemele ostaticilor, Adam Boehler, s-a întâlnit direct cu negociatorii Hamas în Doha, iar Egiptul a prezentat public un plan de reconstrucție a Gazei în valoare de 53 miliarde USD, susținut în unanimitate de Liga Arabă, dar respins de SUA și Israel.
🔹 Dronele israeliene au ucis cel puțin două persoane în Rafah, după ce Hamas a respins propunerea Israelului de prelungire a primei faze a încetării focului, iar Israelul a întrerupt furnizarea ajutorului umanitar în Gaza.
🔹 Între timp, Israelul și-a extins campania din Cisiordania, demolând case în tabăra de refugiați Nur Shams, unde aproximativ 13.000 de palestinieni au fost strămutați din ianuarie.
🔹 Rusia s-a oferit să faciliteze discuțiile dintre Iran și SUA pe tema programului nuclear iranian, în timp ce Trump i-a trimis o scrisoare Liderului Suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, oferindu-se să înceapă negocieri, iar SUA analizează posibilitatea unei campanii de interceptare și inspecție a navelor iraniene suspectate de transporturi de petrol și arme.
🔹 Ministerul turc al Apărării a cerut dezarmarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan, după ce gruparea militantă a declarat încetarea focului pe 1 martie.
3. Uniunea Europeană
🔹 UE a elaborat planuri pentru consolidarea apărării și securității blocului, Comisia Europeană propunând mobilizarea a 800 miliarde EUR în următorii patru ani pentru reînarmarea comună, în timp ce noul cancelar german ales Friedrich Merz a anunțat un nou proiect legislativ pentru cheltuielile militare.
4. SUA/China/Indo-Pacific
🔹 Tensiunile din Indo-Pacific s-au orientat spre escaladare hibridă, după ce China a anunțat că va impune tarife de retorsiune de 15% asupra unor importuri agricole americane în valoare de 21 miliarde USD, urmată de o declarație conform căreia este pregătită să ducă „un război tarifar, un război comercial sau orice alt tip de război” împotriva Statelor Unite.
🔹 Compania taiwaneză Taiwan Semiconductor Manufacturing Company a anunțat că va deschide șase noi centre de cercetare și producție de semiconductori în SUA, cu o investiție planificată de 100 miliarde USD.
🔹 China s-a angajat să majoreze bugetul anual al apărării cu 7,2% în timpul sesiunii sale parlamentare anuale, precum și să sporească „eforturile diplomatice” ale țării.
5. Statele Unite/Canada/Mexic
🔹 SUA au impus tarife de 25%, amânate anterior, asupra tuturor importurilor din Canada și Mexic, cauzând prăbușirea burselor, iar Canada a anunțat măsuri de retorsiune, după ce avertizase asupra unei „amenințări existențiale” venite din partea Statelor Unite.
🔹 Ulterior, Trump a anunțat că importurile de automobile și orice bunuri incluse în acordul USMCA vor beneficia de o scutire tarifară de o lună.
https://t.me/simBLACKSEA
1.Conflictul Rusia/Ucraina
🔹 Conflictul dintre Rusia și Ucraina a evoluat spre o dezescaladare diplomatică, în contextul în care SUA au suspendat ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, iar Casa Albă a cerut Departamentelor Trezoreriei și de Stat să pregătească opțiuni pentru relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
🔹 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a propus o încetare temporară a focului și a încercat să-și refacă relația cu Trump după o dispută publică săptămâna trecută, adresându-se direct și public pe rețelele sociale pentru a-și exprima recunoștința față de ajutorul american și disponibilitatea de a salva o înțelegere referitoare la mineralele rare ale Ucrainei.
🔹 Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că este deschis extinderii protecției nucleare franceze asupra aliaților europeni.
2. Orientul Mijlociu
🔹 Conflictul din Orientul Mijlociu a evoluat simultan spre scenarii de dezescaladare diplomatică și escaladare militară, în contextul în care emisarul special american pentru problemele ostaticilor, Adam Boehler, s-a întâlnit direct cu negociatorii Hamas în Doha, iar Egiptul a prezentat public un plan de reconstrucție a Gazei în valoare de 53 miliarde USD, susținut în unanimitate de Liga Arabă, dar respins de SUA și Israel.
🔹 Dronele israeliene au ucis cel puțin două persoane în Rafah, după ce Hamas a respins propunerea Israelului de prelungire a primei faze a încetării focului, iar Israelul a întrerupt furnizarea ajutorului umanitar în Gaza.
🔹 Între timp, Israelul și-a extins campania din Cisiordania, demolând case în tabăra de refugiați Nur Shams, unde aproximativ 13.000 de palestinieni au fost strămutați din ianuarie.
🔹 Rusia s-a oferit să faciliteze discuțiile dintre Iran și SUA pe tema programului nuclear iranian, în timp ce Trump i-a trimis o scrisoare Liderului Suprem iranian, Ayatollah Ali Khamenei, oferindu-se să înceapă negocieri, iar SUA analizează posibilitatea unei campanii de interceptare și inspecție a navelor iraniene suspectate de transporturi de petrol și arme.
🔹 Ministerul turc al Apărării a cerut dezarmarea Partidului Muncitorilor din Kurdistan, după ce gruparea militantă a declarat încetarea focului pe 1 martie.
3. Uniunea Europeană
🔹 UE a elaborat planuri pentru consolidarea apărării și securității blocului, Comisia Europeană propunând mobilizarea a 800 miliarde EUR în următorii patru ani pentru reînarmarea comună, în timp ce noul cancelar german ales Friedrich Merz a anunțat un nou proiect legislativ pentru cheltuielile militare.
4. SUA/China/Indo-Pacific
🔹 Tensiunile din Indo-Pacific s-au orientat spre escaladare hibridă, după ce China a anunțat că va impune tarife de retorsiune de 15% asupra unor importuri agricole americane în valoare de 21 miliarde USD, urmată de o declarație conform căreia este pregătită să ducă „un război tarifar, un război comercial sau orice alt tip de război” împotriva Statelor Unite.
🔹 Compania taiwaneză Taiwan Semiconductor Manufacturing Company a anunțat că va deschide șase noi centre de cercetare și producție de semiconductori în SUA, cu o investiție planificată de 100 miliarde USD.
🔹 China s-a angajat să majoreze bugetul anual al apărării cu 7,2% în timpul sesiunii sale parlamentare anuale, precum și să sporească „eforturile diplomatice” ale țării.
5. Statele Unite/Canada/Mexic
🔹 SUA au impus tarife de 25%, amânate anterior, asupra tuturor importurilor din Canada și Mexic, cauzând prăbușirea burselor, iar Canada a anunțat măsuri de retorsiune, după ce avertizase asupra unei „amenințări existențiale” venite din partea Statelor Unite.
🔹 Ulterior, Trump a anunțat că importurile de automobile și orice bunuri incluse în acordul USMCA vor beneficia de o scutire tarifară de o lună.
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
SIM BLACK SEA
Continuare: 🗂 În plus, a apărut o știre conform căreia Parlamentul European vrea din nou să priveze Ungaria de dreptul de vot (propunere din partea partidului Volt). Aceasta este o strategie pe termen lung, deoarece, chiar dacă astfel de decizii vor fi luate…
⚜️ Reflecții analitce :
📎 S-a încheiat summit-ul special al UE privind apărarea, la Bruxelles.
Prin urmare, concluziile despre summit s-a adeverit. În general, totul a decurs fără probleme. Doar Orbán nu a dorit să semneze concluziile ședinței, dar practic acest lucru nu schimbă nimic, deoarece summit-ul s-a axat mai mult pe planul de reînarmare a Europei.
În ceea ce îl privește pe Fico, probleme nu au fost, el și-a „obținut” ce voia: în concluzii a apărut fraza:
„Liderii UE au cerut Comisiei Europene, Slovaciei și Ucrainei să intensifice eforturile pentru identificarea unor soluții eficiente în privința tranzitului de gaz, luând în considerare preocupările Slovaciei”.
Dar fără detalii concrete, deci nu există motive de îngrijorare.
👤Pe scurt, ce am reținut eu din acest summit. Mai întâi, probabil cele mai plăcute trei momente:
➡️ Primul — împrumuturi de 150 miliarde euro pentru apărare (în perspectivă, acești bani ar putea ajunge în Ucraina prin tehnica militară produsă în fabricile europene).
➡️ Al doilea — după summit, Costa a anunțat alocarea a până la 15 miliarde euro drept ajutor pentru Ucraina, prin eforturile mai multor state membre ale UE.
➡️ Al treilea — 18,1 miliarde euro de la inițiativa G7 ERA (active rusești înghețate) pentru anul 2025 pentru noi.
De asemenea, menționez separat planul Ursulei „Rearm Europe”, anunțat de ea încă din 4 martie, care a fost susținut de toți membrii. Acest lucru este, bineînțeles, pozitiv, deoarece inițiativele privind adaptarea creditării, simplificarea cheltuielilor la nivel național și mobilizarea finanțării private au fost aprobate.
Pe scurt, acest pas permite parțial „ocolirea” birocrației și a procedurilor legale ale UE (de exemplu, prevederea privind ieșirea națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, pentru a facilita majorarea cheltuielilor pentru apărare la nivel național).
📼 Summit-ul în sine nu reprezintă o etapă finală sau reacția definitivă a Europei, deoarece multe decizii, precum contingentul de menținere a păcii sau confiscarea activelor rusești, nu au fost anunțate. Acest lucru era previzibil, având în vedere că nimeni nu a reușit să se înțeleagă cu Orbán. Cel mai probabil, liderii UE au decis să aștepte și să câștige timp pentru a definitiva mecanismele financiare și pentru a mai „discuta cu Orbán”.
Cu atât mai mult, din câte se înțelege, UE încă nu are un plan clar privind trupele de menținere a păcii, deoarece astăzi Meloni a propus implementarea articolului 5 al NATO pentru Ucraina, fără participarea la alianță (ca alternativă pentru trupele de menținere a păcii).
🔄 Prin urmare, rămâne să așteptăm summit-ul UE deja planificat (20-21 martie), la care Europa va veni deja mai bine pregătită și cu concluzii intermediare (cum și la ce anume să reacționeze).
https://t.me/simBLACKSEA
📎 S-a încheiat summit-ul special al UE privind apărarea, la Bruxelles.
Prin urmare, concluziile despre summit s-a adeverit. În general, totul a decurs fără probleme. Doar Orbán nu a dorit să semneze concluziile ședinței, dar practic acest lucru nu schimbă nimic, deoarece summit-ul s-a axat mai mult pe planul de reînarmare a Europei.
În ceea ce îl privește pe Fico, probleme nu au fost, el și-a „obținut” ce voia: în concluzii a apărut fraza:
„Liderii UE au cerut Comisiei Europene, Slovaciei și Ucrainei să intensifice eforturile pentru identificarea unor soluții eficiente în privința tranzitului de gaz, luând în considerare preocupările Slovaciei”.
Dar fără detalii concrete, deci nu există motive de îngrijorare.
👤Pe scurt, ce am reținut eu din acest summit. Mai întâi, probabil cele mai plăcute trei momente:
➡️ Primul — împrumuturi de 150 miliarde euro pentru apărare (în perspectivă, acești bani ar putea ajunge în Ucraina prin tehnica militară produsă în fabricile europene).
➡️ Al doilea — după summit, Costa a anunțat alocarea a până la 15 miliarde euro drept ajutor pentru Ucraina, prin eforturile mai multor state membre ale UE.
➡️ Al treilea — 18,1 miliarde euro de la inițiativa G7 ERA (active rusești înghețate) pentru anul 2025 pentru noi.
De asemenea, menționez separat planul Ursulei „Rearm Europe”, anunțat de ea încă din 4 martie, care a fost susținut de toți membrii. Acest lucru este, bineînțeles, pozitiv, deoarece inițiativele privind adaptarea creditării, simplificarea cheltuielilor la nivel național și mobilizarea finanțării private au fost aprobate.
Pe scurt, acest pas permite parțial „ocolirea” birocrației și a procedurilor legale ale UE (de exemplu, prevederea privind ieșirea națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, pentru a facilita majorarea cheltuielilor pentru apărare la nivel național).
📼 Summit-ul în sine nu reprezintă o etapă finală sau reacția definitivă a Europei, deoarece multe decizii, precum contingentul de menținere a păcii sau confiscarea activelor rusești, nu au fost anunțate. Acest lucru era previzibil, având în vedere că nimeni nu a reușit să se înțeleagă cu Orbán. Cel mai probabil, liderii UE au decis să aștepte și să câștige timp pentru a definitiva mecanismele financiare și pentru a mai „discuta cu Orbán”.
Cu atât mai mult, din câte se înțelege, UE încă nu are un plan clar privind trupele de menținere a păcii, deoarece astăzi Meloni a propus implementarea articolului 5 al NATO pentru Ucraina, fără participarea la alianță (ca alternativă pentru trupele de menținere a păcii).
🔄 Prin urmare, rămâne să așteptăm summit-ul UE deja planificat (20-21 martie), la care Europa va veni deja mai bine pregătită și cu concluzii intermediare (cum și la ce anume să reacționeze).
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Un militar al Legiunii „Rusia Liberă”, face un apel către cetățenii din regiunea trasnistriană avertizându-i că numitele autorități de la Tiraspol îi induc în eroare și că Moldova nu este vinovată pentru criza gazelor.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
👍6
⚜️ Reflecții analitice:
Conflictul sirian a intrat din nou în faza confruntării armate deschise Să luăm în considerare mai detaliat cauzele și consecințele.
După cum am scris deja, de data aceasta alauiții , o minoritate religioasă care l-a susținut în mod tradițional pe Bashar al-Assad , s-au aflat în centrul evenimentelor. După răsturnarea sa în decembrie 2024, noul guvern islamist condus de Hayat Tahrir al-Sham (HTS, interzis în Rusia) a început represiunile împotriva grupurilor etnoreligioase suspectate de loialitate față de fostul regim.
De la începutul lunii martie 2025, forțele guvernamentale au efectuat arestări în masă printre alauiți, șiiți și creștini. Cel puțin 2.000 de persoane au fost reținute. Valul de represiune a afectat foști militari, oficiali și rezidenți obișnuiți suspectați de simpatie cu Assad. Rezistența armată directă a început după ce noile autorități au încercat să curețe unul dintre satele alauite . Rebelii au atacat punctele de control și instalațiile militare, confiscând arme. Luptele au izbucnit în mai multe orașe deodată, inclusiv în Tartus, Latakia și Jableh.
Rebelii au capturat mai multe orașe cheie, dar întăririle aduse de la Damasc au permis autorităților să stabilizeze situația. Forțele guvernamentale folosesc avioane și artileria pentru a-i suprima pe rebeli.
Moscova rămâne neutră, concentrându-se pe protejarea bazelor sale militare din Tartus și Khmeimim. Tel Aviv vede HTS ca pe o amenințare legată de întărirea influenței turce în Siria. Și SUA continuă să-i sprijine pe kurzi, care sunt și ei în conflict cu noul guvern. Aceste contradicții ar putea duce la o nouă scindare în țară.
În ciuda tuturor declarațiilor „despre protejarea umanismului și a democrației”, UE și Marea Britanie normalizează treptat relațiile cu Damascul, ignorând represiunile lor împotriva alauiților.
Scenarii posibile:
☑️ Suprimarea brutală a răscoalei. Noile autorități ar putea curăța complet regiunea, ceea ce va fi un semnal pentru alte grupuri nemulțumite că rezistența este inacceptabilă.
☑️ Noul război civil. Dacă kurzii, druzii și alauiții își coordonează acțiunile, Siria ar putea coborî din nou într-un conflict major, riscând dezintegrarea țării.
☑️ Reformatarea puterii . Presiunile din partea SUA și Israel ar putea duce la schimbări în guvernul sirian pentru a crește reprezentarea grupurilor etnice și religioase.
Situația rămâne extrem de volatilă, iar săptămânile următoare vor arăta dacă regimul islamist va putea să-și păstreze puterea sau dacă Siria va deveni din nou o arenă de luptă geopolitică.
https://t.me/simBLACKSEA
Conflictul sirian a intrat din nou în faza confruntării armate deschise Să luăm în considerare mai detaliat cauzele și consecințele.
După cum am scris deja, de data aceasta alauiții , o minoritate religioasă care l-a susținut în mod tradițional pe Bashar al-Assad , s-au aflat în centrul evenimentelor. După răsturnarea sa în decembrie 2024, noul guvern islamist condus de Hayat Tahrir al-Sham (HTS, interzis în Rusia) a început represiunile împotriva grupurilor etnoreligioase suspectate de loialitate față de fostul regim.
De la începutul lunii martie 2025, forțele guvernamentale au efectuat arestări în masă printre alauiți, șiiți și creștini. Cel puțin 2.000 de persoane au fost reținute. Valul de represiune a afectat foști militari, oficiali și rezidenți obișnuiți suspectați de simpatie cu Assad. Rezistența armată directă a început după ce noile autorități au încercat să curețe unul dintre satele alauite . Rebelii au atacat punctele de control și instalațiile militare, confiscând arme. Luptele au izbucnit în mai multe orașe deodată, inclusiv în Tartus, Latakia și Jableh.
Rebelii au capturat mai multe orașe cheie, dar întăririle aduse de la Damasc au permis autorităților să stabilizeze situația. Forțele guvernamentale folosesc avioane și artileria pentru a-i suprima pe rebeli.
Moscova rămâne neutră, concentrându-se pe protejarea bazelor sale militare din Tartus și Khmeimim. Tel Aviv vede HTS ca pe o amenințare legată de întărirea influenței turce în Siria. Și SUA continuă să-i sprijine pe kurzi, care sunt și ei în conflict cu noul guvern. Aceste contradicții ar putea duce la o nouă scindare în țară.
În ciuda tuturor declarațiilor „despre protejarea umanismului și a democrației”, UE și Marea Britanie normalizează treptat relațiile cu Damascul, ignorând represiunile lor împotriva alauiților.
Scenarii posibile:
☑️ Suprimarea brutală a răscoalei. Noile autorități ar putea curăța complet regiunea, ceea ce va fi un semnal pentru alte grupuri nemulțumite că rezistența este inacceptabilă.
☑️ Noul război civil. Dacă kurzii, druzii și alauiții își coordonează acțiunile, Siria ar putea coborî din nou într-un conflict major, riscând dezintegrarea țării.
☑️ Reformatarea puterii . Presiunile din partea SUA și Israel ar putea duce la schimbări în guvernul sirian pentru a crește reprezentarea grupurilor etnice și religioase.
Situația rămâne extrem de volatilă, iar săptămânile următoare vor arăta dacă regimul islamist va putea să-și păstreze puterea sau dacă Siria va deveni din nou o arenă de luptă geopolitică.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ în urma reuniunii BN8, aliații au anunțat următorii pași în sprijinul Ucrainei:
🇸🇪 Suedia pregătește un nou pachet substanțial de asistență militară, care va include, în special, sisteme de apărare antiaeriană. Livrările sunt planificate să înceapă în acest an.
🇳🇴 Norvegia alocă 7,8 miliarde de euro în 2025, fonduri ce ar putea fi utilizate pentru consolidarea capacităților de apărare maritimă și aeriană. De asemenea, Norvegia va participa la instruirea militarilor în cadrul Brigăzii Nordico-Baltice și va investi în industria de apărare a Ucrainei.
🇱🇹 Lituania s-a angajat să întărească apărarea aeriană a Ucrainei, să investească în industria de apărare și să contribuie financiar la inițiativa cehă.
🇱🇻 Letonia va echipa unități ucrainene, va furniza muniție și va colabora în industria de apărare.
🇮🇸 Islanda contribuie la industria de apărare a Ucrainei conform modelului danez și sprijină pregătirea Brigăzii Nordico-Baltice.
🇫🇮 Finlanda lucrează la furnizarea de obuze de artilerie și pregătește un nou pachet de ajutor.
🇪🇪 Estonia pregătește noi livrări de muniție și este gata să se alăture instruirii în cadrul Brigăzii Nordico-Baltice.
🇩🇰 Danemarca analizează posibilitatea unor investiții suplimentare în industria de apărare a Ucrainei.
https://t.me/simBLACKSEA
🇸🇪 Suedia pregătește un nou pachet substanțial de asistență militară, care va include, în special, sisteme de apărare antiaeriană. Livrările sunt planificate să înceapă în acest an.
🇳🇴 Norvegia alocă 7,8 miliarde de euro în 2025, fonduri ce ar putea fi utilizate pentru consolidarea capacităților de apărare maritimă și aeriană. De asemenea, Norvegia va participa la instruirea militarilor în cadrul Brigăzii Nordico-Baltice și va investi în industria de apărare a Ucrainei.
🇱🇹 Lituania s-a angajat să întărească apărarea aeriană a Ucrainei, să investească în industria de apărare și să contribuie financiar la inițiativa cehă.
🇱🇻 Letonia va echipa unități ucrainene, va furniza muniție și va colabora în industria de apărare.
🇮🇸 Islanda contribuie la industria de apărare a Ucrainei conform modelului danez și sprijină pregătirea Brigăzii Nordico-Baltice.
🇫🇮 Finlanda lucrează la furnizarea de obuze de artilerie și pregătește un nou pachet de ajutor.
🇪🇪 Estonia pregătește noi livrări de muniție și este gata să se alăture instruirii în cadrul Brigăzii Nordico-Baltice.
🇩🇰 Danemarca analizează posibilitatea unor investiții suplimentare în industria de apărare a Ucrainei.
https://t.me/simBLACKSEA
❤4
⚜️ Evenimentele de securitate regională:
🇫🇷 Franța va oferi Ucrainei 195 de milioane de euro sub formă de ajutor militar, folosind dobânzile din activele rusești înghețate.
🇫🇷 Fondurile vor fi utilizate pentru furnizarea de obuze de artilerie de 155 mm și bombe aeriene AASM. De asemenea, Franța va accelera transferul AMX-10RC și APC-urilor VAB.
🇸🇪 Suedia pregătește un nou pachet major de ajutor militar, care va include sisteme de apărare aeriană.
🇳🇴 Norvegia alocă 7,8 miliarde de euro în 2025. Fondurile ar putea fi utilizate pentru întărirea capacităților maritime și de apărare aeriană.
🇱🇹 Lituania s-a angajat să întărească apărarea aeriană a Ucrainei, să investească în industria de apărare și să contribuie la inițiativa cehă.
🇱🇻 Letonia va echipa unități ucrainene, va furniza obuze și va coopera în industria de apărare.
🇮🇸 Islanda contribuie la industria de apărare a Ucrainei conform modelului danez și ajută la pregătirea Brigăzii Nordico-Baltice.
🇫🇮 Finlanda lucrează la furnizarea de obuze de artilerie și pregătește un nou pachet de ajutor.
🇪🇪 Estonia pregătește noi livrări de obuze și este gata să se alăture antrenamentelor Brigăzii Nordico-Baltice.
🇩🇰 Danemarca ia în considerare investiții suplimentare în industria de apărare a Ucrainei.
🇬🇧 Marea Britanie analizează crearea unui subgrup de partajare a informațiilor în cadrul alianței de informații Five Eyes, potrivit Daily Mail.
🇫🇷 Majoritatea francezilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, chiar dacă acest lucru ar duce la creșterea deficitului guvernamental, potrivit Bloomberg.
🇩🇪 Friedrich Merz dorește să poarte discuții cu Franța și Marea Britanie privind utilizarea comună a armelor nucleare.
☢️ Energoatom și compania franceză Orano au semnat un acord pentru servicii de îmbogățire a uraniului până în 2040.
🇩🇪 Ucraina a semnat un memorandum de înțelegere cu Diehl Defence, producătorul sistemelor IRIS-T, potrivit lui Umerov.
🇷🇴 Biroul Electoral Central al României a descalificat candidatul pro-rus Călin Georgescu din alegeri.
https://t.me/simBLACKSEA
🇫🇷 Franța va oferi Ucrainei 195 de milioane de euro sub formă de ajutor militar, folosind dobânzile din activele rusești înghețate.
🇫🇷 Fondurile vor fi utilizate pentru furnizarea de obuze de artilerie de 155 mm și bombe aeriene AASM. De asemenea, Franța va accelera transferul AMX-10RC și APC-urilor VAB.
🇸🇪 Suedia pregătește un nou pachet major de ajutor militar, care va include sisteme de apărare aeriană.
🇳🇴 Norvegia alocă 7,8 miliarde de euro în 2025. Fondurile ar putea fi utilizate pentru întărirea capacităților maritime și de apărare aeriană.
🇱🇹 Lituania s-a angajat să întărească apărarea aeriană a Ucrainei, să investească în industria de apărare și să contribuie la inițiativa cehă.
🇱🇻 Letonia va echipa unități ucrainene, va furniza obuze și va coopera în industria de apărare.
🇮🇸 Islanda contribuie la industria de apărare a Ucrainei conform modelului danez și ajută la pregătirea Brigăzii Nordico-Baltice.
🇫🇮 Finlanda lucrează la furnizarea de obuze de artilerie și pregătește un nou pachet de ajutor.
🇪🇪 Estonia pregătește noi livrări de obuze și este gata să se alăture antrenamentelor Brigăzii Nordico-Baltice.
🇩🇰 Danemarca ia în considerare investiții suplimentare în industria de apărare a Ucrainei.
🇬🇧 Marea Britanie analizează crearea unui subgrup de partajare a informațiilor în cadrul alianței de informații Five Eyes, potrivit Daily Mail.
🇫🇷 Majoritatea francezilor susțin creșterea cheltuielilor pentru apărare, chiar dacă acest lucru ar duce la creșterea deficitului guvernamental, potrivit Bloomberg.
🇩🇪 Friedrich Merz dorește să poarte discuții cu Franța și Marea Britanie privind utilizarea comună a armelor nucleare.
☢️ Energoatom și compania franceză Orano au semnat un acord pentru servicii de îmbogățire a uraniului până în 2040.
🇩🇪 Ucraina a semnat un memorandum de înțelegere cu Diehl Defence, producătorul sistemelor IRIS-T, potrivit lui Umerov.
🇷🇴 Biroul Electoral Central al României a descalificat candidatul pro-rus Călin Georgescu din alegeri.
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
⚜️ Rusia nu respectă decizia CEDO privind încălcările drepturilor omului în Crimeea – Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei
Potrivit declarației, autoritățile ruse au încetat orice comunicare privind implementarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și nu au prezentat un plan de acțiune.
De la Rusia se cere respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv:
▪️ Dreptul la libertatea gândirii și exprimării;
▪️ Dreptul la întruniri pașnice și la asociere;
▪️ Dreptul la viață privată, la libertatea de conștiință și religie.
Principalele cerințe adresate Rusiei:
▪️ Asigurarea dreptului la educație în limbile tătară crimeeană și ucraineană în Crimeea și încetarea oricărei persecuții împotriva copiilor și profesorilor care folosesc limba ucraineană;
▪️ Garantarea dreptului legal de a refuza cetățenia rusă și crearea condițiilor necesare pentru aceasta;
▪️ Cooperarea cu toate organismele internaționale de monitorizare și eliminarea obstacolelor în calea evaluării situației drepturilor omului în Crimeea;
▪️ Respectarea obligațiilor procedurale față de CEDO în cazurile împotriva Rusiei, depuse înainte de septembrie 2022.
Aceste aspecte sunt subliniate în decizia Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei.
https://t.me/simBLACKSEA
Potrivit declarației, autoritățile ruse au încetat orice comunicare privind implementarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și nu au prezentat un plan de acțiune.
De la Rusia se cere respectarea drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv:
▪️ Dreptul la libertatea gândirii și exprimării;
▪️ Dreptul la întruniri pașnice și la asociere;
▪️ Dreptul la viață privată, la libertatea de conștiință și religie.
Principalele cerințe adresate Rusiei:
▪️ Asigurarea dreptului la educație în limbile tătară crimeeană și ucraineană în Crimeea și încetarea oricărei persecuții împotriva copiilor și profesorilor care folosesc limba ucraineană;
▪️ Garantarea dreptului legal de a refuza cetățenia rusă și crearea condițiilor necesare pentru aceasta;
▪️ Cooperarea cu toate organismele internaționale de monitorizare și eliminarea obstacolelor în calea evaluării situației drepturilor omului în Crimeea;
▪️ Respectarea obligațiilor procedurale față de CEDO în cazurile împotriva Rusiei, depuse înainte de septembrie 2022.
Aceste aspecte sunt subliniate în decizia Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei.
https://t.me/simBLACKSEA
❤2
⚜️ Președintele Comisiei Europene și-a rezumat cele 100 de zile în funcție.
Principalul lucru:
🟠 Uniunea Europeană și Statele Unite pot avea diferențe de opinii, dar „Statele Unite și Europa au fost întotdeauna mai puternice împreună”. Ursula von der Leyen speră să se întâlnească personal cu președintele american Donald Trump „când va fi momentul potrivit”.
🟠 Scopul Europei este să se asigure că „Ucraina se află într-o stare în care poate continua lupta până la atingerea unei păci drepte și durabile”.
🟠 Uniunea Europeană a pus bazele posibilei creări a unei Uniuni Europene de Apărare atunci când și-a aprobat planul de „Rearmare a Europei”.
🟠 UE rămâne angajată în planul de a abandona gazul rusesc. „Mă angajez în mod clar să renunț la gazul rusesc... aceasta este o necesitate absolută”, a subliniat von der Leyen.
https://t.me/simBLACKSEA
Principalul lucru:
🟠 Uniunea Europeană și Statele Unite pot avea diferențe de opinii, dar „Statele Unite și Europa au fost întotdeauna mai puternice împreună”. Ursula von der Leyen speră să se întâlnească personal cu președintele american Donald Trump „când va fi momentul potrivit”.
🟠 Scopul Europei este să se asigure că „Ucraina se află într-o stare în care poate continua lupta până la atingerea unei păci drepte și durabile”.
🟠 Uniunea Europeană a pus bazele posibilei creări a unei Uniuni Europene de Apărare atunci când și-a aprobat planul de „Rearmare a Europei”.
🟠 UE rămâne angajată în planul de a abandona gazul rusesc. „Mă angajez în mod clar să renunț la gazul rusesc... aceasta este o necesitate absolută”, a subliniat von der Leyen.
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
⚜️ Reflecții analitice:
Marea cursă pentru cobalt în Congo: Ce se întâmplă între SUA și China?
➡️ În timp ce toți urmăresc summituri și negocieri, am decis să mă îndepărtez puțin de acest subiect și să acord atenție Africii, mai exact Republicii Democrate Congo (RDC):
🛑 În februarie, estul RDC a fost cuprins de revolte masive și confruntări armate între guvern și gruparea militantă pro-ruandeză M23.
🛑 Pe 24 februarie 2025, RDC a anunțat o interdicție temporară de patru luni asupra exportului de cobalt și a sugerat posibila impunere de cote de export pentru China. Consecințele nu au întârziat să apară:
🛑 Prețul hidroxidului de cobalt, un produs-cheie de export al RDC, a crescut cu 30% (ajungând la 7,60 dolari pe livră) în doar câteva zile după anunț.
🛑 MMG Ltd, una dintre marile companii chineze, a fost forțată să își suspende activitatea la noua fabrică din Kinsevere (RDC) după doar 15 luni, invocând „condiții de piață nefavorabile”.
🛑 Ieri, Financial Times a raportat că SUA poartă negocieri preliminare cu RDC pentru acces la mineralele critice.
🔄 Contextul general:
RDC furnizează peste 80% din producția globală de cobalt (70% din necesarul Chinei) — un metal esențial pentru fabricarea bateriilor, fundamentul tehnologiilor „verzi” ale Chinei. ⤵️
Din anii 2000, companii chineze precum China Molybdenum Co (CMOC) și Zijin Mining Group au cumpărat active ale firmelor miniere occidentale. Investitorii chinezi controlează astfel mari zăcăminte precum Tenke Fungurume și Kisanfu, dominând centura de cupru și cobalt a RDC.
➡️ În 2024, CMOC și-a dublat producția de cobalt, de la 52.000 la 114.000 de tone.
➡️ Se estimează că investițiile totale ale Chinei în industria minieră din RDC depășesc 20 de miliarde de dolari, incluzând infrastructura logistică și unități de procesare.
Cu toate acestea, pe fondul tulburărilor masive de la începutul lui 2025, prețul cobaltului a scăzut sub 21.000 de dolari pe tonă, cel mai mic nivel din 2010 (comparativ cu 82.000 de dolari în 2022). De-a lungul anilor, guvernul din Kinshasa a beneficiat rareori de profit maxim, deoarece majoritatea contractelor au fost semnate în perioade de conflicte civile și lipsă de control statal.
🔍 Strategia lui Félix Tshisekedi (președintele RDC):
Prin suspendarea exporturilor, Tshisekedi urmărește două obiective:
➡️ Presiune asupra Chinei pentru a renegocia contractele miniere, semnalând că, dacă nu va împărți o parte mai mare din profituri cu RDC, poziția sa dominantă în regiune va fi amenințată.
➡️ Căutarea unui sprijin internațional pentru stabilizarea țării. Spre deosebire de China, care nu a oferit sprijin militar, SUA pot folosi diplomația pentru a presa Rwanda (susținătoarea M23) și pot oferi garanții de securitate RDC.
De ce ar fi interesate SUA?
Răspunsul este clar: Washingtonul are nevoie de acces la mineralele strategice. Giganți precum Apple, Tesla, Microsoft doresc un lanț de aprovizionare „transparent și stabil” pentru cobalt, reducând dependența de China și evitând riscurile reputaționale. Pentru Donald Trump, un acord cu RDC ar putea fi prezentat ca o victorie economică și diplomatică.
Totuși, o reacție rapidă din partea SUA este puțin probabilă, deoarece China încă deține o influență economică semnificativă în RDC. Interdicția de export este limitată la patru luni tocmai pentru că, pe termen lung, Kinshasa nu își poate permite un conflict economic prelungit cu Beijingul.
Alte provocări:
Problemele logistice, în special coridorul Lobito (ruta din sudul RDC și nord-vestul Zambiei spre portul Lobito, Angola, care oferă acces la Oceanul Atlantic). Acest proiect necesită protecție militară, dat fiind că grupuri rebele precum M23 sunt active în regiune.
https://t.me/simBLACKSEA
Marea cursă pentru cobalt în Congo: Ce se întâmplă între SUA și China?
➡️ În timp ce toți urmăresc summituri și negocieri, am decis să mă îndepărtez puțin de acest subiect și să acord atenție Africii, mai exact Republicii Democrate Congo (RDC):
🛑 În februarie, estul RDC a fost cuprins de revolte masive și confruntări armate între guvern și gruparea militantă pro-ruandeză M23.
🛑 Pe 24 februarie 2025, RDC a anunțat o interdicție temporară de patru luni asupra exportului de cobalt și a sugerat posibila impunere de cote de export pentru China. Consecințele nu au întârziat să apară:
🛑 Prețul hidroxidului de cobalt, un produs-cheie de export al RDC, a crescut cu 30% (ajungând la 7,60 dolari pe livră) în doar câteva zile după anunț.
🛑 MMG Ltd, una dintre marile companii chineze, a fost forțată să își suspende activitatea la noua fabrică din Kinsevere (RDC) după doar 15 luni, invocând „condiții de piață nefavorabile”.
🛑 Ieri, Financial Times a raportat că SUA poartă negocieri preliminare cu RDC pentru acces la mineralele critice.
🔄 Contextul general:
RDC furnizează peste 80% din producția globală de cobalt (70% din necesarul Chinei) — un metal esențial pentru fabricarea bateriilor, fundamentul tehnologiilor „verzi” ale Chinei. ⤵️
Din anii 2000, companii chineze precum China Molybdenum Co (CMOC) și Zijin Mining Group au cumpărat active ale firmelor miniere occidentale. Investitorii chinezi controlează astfel mari zăcăminte precum Tenke Fungurume și Kisanfu, dominând centura de cupru și cobalt a RDC.
➡️ În 2024, CMOC și-a dublat producția de cobalt, de la 52.000 la 114.000 de tone.
➡️ Se estimează că investițiile totale ale Chinei în industria minieră din RDC depășesc 20 de miliarde de dolari, incluzând infrastructura logistică și unități de procesare.
Cu toate acestea, pe fondul tulburărilor masive de la începutul lui 2025, prețul cobaltului a scăzut sub 21.000 de dolari pe tonă, cel mai mic nivel din 2010 (comparativ cu 82.000 de dolari în 2022). De-a lungul anilor, guvernul din Kinshasa a beneficiat rareori de profit maxim, deoarece majoritatea contractelor au fost semnate în perioade de conflicte civile și lipsă de control statal.
🔍 Strategia lui Félix Tshisekedi (președintele RDC):
Prin suspendarea exporturilor, Tshisekedi urmărește două obiective:
➡️ Presiune asupra Chinei pentru a renegocia contractele miniere, semnalând că, dacă nu va împărți o parte mai mare din profituri cu RDC, poziția sa dominantă în regiune va fi amenințată.
➡️ Căutarea unui sprijin internațional pentru stabilizarea țării. Spre deosebire de China, care nu a oferit sprijin militar, SUA pot folosi diplomația pentru a presa Rwanda (susținătoarea M23) și pot oferi garanții de securitate RDC.
De ce ar fi interesate SUA?
Răspunsul este clar: Washingtonul are nevoie de acces la mineralele strategice. Giganți precum Apple, Tesla, Microsoft doresc un lanț de aprovizionare „transparent și stabil” pentru cobalt, reducând dependența de China și evitând riscurile reputaționale. Pentru Donald Trump, un acord cu RDC ar putea fi prezentat ca o victorie economică și diplomatică.
Totuși, o reacție rapidă din partea SUA este puțin probabilă, deoarece China încă deține o influență economică semnificativă în RDC. Interdicția de export este limitată la patru luni tocmai pentru că, pe termen lung, Kinshasa nu își poate permite un conflict economic prelungit cu Beijingul.
Alte provocări:
Problemele logistice, în special coridorul Lobito (ruta din sudul RDC și nord-vestul Zambiei spre portul Lobito, Angola, care oferă acces la Oceanul Atlantic). Acest proiect necesită protecție militară, dat fiind că grupuri rebele precum M23 sunt active în regiune.
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
⚜️ Continuare:
Prin urmare, mi-am stabilit următoarele metrice pentru a evalua evoluția situației:
⏩ Reacția Chinei – va determina disponibilitatea RDC de a negocia cu administrația Trump. Dacă Beijingul oferă condiții economice mai avantajoase și garanții de securitate, Tshisekedi nu va avea motive să discute cu SUA.
⏩ Disponibilitatea SUA – factorul-cheie în contracararea Chinei. Dacă Washingtonul acționează rapid și inițiază negocieri, Trump ar putea avea șanse să atragă treptat RDC sub influența sa și să obțină acces la resursele sale minerale.
În acest scenariu, timpul de reacție al ambelor părți va fi decisiv. Deocamdată, rămânem atenți la desfășurarea evenimentelor.
https://t.me/simBLACKSEA
Prin urmare, mi-am stabilit următoarele metrice pentru a evalua evoluția situației:
⏩ Reacția Chinei – va determina disponibilitatea RDC de a negocia cu administrația Trump. Dacă Beijingul oferă condiții economice mai avantajoase și garanții de securitate, Tshisekedi nu va avea motive să discute cu SUA.
⏩ Disponibilitatea SUA – factorul-cheie în contracararea Chinei. Dacă Washingtonul acționează rapid și inițiază negocieri, Trump ar putea avea șanse să atragă treptat RDC sub influența sa și să obțină acces la resursele sale minerale.
În acest scenariu, timpul de reacție al ambelor părți va fi decisiv. Deocamdată, rămânem atenți la desfășurarea evenimentelor.
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
⚜️ Președinta Maia Sandu, vizită oficială la Paris pentru întărirea parteneriatului cu Franța
🔹 Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 10-11 martie curent o vizită de lucru în Franța, la invitația Președintelui Emmanuel Macron, pentru a întări cooperarea strategică dintre cele două state.
🔹 Sprijin pentru integrarea europeană – Discuțiile oficiale vizează susținerea parcursului european al Republicii Moldova și securitatea regională.
🔹 Colaborare economică și investițională – Participarea la un forum de afaceri moldo-francez pentru atragerea de investiții și dezvoltarea parteneriatelor dintre companiile din cele două țări.
🔹 Relații culturale și educaționale – Întâlniri cu oficiali ai Adunării Naționale, Senatului Franței, Agenției Franceze pentru Dezvoltare și UNESCO pentru proiecte în domeniul educației, culturii și dezvoltării.
🔹 Dialog cu diaspora – Întâlnire cu comunitatea moldovenească din Franța pentru a discuta inițiative de sprijin și consolidarea legăturilor cu țara.
🔹 Președinta Maia Sandu efectuează în perioada 10-11 martie curent o vizită de lucru în Franța, la invitația Președintelui Emmanuel Macron, pentru a întări cooperarea strategică dintre cele două state.
🔹 Sprijin pentru integrarea europeană – Discuțiile oficiale vizează susținerea parcursului european al Republicii Moldova și securitatea regională.
🔹 Colaborare economică și investițională – Participarea la un forum de afaceri moldo-francez pentru atragerea de investiții și dezvoltarea parteneriatelor dintre companiile din cele două țări.
🔹 Relații culturale și educaționale – Întâlniri cu oficiali ai Adunării Naționale, Senatului Franței, Agenției Franceze pentru Dezvoltare și UNESCO pentru proiecte în domeniul educației, culturii și dezvoltării.
🔹 Dialog cu diaspora – Întâlnire cu comunitatea moldovenească din Franța pentru a discuta inițiative de sprijin și consolidarea legăturilor cu țara.
❤4
⚜️ Ce scrie presa occidentală despre refuzul de a înregistra candidatura lui Georgescu la alegerile prezidențiale din România și protestele de la București:
▪️Financial Times: „În România candidatului lider de extremă dreaptă la prezidențiale i s-a interzis să candideze la alegeri, în ciuda avertismentelor SUA de a respecta voința alegătorilor”.
▪️The New York Times: „Duminică seara, câteva sute de protestatari furioși s-au adunat în fața clădirii Comisiei Electorale Centrale din București, scandând „hoții” și „trădătorii” și aruncând cu pietre și petarde în polițiști, care au răspuns cu gaze lacrimogene”.
▪️BBC: „Una dintre sursele popularității sale subite [a lui Georgescu] a fost promisiunea de a „restaura demnitatea României” și de a pune capăt deservirii intereselor organizațiilor internaționale din care face parte țara, inclusiv NATO și UE.”
▪️Le Monde: „Georgescu, care în prezent este lider în sondajele de opinie cu aproximativ 40% din voturi, ar putea contesta decizia la Curtea Constituțională a României”.
https://t.me/simBLACKSEA
▪️Financial Times: „În România candidatului lider de extremă dreaptă la prezidențiale i s-a interzis să candideze la alegeri, în ciuda avertismentelor SUA de a respecta voința alegătorilor”.
▪️The New York Times: „Duminică seara, câteva sute de protestatari furioși s-au adunat în fața clădirii Comisiei Electorale Centrale din București, scandând „hoții” și „trădătorii” și aruncând cu pietre și petarde în polițiști, care au răspuns cu gaze lacrimogene”.
▪️BBC: „Una dintre sursele popularității sale subite [a lui Georgescu] a fost promisiunea de a „restaura demnitatea României” și de a pune capăt deservirii intereselor organizațiilor internaționale din care face parte țara, inclusiv NATO și UE.”
▪️Le Monde: „Georgescu, care în prezent este lider în sondajele de opinie cu aproximativ 40% din voturi, ar putea contesta decizia la Curtea Constituțională a României”.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ 🇪🇺🇲🇩 Republica Moldova va fi în această săptămână pe agenda Parlamentului European!
Despre acest lucru ne informează Vicepreședintele Parlamentului European, vicepreședinte al PSD, dl Victor Negrescu.
https://t.me/simBLACKSEA
Despre acest lucru ne informează Vicepreședintele Parlamentului European, vicepreședinte al PSD, dl Victor Negrescu.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ De la „trebuie” la „consens”: evoluția narațiunii Chinei despre război
Pe 3 martie 2025, Institutul Mercator pentru Studii Chineze (MERICS) a lansat articolul: „China on peace in Ukraine: What to expect based on track record of Beijing’s narative”, în care autorii au analizat poziția Chinei și schimbările acesteia în ceea ce privește războiul ruso-ucrainean.
🗣 Având în vedere că președintele american Donald Trump a început negocierile cu Moscova privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, negând rolul Rusiei de agresor, este important să acordăm atenție narațiunilor pașnice ale Chinei referitoare la „criza ucraineană” pentru a înțelege la ce să ne așteptăm de la Beijing.
🗣 Beijingul își intensifică deja eforturile către Europa. La Conferința de Securitate de la München, ministrul chinez de externe Wang Yi a căutat să valorifice schimbarea de poziție a Washingtonului făcând apel la participarea „tuturor părților” la negocierile de pace, subliniind necesitatea ca Europa să fie implicată.
Cu toate acestea, Xi Jinping a vorbit ulterior cu Putin, afirmând că „China este încântată să vadă eforturile pozitive ale Rusiei și ale tuturor părților implicate de a reduce tensiunile”.
🗣 Eforturile Chinei de a se prezenta ca un partid constructiv se intensifică pe fondul tensiunilor dintre Europa și Statele Unite. Acțiunile practice ale Beijingului în sprijinul mașinii de război a Moscovei demonstrează deja rolul său în război, inclusiv prin „dovezi convingătoare” ale producției de drone pentru Rusia și furnizarea a 70% din echipamente, unelte și 90% din microelectronica pentru nevoile militare ruse și, în timp ce Beijingul subliniază „pace”, nu oferă un concept clar pentru rezolvarea „conflictului”.
https://t.me/simBLACKSEA
Pe 3 martie 2025, Institutul Mercator pentru Studii Chineze (MERICS) a lansat articolul: „China on peace in Ukraine: What to expect based on track record of Beijing’s narative”, în care autorii au analizat poziția Chinei și schimbările acesteia în ceea ce privește războiul ruso-ucrainean.
🗣 Având în vedere că președintele american Donald Trump a început negocierile cu Moscova privind războiul Rusiei împotriva Ucrainei, negând rolul Rusiei de agresor, este important să acordăm atenție narațiunilor pașnice ale Chinei referitoare la „criza ucraineană” pentru a înțelege la ce să ne așteptăm de la Beijing.
🗣 Beijingul își intensifică deja eforturile către Europa. La Conferința de Securitate de la München, ministrul chinez de externe Wang Yi a căutat să valorifice schimbarea de poziție a Washingtonului făcând apel la participarea „tuturor părților” la negocierile de pace, subliniind necesitatea ca Europa să fie implicată.
Cu toate acestea, Xi Jinping a vorbit ulterior cu Putin, afirmând că „China este încântată să vadă eforturile pozitive ale Rusiei și ale tuturor părților implicate de a reduce tensiunile”.
🗣 Eforturile Chinei de a se prezenta ca un partid constructiv se intensifică pe fondul tensiunilor dintre Europa și Statele Unite. Acțiunile practice ale Beijingului în sprijinul mașinii de război a Moscovei demonstrează deja rolul său în război, inclusiv prin „dovezi convingătoare” ale producției de drone pentru Rusia și furnizarea a 70% din echipamente, unelte și 90% din microelectronica pentru nevoile militare ruse și, în timp ce Beijingul subliniază „pace”, nu oferă un concept clar pentru rezolvarea „conflictului”.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Informațiile care apar periodic despre o posibilă retragere a Statelor Unite din NATO nu sunt altceva decât o formă de presiune informațională pe care Washingtonul o exercită asupra aliaților săi pentru a-i forța să își crească brusc cheltuielile militare.
☑️ Ieșirea SUA din Alianța Nord-Atlantică este puțin probabilă, deoarece ar duce la o reducere drastică a capacității sale de a influența procesele care au loc pe continentul european.
☑️ Între timp, influența politică și militară americană în Europa reprezintă piatra de temelie a statutului său de superputere, de care nicio administrație de la Casa Albă nu va renunța.
https://t.me/simBLACKSEA
☑️ Ieșirea SUA din Alianța Nord-Atlantică este puțin probabilă, deoarece ar duce la o reducere drastică a capacității sale de a influența procesele care au loc pe continentul european.
☑️ Între timp, influența politică și militară americană în Europa reprezintă piatra de temelie a statutului său de superputere, de care nicio administrație de la Casa Albă nu va renunța.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Krasnoselski și propaganda rusă:
O nouă încercare de distorsionare a istoriei și de intimidare a elevilor din școlile românești din stânga Nistrului
Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, a reluat retorica anti-românească, încercând să prezinte manualul de Istorie a Românilor ca un instrument de „propagandă” împotriva Transnistriei. Această poziție face parte dintr-o strategie mai amplă de influență rusă în regiune, menită să mențină narațiunea sovietică asupra istoriei și să justifice prezența și influența Moscovei în stânga Nistrului.
🔴 De ce este propagandă rusă?
🟡 Atac asupra faptelor istorice
🔹 Krasnoselski afirmă că manualul promovează o „istorie falsă” pentru că menționează „ocupația sovietică”.
🔹 Conceptul de „ocupație sovietică” este recunoscut la nivel internațional și confirmat de documente oficiale.
🔹 Basarabia a fost anexată forțat de URSS în 1940, fără consimțământul populației locale.
🟢 Manipularea părinților și elevilor
🔹 Separatiștii încearcă să intimideze familiile pentru a descuraja studiul istoriei autentice.
🔹 Se induce ideea falsă că elevii ar putea ajunge să-și considere rudele „ocupanți”.
🔹 Este o tehnică clasică de propagandă rusească, menită să creeze tensiuni și să divizeze societatea.
🔵 Repetarea narațiunilor sovietice
🔹 Krasnoselski insistă că istoria trebuie văzută din perspectiva „eroilor noștri”, o referire clară la glorificarea URSS.
🔹 Aceasta este o metodă folosită frecvent de propaganda rusă pentru a rescrie trecutul și a prezenta alternativele ca „amenințări”.
🟠 Interzicerea manualelor – o practică autoritară
🔹 Planurile de a interzice manualele de Istorie a Românilor reflectă metodele sovietice de cenzură.
🔹 Se încearcă impunerea unei singure versiuni a istoriei, controlată de regimul de la Tiraspol.
🔹 Interzicerea materialelor educaționale care conțin fapte istorice dovedite reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la educație.
🟣 Atac la Chișinău și la reintegrarea regiunii
🔹 Declarațiile lui Krasnoselski că „la noi totul e diferit” sugerează că Transnistria nu trebuie să fie parte a Republicii Moldova.
🔹 Se urmărește menținerea separării regiunii și blocarea reintegrării teritoriale.
🔹 Această strategie este susținută de Moscova pentru a menține o zonă de influență în regiune și pentru a împiedica apropierea Republicii Moldova de UE.
🛑 Concluzie
✅ Declarațiile lui Vadim Krasnoselski nu sunt altceva decât o reluare a vechilor clișee propagandistice ruse.
✅ Atacurile asupra manualului de Istorie a Românilor, intimidarea elevilor și încercarea de a impune o singură versiune a trecutului sunt dovezi clare ale controlului ideologic exercitat de regimul separatist.
✅ Apărarea educației libere și bazate pe fapte este esențială pentru combaterea manipulării și menținerea unei perspective obiective asupra istoriei.
https://t.me/simBLACKSEA
O nouă încercare de distorsionare a istoriei și de intimidare a elevilor din școlile românești din stânga Nistrului
Vadim Krasnoselski, liderul separatist de la Tiraspol, a reluat retorica anti-românească, încercând să prezinte manualul de Istorie a Românilor ca un instrument de „propagandă” împotriva Transnistriei. Această poziție face parte dintr-o strategie mai amplă de influență rusă în regiune, menită să mențină narațiunea sovietică asupra istoriei și să justifice prezența și influența Moscovei în stânga Nistrului.
🔴 De ce este propagandă rusă?
🟡 Atac asupra faptelor istorice
🔹 Krasnoselski afirmă că manualul promovează o „istorie falsă” pentru că menționează „ocupația sovietică”.
🔹 Conceptul de „ocupație sovietică” este recunoscut la nivel internațional și confirmat de documente oficiale.
🔹 Basarabia a fost anexată forțat de URSS în 1940, fără consimțământul populației locale.
🟢 Manipularea părinților și elevilor
🔹 Separatiștii încearcă să intimideze familiile pentru a descuraja studiul istoriei autentice.
🔹 Se induce ideea falsă că elevii ar putea ajunge să-și considere rudele „ocupanți”.
🔹 Este o tehnică clasică de propagandă rusească, menită să creeze tensiuni și să divizeze societatea.
🔵 Repetarea narațiunilor sovietice
🔹 Krasnoselski insistă că istoria trebuie văzută din perspectiva „eroilor noștri”, o referire clară la glorificarea URSS.
🔹 Aceasta este o metodă folosită frecvent de propaganda rusă pentru a rescrie trecutul și a prezenta alternativele ca „amenințări”.
🟠 Interzicerea manualelor – o practică autoritară
🔹 Planurile de a interzice manualele de Istorie a Românilor reflectă metodele sovietice de cenzură.
🔹 Se încearcă impunerea unei singure versiuni a istoriei, controlată de regimul de la Tiraspol.
🔹 Interzicerea materialelor educaționale care conțin fapte istorice dovedite reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la educație.
🟣 Atac la Chișinău și la reintegrarea regiunii
🔹 Declarațiile lui Krasnoselski că „la noi totul e diferit” sugerează că Transnistria nu trebuie să fie parte a Republicii Moldova.
🔹 Se urmărește menținerea separării regiunii și blocarea reintegrării teritoriale.
🔹 Această strategie este susținută de Moscova pentru a menține o zonă de influență în regiune și pentru a împiedica apropierea Republicii Moldova de UE.
🛑 Concluzie
✅ Declarațiile lui Vadim Krasnoselski nu sunt altceva decât o reluare a vechilor clișee propagandistice ruse.
✅ Atacurile asupra manualului de Istorie a Românilor, intimidarea elevilor și încercarea de a impune o singură versiune a trecutului sunt dovezi clare ale controlului ideologic exercitat de regimul separatist.
✅ Apărarea educației libere și bazate pe fapte este esențială pentru combaterea manipulării și menținerea unei perspective obiective asupra istoriei.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Câteva reflecții de seară despre negocierile ucrainene cu SUA
➡️ Mâine, în Arabia Saudită, urmează să aibă loc negocieri între delegațiile americană și ucraineană.
🇺🇦 Delegația ucraineană va fi reprezentată de: șeful Oficiului Prezidențial, Andrii Iermak, adjunctul ministrului de externe Andrii Sibiha, ministrul apărării Rustem Umerov și adjunctul șefului OP, Palisa (al cărui rol în această delegație rămâne un mister).
🇺🇸 Delegația americană: secretarul de stat Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff (aceeași componență ca la întâlnirea cu delegația rusă).
Important este că nu este clar dacă după această întâlnire vor avea loc negocieri ulterioare între SUA și Rusia.
Din acest motiv, este greu să definim scopul acestei întâlniri: la precedenta s-a primit „planul Rusiei”, iar acum va fi discutat „planul Ucrainei”?
💬 Dacă excludem aspectul strategic, care este destul de vag, este clar că scopul ucrainean mâine este să restabilească legătura pierdută între administrația Zelenski și Trump. Evident, Trump are nevoie de victorii, iar ucrainenii le-au refuzat prin încăpățânare (din perspectiva sa). Trump a decis să „închidă robinetul”, iar Ucraina a ales corect să intre în dialog și să folosească rațiunea în locul emoțiilor.
Ucraina a trasmis un semnal clar în media că în Jeddah aduce un plan de încetare a focului în aer și pe mare. Prin acest pas vre să demonstreze că sunt gata de negocieri și să-i ofer lui Trump ocazia să prezinte alegătorilor săi o „mică victorie”, afirmând că el controlează situația și procesul avansează.
În schimb, se dorește „deblocarea fluxului” de informații de intelligence și echipamente prin USAI.
⤵️ Din partea ucraineană, aceasta este o mișcare corectă. Se bazează clar pe „planul Macron” și pe consultările cu Starmer.
❗️ Totuși, ceea ce nu-ne dă liniște este următorul aspect: totul pare să arate astfel – transmit SUA o propunere de încetare a focului în aer și pe mare, iar în schimb cer „ați vrut asta, acum deblocați ajutorul”.
SUA dau din cap aprobator, apoi merg la Rusia și spun: „Iată ce au propus ucrainenii, acum e rândul vostru”.
Rusia ar putea răspunde: „Nu suntem împotrivă, dar ridicați o parte din sancțiuni.” Sună plauzibil? Nu prea.
În plus, multe surse media au menționat că acest pas va fi un test al intențiilor lui Trump: dacă acceptă planul, chiar vrea să pună capăt războiului; dacă nu, ucrainenii vor avea un motiv să dezvăluie adevărata lui față în media.
Dar în toată această ecuație ucrainenii am anunțat public din timp intențiile lor... Adică, au oferit timp pentru pregătire, ceea ce trebuie analizat, având în vedere că lui Trump îi place să fie în poziție dominantă.
Asta ne face să credem că SUA vor veni la întâlnire nu doar să asculte propunerea ucraineană, ci și să impună anumite condiții.
➡️ Toate acestea au sens doar dacă SUA negociază mai întâi cu ucrainenii, iar apoi, în câteva zile, cu Rusia. Însă nu avem confirmarea acestui scenariu.
Dacă nu va exista o întâlnire cu delegația rusă, atunci scopul acestor negocieri ar putea fi altul: Trump vrea să se poziționeze public ca un mediator, nu ca o parte părtinitoare.
În sprijinul acestei ipoteze vin recentele sale declarații despre faptul că „nici Rusia nu are cărțile câștigătoare” și despre analizarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei ca metodă de presiune.
➡️ Și toate acestea sunt rezultatul presiunilor din partea atât a democraților, cât și a republicanilor, care îl acuză că joacă în interesul Rusiei.
Prin urmare, pentru a demonstra contrariul, el a decis să organizeze această întâlnire pentru a asculta propunerile ucrainene.
În plus, este posibil ca negocierile să includă discuții despre un acord privind resursele de pământuri rare.
👤 În cele din urmă, totul depinde de scopul acestor negocieri. Dacă SUA sunt dispuse să asculte partea ucraineană și să ia în considerare cu adevărat propunerile lor, acesta ar putea fi primul pas către un dialog real.
https://t.me/simBLACKSEA
➡️ Mâine, în Arabia Saudită, urmează să aibă loc negocieri între delegațiile americană și ucraineană.
🇺🇦 Delegația ucraineană va fi reprezentată de: șeful Oficiului Prezidențial, Andrii Iermak, adjunctul ministrului de externe Andrii Sibiha, ministrul apărării Rustem Umerov și adjunctul șefului OP, Palisa (al cărui rol în această delegație rămâne un mister).
🇺🇸 Delegația americană: secretarul de stat Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff (aceeași componență ca la întâlnirea cu delegația rusă).
Important este că nu este clar dacă după această întâlnire vor avea loc negocieri ulterioare între SUA și Rusia.
Din acest motiv, este greu să definim scopul acestei întâlniri: la precedenta s-a primit „planul Rusiei”, iar acum va fi discutat „planul Ucrainei”?
💬 Dacă excludem aspectul strategic, care este destul de vag, este clar că scopul ucrainean mâine este să restabilească legătura pierdută între administrația Zelenski și Trump. Evident, Trump are nevoie de victorii, iar ucrainenii le-au refuzat prin încăpățânare (din perspectiva sa). Trump a decis să „închidă robinetul”, iar Ucraina a ales corect să intre în dialog și să folosească rațiunea în locul emoțiilor.
Ucraina a trasmis un semnal clar în media că în Jeddah aduce un plan de încetare a focului în aer și pe mare. Prin acest pas vre să demonstreze că sunt gata de negocieri și să-i ofer lui Trump ocazia să prezinte alegătorilor săi o „mică victorie”, afirmând că el controlează situația și procesul avansează.
În schimb, se dorește „deblocarea fluxului” de informații de intelligence și echipamente prin USAI.
⤵️ Din partea ucraineană, aceasta este o mișcare corectă. Se bazează clar pe „planul Macron” și pe consultările cu Starmer.
❗️ Totuși, ceea ce nu-ne dă liniște este următorul aspect: totul pare să arate astfel – transmit SUA o propunere de încetare a focului în aer și pe mare, iar în schimb cer „ați vrut asta, acum deblocați ajutorul”.
SUA dau din cap aprobator, apoi merg la Rusia și spun: „Iată ce au propus ucrainenii, acum e rândul vostru”.
Rusia ar putea răspunde: „Nu suntem împotrivă, dar ridicați o parte din sancțiuni.” Sună plauzibil? Nu prea.
În plus, multe surse media au menționat că acest pas va fi un test al intențiilor lui Trump: dacă acceptă planul, chiar vrea să pună capăt războiului; dacă nu, ucrainenii vor avea un motiv să dezvăluie adevărata lui față în media.
Dar în toată această ecuație ucrainenii am anunțat public din timp intențiile lor... Adică, au oferit timp pentru pregătire, ceea ce trebuie analizat, având în vedere că lui Trump îi place să fie în poziție dominantă.
Asta ne face să credem că SUA vor veni la întâlnire nu doar să asculte propunerea ucraineană, ci și să impună anumite condiții.
➡️ Toate acestea au sens doar dacă SUA negociază mai întâi cu ucrainenii, iar apoi, în câteva zile, cu Rusia. Însă nu avem confirmarea acestui scenariu.
Dacă nu va exista o întâlnire cu delegația rusă, atunci scopul acestor negocieri ar putea fi altul: Trump vrea să se poziționeze public ca un mediator, nu ca o parte părtinitoare.
În sprijinul acestei ipoteze vin recentele sale declarații despre faptul că „nici Rusia nu are cărțile câștigătoare” și despre analizarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei ca metodă de presiune.
➡️ Și toate acestea sunt rezultatul presiunilor din partea atât a democraților, cât și a republicanilor, care îl acuză că joacă în interesul Rusiei.
Prin urmare, pentru a demonstra contrariul, el a decis să organizeze această întâlnire pentru a asculta propunerile ucrainene.
În plus, este posibil ca negocierile să includă discuții despre un acord privind resursele de pământuri rare.
👤 În cele din urmă, totul depinde de scopul acestor negocieri. Dacă SUA sunt dispuse să asculte partea ucraineană și să ia în considerare cu adevărat propunerile lor, acesta ar putea fi primul pas către un dialog real.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Continuare:
Însă există și riscul ca delegația americană să adopte o abordare dură, urmărindu-și în primul rând propriile interese – în acest caz, inițiativa ucraineană s-ar transforma într-o formalitate, iar deciziile-cheie ar continua să fie luate fără a ține cont de poziția Ucrainei.
Cum va acționa Washingtonul – vom vedea foarte curând.
https://t.me/simBLACKSEA
Însă există și riscul ca delegația americană să adopte o abordare dură, urmărindu-și în primul rând propriile interese – în acest caz, inițiativa ucraineană s-ar transforma într-o formalitate, iar deciziile-cheie ar continua să fie luate fără a ține cont de poziția Ucrainei.
Cum va acționa Washingtonul – vom vedea foarte curând.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️🇺🇦 Planul de încetare a focului în Ucraina a fost prezentat de Centrul de Politici de Securitate de la Geneva. Documentul are 31 de pagini.
Principalele puncte:
▪️ Crearea unei zone tampon cu o lățime de cel puțin 10 km, patrulată de 5.000 de civili și polițiști. Pentru garantarea securității, ar trebui să fie desfășurați aproximativ 10.000 de soldați străini;
▪️ Organizarea activității observatorilor internaționali prin intermediul unei comisii mixte, formată din militari ruși și ucraineni. Această comisie ar putea permite ambelor părți să se tragă la răspundere reciproc și să cadă de acord asupra unor probleme conexe, precum eliberarea prizonierilor, deminarea și crearea de coridoare civile prin zona tampon;
▪️ Putin este considerat principalul obstacol în implementarea acestui plan de pace. Experții nu sunt siguri de disponibilitatea sa de a accepta o încetare a focului și de a respecta condițiile acesteia;
▪️ La elaborarea documentului au participat reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, SUA și UE.
Principalele puncte:
▪️ Crearea unei zone tampon cu o lățime de cel puțin 10 km, patrulată de 5.000 de civili și polițiști. Pentru garantarea securității, ar trebui să fie desfășurați aproximativ 10.000 de soldați străini;
▪️ Organizarea activității observatorilor internaționali prin intermediul unei comisii mixte, formată din militari ruși și ucraineni. Această comisie ar putea permite ambelor părți să se tragă la răspundere reciproc și să cadă de acord asupra unor probleme conexe, precum eliberarea prizonierilor, deminarea și crearea de coridoare civile prin zona tampon;
▪️ Putin este considerat principalul obstacol în implementarea acestui plan de pace. Experții nu sunt siguri de disponibilitatea sa de a accepta o încetare a focului și de a respecta condițiile acesteia;
▪️ La elaborarea documentului au participat reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, SUA și UE.
⚜️ Zelenski: Noi pachete de apărare, consolidarea apărării aeriene și investiții și mai mari în industria noastră de apărare. În doar câteva săptămâni, țările europene au adoptat zeci de decizii pentru a crește sprijinul acordat Ucrainei.
Poziții puternice pe front și o diplomație fermă trebuie să acționeze împreună pentru o pace justă și durabilă.
Sub conducerea SUA și în cooperare cu întreaga Europă, acest lucru este absolut realizabil. Pacea este obiectivul nostru comun.
https://t.me/simBLACKSEA
Poziții puternice pe front și o diplomație fermă trebuie să acționeze împreună pentru o pace justă și durabilă.
Sub conducerea SUA și în cooperare cu întreaga Europă, acest lucru este absolut realizabil. Pacea este obiectivul nostru comun.
https://t.me/simBLACKSEA