⚜️ 🇪🇺🇫🇷 Cei 27 de lideri ai țărilor UE au fost informați de președintele Macron despre discuțiile sale cu Trump și au discutat pregătirile pentru summitul din 6 martie.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
👍1
⚜️ Locuitorii Transnistriei sunt revoltați de creșterea tarifelor
Pe rețelele de socializare, locuitorii Transnistriei discută activ despre creșterea bruscă a tarifelor la utilități – în unele cazuri, aproape de două ori.
Transnistrenii sunt revoltați de această majorare bruscă, care pentru mulți a devenit insuportabilă. Ei se tem că facturile la utilități le vor consuma aproape întregul venit, iar autoritățile nu vor revizui nivelul salariilor și pensiilor.
Reacțiile locuitorilor din regiune sunt publicate de unul dintre cele mai mari canale Telegram din Transnistria.
Reamintim că, începând cu 1 martie, în Transnistria vor fi majorate tarifele la serviciile comunale. În unele cazuri, creșterea va fi de aproape 100%. numitul Guvern a anunțat că această creștere bruscă este cauzată de „modificarea structurii costului gazului și a cheltuielilor pentru livrarea acestuia”.
https://t.me/simBLACKSEA
Pe rețelele de socializare, locuitorii Transnistriei discută activ despre creșterea bruscă a tarifelor la utilități – în unele cazuri, aproape de două ori.
Transnistrenii sunt revoltați de această majorare bruscă, care pentru mulți a devenit insuportabilă. Ei se tem că facturile la utilități le vor consuma aproape întregul venit, iar autoritățile nu vor revizui nivelul salariilor și pensiilor.
Reacțiile locuitorilor din regiune sunt publicate de unul dintre cele mai mari canale Telegram din Transnistria.
Reamintim că, începând cu 1 martie, în Transnistria vor fi majorate tarifele la serviciile comunale. În unele cazuri, creșterea va fi de aproape 100%. numitul Guvern a anunțat că această creștere bruscă este cauzată de „modificarea structurii costului gazului și a cheltuielilor pentru livrarea acestuia”.
https://t.me/simBLACKSEA
😁2
⚜️ De la 1 martie, în Transnistria intră în vigoare tarife majorate la serviciile comunale.
Noile prețuri vor afecta energia electrică, gazul, încălzirea, alimentarea cu apă și alte servicii din sectorul utilităților publice.
Mai multe detalii despre majorare în infograficul afișat⤴️
https://t.me/simBLACKSEA
Noile prețuri vor afecta energia electrică, gazul, încălzirea, alimentarea cu apă și alte servicii din sectorul utilităților publice.
Mai multe detalii despre majorare în infograficul afișat⤴️
https://t.me/simBLACKSEA
👍2
⚜️ 🇮🇹🇺🇦 Meloni: „Garantiile de securitate pentru Ucraina trebuie implementate în cadrul NATO, alte soluții sunt mai puțin eficiente.”
„Trebuie depuse eforturi pentru a pune bazele unei păci juste și durabile în Ucraina, care va veni doar atunci când Kievul va beneficia de garanții de securitate adecvate pentru a asigura că invazia rusă nu se va mai întâmpla și că țările europene care se simt amenințate vor putea să se simtă în siguranță.”
https://t.me/simBLACKSEA
„Trebuie depuse eforturi pentru a pune bazele unei păci juste și durabile în Ucraina, care va veni doar atunci când Kievul va beneficia de garanții de securitate adecvate pentru a asigura că invazia rusă nu se va mai întâmpla și că țările europene care se simt amenințate vor putea să se simtă în siguranță.”
https://t.me/simBLACKSEA
👍3❤1
⚜️🇺🇸🇺🇦 Reflecții analitice:
Miracolul acordului privind mineralele rare. Un troc de la Putin.
Partea 1.
➡️ Menționez de la bun început că acest articol reprezintă exclusiv opinia autorului, așa că sunt deschis la discuții constructive în comentarii și în chat.
În ultimele zile, am urmărit îndeaproape evoluția situației legate de acord.
Cronologia evenimentelor este următoarea:
🛑 În postarea anterioară, am menționat vizitele a doi lideri europeni la Trump (Macron a fost luni, iar Starmer va merge mâine) și rolul lor.
🛑 Luni, Putin convoacă o reuniune de urgență privind mineralele rare. Subiectul: Rusia ar putea colabora cu Statele Unite, oferind baza de resurse din teritoriile ocupate temporar (TOT) și din Rusia însăși.
🛑 În același timp, Europa exagerează situația, propunând propriul acord cu Kievul. Ulterior, declarația a fost infirmată. A fost acest „truc” planificat dinainte? Cel mai probabil nu, deoarece nu a adus beneficii practice evidente.
💬 Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie să luăm în considerare două aspecte importante:
➡️ Primul aspect: Putin a încercat un „troc” (bash na bash).
În primul rând, el caută o modalitate de a-și îmbunătăți poziția în viitoarele negocieri cu SUA. Dacă americanii au nevoie de minerale rare și alte resurse, oferta Rusiei ar putea deveni un instrument de presiune: „Nu doar Ucraina vă poate satisface nevoile – și Ucraina poate furniza materiale importante, dar în schimb se cere concesii.”
În al doilea rând, astfel Putin a încercat să „destabilizeze” Ucraina, forțând-o să accepte rapid concesii față de SUA și să semneze un acord dezavantajos pentru ei. Totuși, din punct de vedere practic, ideea că Rusia ar fi dispusă să împartă resurse cu Washingtonul, având China chiar lângă ea, nu stă în picioare deloc.
În al treilea rând, el speră că Trump sau o altă administrație americană, primind o ofertă atractivă, vor începe negocieri pentru ridicarea sancțiunilor și, în cele din urmă, vor „îngropa” tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
➡️ Al doilea aspect: acordul privind mineralele nu ține de economie, ci de politică și garanții.
Până astăzi nu am văzut nici măcar o schiță a acordului, dar, datorită unor surse comerciale, reieșea că Ucraina este „vândută” pe nimic. Totuși, subliniez că acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece, după atacurile rapide ale lui Trump, completate de amenințări și șantaj din partea lui Donald, care a flirtat cu Rusia pe tema mineralelor, au respins toate „acordurile pseudo-avantajoase”.
După aceea, suntem convinși că administrația de la Washington nu a mai avut altă opțiune decât să facă acordul mai echitabil pentru ambele părți, pentru a-și menține imaginea politică. Și astăzi această ipoteză s-a confirmat: acordul despre cifre și minerale s-a transformat într-un document juridic care deschide calea pentru dialog ulterior. Acum apare o întrebare logică: Va semna Ucraina acordul privind resursele?
🗂 Se pare că da, deoarece este deja o versiune finală pregătită, iar un reprezentant conștient al lui Trump a declarat recent că acordul este la jumătate de pas de a fi adoptat. Conform schiței disponibile, se prevede crearea unui Fond de Reconstrucție a Ucrainei (gestionat de reprezentanți ai ambelor guverne), în care vor fi direcționate 50% din veniturile viitoare din exploatarea zăcămintelor.
Acum, documentul subliniază că fondurile trebuie reinvestite în Ucraina. De asemenea, este important că în proiect a apărut o clauză privind garanțiile de securitate, asupra căreia a insistat partea ucraineană (deocamdată fără detalii).
Avantajul acestui compromis pentru Kiev constă în faptul că nu există o pierdere directă a controlului asupra resurselor, iar posibilitatea unui dialog ulterior este declarată. Pentru partea americană (în special administrația Trump), este o șansă de a demonstra public o „victorie” – „Acordul a fost încheiat, totul merge conform planului, iar Trump sau echipa sa pot revendica acest succes.”
https://t.me/simBLACKSEA
Miracolul acordului privind mineralele rare. Un troc de la Putin.
Partea 1.
➡️ Menționez de la bun început că acest articol reprezintă exclusiv opinia autorului, așa că sunt deschis la discuții constructive în comentarii și în chat.
În ultimele zile, am urmărit îndeaproape evoluția situației legate de acord.
Cronologia evenimentelor este următoarea:
🛑 În postarea anterioară, am menționat vizitele a doi lideri europeni la Trump (Macron a fost luni, iar Starmer va merge mâine) și rolul lor.
🛑 Luni, Putin convoacă o reuniune de urgență privind mineralele rare. Subiectul: Rusia ar putea colabora cu Statele Unite, oferind baza de resurse din teritoriile ocupate temporar (TOT) și din Rusia însăși.
🛑 În același timp, Europa exagerează situația, propunând propriul acord cu Kievul. Ulterior, declarația a fost infirmată. A fost acest „truc” planificat dinainte? Cel mai probabil nu, deoarece nu a adus beneficii practice evidente.
💬 Pentru a înțelege ce se întâmplă, trebuie să luăm în considerare două aspecte importante:
➡️ Primul aspect: Putin a încercat un „troc” (bash na bash).
În primul rând, el caută o modalitate de a-și îmbunătăți poziția în viitoarele negocieri cu SUA. Dacă americanii au nevoie de minerale rare și alte resurse, oferta Rusiei ar putea deveni un instrument de presiune: „Nu doar Ucraina vă poate satisface nevoile – și Ucraina poate furniza materiale importante, dar în schimb se cere concesii.”
În al doilea rând, astfel Putin a încercat să „destabilizeze” Ucraina, forțând-o să accepte rapid concesii față de SUA și să semneze un acord dezavantajos pentru ei. Totuși, din punct de vedere practic, ideea că Rusia ar fi dispusă să împartă resurse cu Washingtonul, având China chiar lângă ea, nu stă în picioare deloc.
În al treilea rând, el speră că Trump sau o altă administrație americană, primind o ofertă atractivă, vor începe negocieri pentru ridicarea sancțiunilor și, în cele din urmă, vor „îngropa” tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
➡️ Al doilea aspect: acordul privind mineralele nu ține de economie, ci de politică și garanții.
Până astăzi nu am văzut nici măcar o schiță a acordului, dar, datorită unor surse comerciale, reieșea că Ucraina este „vândută” pe nimic. Totuși, subliniez că acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece, după atacurile rapide ale lui Trump, completate de amenințări și șantaj din partea lui Donald, care a flirtat cu Rusia pe tema mineralelor, au respins toate „acordurile pseudo-avantajoase”.
După aceea, suntem convinși că administrația de la Washington nu a mai avut altă opțiune decât să facă acordul mai echitabil pentru ambele părți, pentru a-și menține imaginea politică. Și astăzi această ipoteză s-a confirmat: acordul despre cifre și minerale s-a transformat într-un document juridic care deschide calea pentru dialog ulterior. Acum apare o întrebare logică: Va semna Ucraina acordul privind resursele?
🗂 Se pare că da, deoarece este deja o versiune finală pregătită, iar un reprezentant conștient al lui Trump a declarat recent că acordul este la jumătate de pas de a fi adoptat. Conform schiței disponibile, se prevede crearea unui Fond de Reconstrucție a Ucrainei (gestionat de reprezentanți ai ambelor guverne), în care vor fi direcționate 50% din veniturile viitoare din exploatarea zăcămintelor.
Acum, documentul subliniază că fondurile trebuie reinvestite în Ucraina. De asemenea, este important că în proiect a apărut o clauză privind garanțiile de securitate, asupra căreia a insistat partea ucraineană (deocamdată fără detalii).
Avantajul acestui compromis pentru Kiev constă în faptul că nu există o pierdere directă a controlului asupra resurselor, iar posibilitatea unui dialog ulterior este declarată. Pentru partea americană (în special administrația Trump), este o șansă de a demonstra public o „victorie” – „Acordul a fost încheiat, totul merge conform planului, iar Trump sau echipa sa pot revendica acest succes.”
https://t.me/simBLACKSEA
Telegram
SIM BLACK SEA
🌐 https://t.me/simBLACKSEA:
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
👍1
⚜️🇺🇸🇺🇦 Reflecții analitice:
Miracolul acordului privind mineralele rare. Un troc de la Putin.
Partea 2.
🔄 În ansamblu, formatul actual al „proiectului de acord” pare un compromis reciproc care evită concesii excesive din partea Kievului, dar nici nu oferă garanții majore sau beneficii imediate (nu uitați că avem doar o schiță, nu versiunea completă a acordului).
Dacă acordul cu Ucraina va fi transformat într-un instrument real cu obligații și investiții clar stabilite (vă reamintesc că mâine Starmer va merge și el la Trump, care ar putea, de asemenea, „pune o vorbă bună” pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei), atunci acesta ar putea fi considerat un succes uluitor, dar este puțin probabil. ⤵️
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va rămâne doar un gest politic care va aduce rezultate minime, însă, în cazul Ucrainei, nu mai rămâne nimic altceva decât să „se țină de linia lor până la capăt” pentru a obține garanții de securitate.
https://t.me/simBLACKSEA
Miracolul acordului privind mineralele rare. Un troc de la Putin.
Partea 2.
🔄 În ansamblu, formatul actual al „proiectului de acord” pare un compromis reciproc care evită concesii excesive din partea Kievului, dar nici nu oferă garanții majore sau beneficii imediate (nu uitați că avem doar o schiță, nu versiunea completă a acordului).
Dacă acordul cu Ucraina va fi transformat într-un instrument real cu obligații și investiții clar stabilite (vă reamintesc că mâine Starmer va merge și el la Trump, care ar putea, de asemenea, „pune o vorbă bună” pentru garanțiile de securitate ale Ucrainei), atunci acesta ar putea fi considerat un succes uluitor, dar este puțin probabil. ⤵️
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, va rămâne doar un gest politic care va aduce rezultate minime, însă, în cazul Ucrainei, nu mai rămâne nimic altceva decât să „se țină de linia lor până la capăt” pentru a obține garanții de securitate.
https://t.me/simBLACKSEA
Telegram
SIM BLACK SEA
🌐 https://t.me/simBLACKSEA:
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
👍1
⚜️ 🇨🇳🇹🇼🇺🇸🇷🇺 Jurnaliștii chinezi de pe Weibo susțin că SUA și Rusia intenționează să ia măsuri comune împotriva Chinei.
De ce președintele Trump se grăbește să pună capăt războiului Rusia-Ucraina:
Numai printr-o alianță cu Rusia poate fi controlată China. O alianță cu Mongolia împotriva Chinei este posibilă doar dacă Rusia este implicată. Dacă Partidul Comunist Chinez (PCC) atacă Taiwanul, trupele americane din Mongolia și Marea Galbenă, împreună cu forțele armate din Coreea de Sud și Japonia, ar putea pune o mișcare de separare asupra Beijingului. O lovitură de fulger ar putea tăia „gâtul” hărții chinezești (care seamănă cu un cocoș) și să distrugă PCC! SUA ar zdrobi invazia Taiwanului de către China cu o lovitură de decapitare!
https://t.me/simBLACKSEA
De ce președintele Trump se grăbește să pună capăt războiului Rusia-Ucraina:
Numai printr-o alianță cu Rusia poate fi controlată China. O alianță cu Mongolia împotriva Chinei este posibilă doar dacă Rusia este implicată. Dacă Partidul Comunist Chinez (PCC) atacă Taiwanul, trupele americane din Mongolia și Marea Galbenă, împreună cu forțele armate din Coreea de Sud și Japonia, ar putea pune o mișcare de separare asupra Beijingului. O lovitură de fulger ar putea tăia „gâtul” hărții chinezești (care seamănă cu un cocoș) și să distrugă PCC! SUA ar zdrobi invazia Taiwanului de către China cu o lovitură de decapitare!
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ 🇪🇺 Uniunea Europeană pregătește o inițiativă de apărare de amploare, cea mai mare de la Războiul Rece, plănuind să aloce sute de miliarde de euro pentru consolidarea securității, pentru care iau în considerare un plan în trei părți.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „În acest moment, o dată la o generație, avem nevoie de „gândire urgentă” și de un plan strategic pentru rearmarea Europei”.
Noul sistem de securitate va începe să prindă contur la o întâlnire urgentă a liderilor UE din 6 martie. Apoi, pe 19 martie, comisarul pentru apărare Andrius Kubilius și ministrul de externe Kai Kallas vor prezenta o nouă strategie pentru industria de apărare. Până atunci, negocierile privind creșterea resurselor blocului vor continua.
✔️Prima parte a planului va permite țărilor UE să cheltuiască mai mult prin relaxarea regulilor fiscale . Potrivit unor oficiali, acest lucru ar putea ajuta la strângerea de până la 160 de miliarde de euro.
Negocierile se concentrează pe asigurarea faptului că cheltuielile pentru apărare nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar. Este necesar să cădem de acord asupra a ceea ce se consideră exact cheltuielile de apărare, cât timp va fi valabilă această regulă și dacă va afecta atingerea obiectivului NATO de a cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.
✔️A doua parte presupune crearea unui nou instrument pentru cheltuieli partajate la nivelul UE . Aceste fonduri vor fi folosite pentru a investi în proiecte comune în domenii precum apărarea aeriană, lovituri cu rază lungă de acțiune, rachete, drone și inteligență artificială militară.
Unii înalți oficiali ai UE și state membre au propus ideea de împrumut comun, dar problema este controversată și dezbină în Uniunea Europeană.
✔️A treia parte a planului se referă la relaxarea restricțiilor de investiții pentru Banca Europeană de Investiții , care în prezent poate investi doar în bunuri cu dublă utilizare. Acest lucru va permite atragerea mai multor finanțări, inclusiv din partea băncilor private.
În plus, în timpul discuțiilor închise, von der Leyen a propus ideea redistribuirii fondurilor UE necheltuite, inclusiv a banilor colectați pentru redresarea din pandemia COVID-19.
https://t.me/simBLACKSEA
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „În acest moment, o dată la o generație, avem nevoie de „gândire urgentă” și de un plan strategic pentru rearmarea Europei”.
Noul sistem de securitate va începe să prindă contur la o întâlnire urgentă a liderilor UE din 6 martie. Apoi, pe 19 martie, comisarul pentru apărare Andrius Kubilius și ministrul de externe Kai Kallas vor prezenta o nouă strategie pentru industria de apărare. Până atunci, negocierile privind creșterea resurselor blocului vor continua.
✔️Prima parte a planului va permite țărilor UE să cheltuiască mai mult prin relaxarea regulilor fiscale . Potrivit unor oficiali, acest lucru ar putea ajuta la strângerea de până la 160 de miliarde de euro.
Negocierile se concentrează pe asigurarea faptului că cheltuielile pentru apărare nu sunt incluse în calculul deficitului bugetar. Este necesar să cădem de acord asupra a ceea ce se consideră exact cheltuielile de apărare, cât timp va fi valabilă această regulă și dacă va afecta atingerea obiectivului NATO de a cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.
✔️A doua parte presupune crearea unui nou instrument pentru cheltuieli partajate la nivelul UE . Aceste fonduri vor fi folosite pentru a investi în proiecte comune în domenii precum apărarea aeriană, lovituri cu rază lungă de acțiune, rachete, drone și inteligență artificială militară.
Unii înalți oficiali ai UE și state membre au propus ideea de împrumut comun, dar problema este controversată și dezbină în Uniunea Europeană.
✔️A treia parte a planului se referă la relaxarea restricțiilor de investiții pentru Banca Europeană de Investiții , care în prezent poate investi doar în bunuri cu dublă utilizare. Acest lucru va permite atragerea mai multor finanțări, inclusiv din partea băncilor private.
În plus, în timpul discuțiilor închise, von der Leyen a propus ideea redistribuirii fondurilor UE necheltuite, inclusiv a banilor colectați pentru redresarea din pandemia COVID-19.
https://t.me/simBLACKSEA
👍3
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Nu putem înțelege dacă cântă mai rău decât face politică ori face politică mai rău decât cântă.
Apropo, şti cineva de ce “vocea” care le vorbeşte rușilor despre cât de desfrânat e Occidentul şi-a făcut nunta în New York-ul plin de ispite?
Interesant de văzut fotografii cu “valorile tradiționale” de la ceremonia Mariei Zaharova, dacă încă nu le-ați văzut😎
https://t.me/simBLACKSEA
Apropo, şti cineva de ce “vocea” care le vorbeşte rușilor despre cât de desfrânat e Occidentul şi-a făcut nunta în New York-ul plin de ispite?
Interesant de văzut fotografii cu “valorile tradiționale” de la ceremonia Mariei Zaharova, dacă încă nu le-ați văzut😎
https://t.me/simBLACKSEA
👍1
SIM BLACK SEA
⚜️ Nu putem înțelege dacă cântă mai rău decât face politică ori face politică mai rău decât cântă. Apropo, şti cineva de ce “vocea” care le vorbeşte rușilor despre cât de desfrânat e Occidentul şi-a făcut nunta în New York-ul plin de ispite? Interesant de…
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Nu știu cum sunteți voi, dar noi aproape că așteptăm ca, după Bella Ciao, Maria Zaharova să ne delecteze și cu un „Treceți batalioane române Carpații.”
Că doar nu ne pomenește atât de des fără un motiv serios… 😊
https://t.me/simBLACKSEA
Că doar nu ne pomenește atât de des fără un motiv serios… 😊
https://t.me/simBLACKSEA
😁1
This media is not supported in your browser
VIEW IN TELEGRAM
⚜️ Congresswoman VS Trump
"Domnule președinte, ghici ce? Rusia a invadat Ucraina. Putem să fim măcar de acord cu asta? Există cineva aici care are curajul să spună că Rusia a invadat Ucraina?" — Jasmine Crockett, discurs în Congres.
Ea a reamintit din nou că Rusia este cea care a invadat Ucraina și continuă să omoare ucraineni și astăzi.
https://t.me/simBLACKSEA
"Domnule președinte, ghici ce? Rusia a invadat Ucraina. Putem să fim măcar de acord cu asta? Există cineva aici care are curajul să spună că Rusia a invadat Ucraina?" — Jasmine Crockett, discurs în Congres.
Ea a reamintit din nou că Rusia este cea care a invadat Ucraina și continuă să omoare ucraineni și astăzi.
https://t.me/simBLACKSEA
👍5
⚜️ Strategia de politică externă a lui Donald Trump vizează crearea unei noi ordini mondiale bazate pe un echilibru de putere între trei țări: Statele Unite, Rusia și China. Conform unui raport al Wall Street Journal, președintele american dorește să extindă teritoriul Americii prin integrarea unor regiuni precum Groenlanda, Panama, Gaza și, posibil, Canada, și își exprimă admirația față de Vladimir Putin și Xi Jinping. Acest nou echilibru de putere ar putea conduce la o abordare mai flexibilă a granițelor, proliferării nucleare și la o realiniere a forțelor geopolitice și economice.
https://t.me/simBLACKSEA
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Turcia, membră NATO, este pregătită să își desfășoare trupele în Ucraina după încetarea focului: Erdogan a discutat deja cu Lavrov și Zelensky - Bloomberg
Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO după Statele Unite și este un actor-cheie în securitatea regională.
❗️❗️ Ce înseamnă acest lucru?
Posibila desfășurare a forțelor turce de menținere a păcii poate indica eforturile diplomatice active ale Ankarei de a soluționa conflictul.
Turcia menține un echilibru în relațiile atât cu Kievul, cât și cu Moscova, oferindu-se ca mediator.
Decizia finală privind misiunea va depinde de termenii specifici ai acordului de pace și de negocierile internaționale.
Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO după Statele Unite și este un actor-cheie în securitatea regională.
❗️❗️ Ce înseamnă acest lucru?
Posibila desfășurare a forțelor turce de menținere a păcii poate indica eforturile diplomatice active ale Ankarei de a soluționa conflictul.
Turcia menține un echilibru în relațiile atât cu Kievul, cât și cu Moscova, oferindu-se ca mediator.
Decizia finală privind misiunea va depinde de termenii specifici ai acordului de pace și de negocierile internaționale.
⚜️ 𝐍𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐚, 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐧𝐨𝐮𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚ț𝐢𝐞 𝐒𝐔𝐀-𝐔𝐄
Partea 1.
1. Contextul general și evoluția conflictului
Războiul din Ucraina a ajuns la al treilea an, iar negocierile pentru pace devin din ce în ce mai frecvente. Conflictul nu mai este privit doar prin prisma confruntării militare, ci și prin implicațiile sale geopolitice și economice. În ciuda eforturilor diplomatice, Ucraina insistă că nu poate încheia pacea fără garanții solide de securitate.
2. Poziția lui Donald Trump privind războiul din Ucraina
Donald Trump și-a exprimat dorința de a opri rapid războiul, fie printr-un armistițiu temporar, fie printr-un acord de pace. Trump consideră că administrația sa ar fi putut preveni conflictul și susține că Ucraina ar trebui să accepte o înțelegere economică cu SUA pentru resurse minerale, estimată la 500 de miliarde de dolari. Totuși, Ucraina cere garanții de securitate înainte de a semna orice acord economic.
3. Ruptura în cadrul alianței occidentale
Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană dau semne de divizare în privința strategiei de sprijinire a Ucrainei. SUA devin un critic tot mai vocal al ordinii europene, punând presiune asupra statelor UE să-și asume mai multe responsabilități în conflict. În același timp, Europa caută modalități de a-și consolida apărarea independent de SUA, ceea ce ar putea duce la o schimbare semnificativă în balanța de putere globală.
4. Rolul Uniunii Europene în negocierile de pace
Liderii europeni, inclusiv Emmanuel Macron, încearcă să medieze conflictul și să convingă SUA să mențină un sprijin activ pentru Ucraina. Macron a discutat la Washington cu Trump, încercând să-l convingă că Europa trebuie să aibă un cuvânt de spus în negocieri. Cu toate acestea, poziția lui Trump rămâne imprevizibilă, iar SUA par să prefere o înțelegere directă cu Rusia, excluzând actorii europeni.
5. Garanțiile de securitate pentru Ucraina
Pentru ca Ucraina să accepte un acord de pace, sunt necesare garanții de securitate solide. Opțiunile discutate includ:
❤️ Aderarea Ucrainei la NATO, respinsă de americani și de Rusia.
❤️ Staționarea a 300.000 de soldați NATO în Ucraina, ceea ce ar putea escalada conflictul.
❤️ O protecție europeană printr-o armată comună, însă acest proiect este abia la început.
6. Planul lui Trump pentru Ucraina și reacția Rusiei
Trump dorește ca Ucraina să accepte un acord economic major, însă fără implicarea SUA în garanțiile de securitate. Acest lucru lasă responsabilitatea asupra Europei. Rusia a reacționat prin adjunctul ministrului de externe, declarând că un armistițiu fără o soluționare clară va duce doar la reluarea conflictului într-un mod și mai violent.
7. Situația Republicii Moldova și riscurile geopolitice
Negocierile de pace ar putea avea un impact major asupra Republicii Moldova. Dacă SUA și Rusia ajung la un acord de împărțire a sferelor de influență, Moldova riscă să rămână în zona rusească. Un astfel de scenariu ar putea duce la:
⛔️ Menținerea bazelor rusești din Transnistria.
⛔️ Condiții stricte pentru aderarea Moldovei la UE, cu obligația de neutralitate.
⛔️ Sprijinirea partidelor pro-ruse din Moldova, ceea ce ar putea destabiliza țara.
8. România și influența sa în regiune
România are un rol important în politica regională, alături de Polonia și Germania. Dacă Uniunea Europeană devine un actor mai puternic în negocierile de pace, Chișinăul și Bucureștiul ar putea colabora mai strâns pentru a contracara influența Rusiei. Totuși, România se confruntă și ea cu probleme interne, iar alegerile prezidențiale din 2025 vor influența direcția sa strategică.
9. Evoluția regimului politic din Rusia
În Rusia, regimul lui Vladimir Putin a devenit o dictatură consolidată. În 2022, au fost înregistrate 19.000 de arestări pentru proteste împotriva războiului, iar în 2024, doar 41 de arestări, ceea ce sugerează o reprimare totală a opoziției. Majoritatea rușilor fie se conformează din frică, fie cred în propaganda Kremlinului.
https://t.me/simBLACKSEA
Partea 1.
1. Contextul general și evoluția conflictului
Războiul din Ucraina a ajuns la al treilea an, iar negocierile pentru pace devin din ce în ce mai frecvente. Conflictul nu mai este privit doar prin prisma confruntării militare, ci și prin implicațiile sale geopolitice și economice. În ciuda eforturilor diplomatice, Ucraina insistă că nu poate încheia pacea fără garanții solide de securitate.
2. Poziția lui Donald Trump privind războiul din Ucraina
Donald Trump și-a exprimat dorința de a opri rapid războiul, fie printr-un armistițiu temporar, fie printr-un acord de pace. Trump consideră că administrația sa ar fi putut preveni conflictul și susține că Ucraina ar trebui să accepte o înțelegere economică cu SUA pentru resurse minerale, estimată la 500 de miliarde de dolari. Totuși, Ucraina cere garanții de securitate înainte de a semna orice acord economic.
3. Ruptura în cadrul alianței occidentale
Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană dau semne de divizare în privința strategiei de sprijinire a Ucrainei. SUA devin un critic tot mai vocal al ordinii europene, punând presiune asupra statelor UE să-și asume mai multe responsabilități în conflict. În același timp, Europa caută modalități de a-și consolida apărarea independent de SUA, ceea ce ar putea duce la o schimbare semnificativă în balanța de putere globală.
4. Rolul Uniunii Europene în negocierile de pace
Liderii europeni, inclusiv Emmanuel Macron, încearcă să medieze conflictul și să convingă SUA să mențină un sprijin activ pentru Ucraina. Macron a discutat la Washington cu Trump, încercând să-l convingă că Europa trebuie să aibă un cuvânt de spus în negocieri. Cu toate acestea, poziția lui Trump rămâne imprevizibilă, iar SUA par să prefere o înțelegere directă cu Rusia, excluzând actorii europeni.
5. Garanțiile de securitate pentru Ucraina
Pentru ca Ucraina să accepte un acord de pace, sunt necesare garanții de securitate solide. Opțiunile discutate includ:
❤️ Aderarea Ucrainei la NATO, respinsă de americani și de Rusia.
❤️ Staționarea a 300.000 de soldați NATO în Ucraina, ceea ce ar putea escalada conflictul.
❤️ O protecție europeană printr-o armată comună, însă acest proiect este abia la început.
6. Planul lui Trump pentru Ucraina și reacția Rusiei
Trump dorește ca Ucraina să accepte un acord economic major, însă fără implicarea SUA în garanțiile de securitate. Acest lucru lasă responsabilitatea asupra Europei. Rusia a reacționat prin adjunctul ministrului de externe, declarând că un armistițiu fără o soluționare clară va duce doar la reluarea conflictului într-un mod și mai violent.
7. Situația Republicii Moldova și riscurile geopolitice
Negocierile de pace ar putea avea un impact major asupra Republicii Moldova. Dacă SUA și Rusia ajung la un acord de împărțire a sferelor de influență, Moldova riscă să rămână în zona rusească. Un astfel de scenariu ar putea duce la:
⛔️ Menținerea bazelor rusești din Transnistria.
⛔️ Condiții stricte pentru aderarea Moldovei la UE, cu obligația de neutralitate.
⛔️ Sprijinirea partidelor pro-ruse din Moldova, ceea ce ar putea destabiliza țara.
8. România și influența sa în regiune
România are un rol important în politica regională, alături de Polonia și Germania. Dacă Uniunea Europeană devine un actor mai puternic în negocierile de pace, Chișinăul și Bucureștiul ar putea colabora mai strâns pentru a contracara influența Rusiei. Totuși, România se confruntă și ea cu probleme interne, iar alegerile prezidențiale din 2025 vor influența direcția sa strategică.
9. Evoluția regimului politic din Rusia
În Rusia, regimul lui Vladimir Putin a devenit o dictatură consolidată. În 2022, au fost înregistrate 19.000 de arestări pentru proteste împotriva războiului, iar în 2024, doar 41 de arestări, ceea ce sugerează o reprimare totală a opoziției. Majoritatea rușilor fie se conformează din frică, fie cred în propaganda Kremlinului.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ 𝐍𝐞𝐠𝐨𝐜𝐢𝐞𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐜𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐔𝐜𝐫𝐚𝐢𝐧𝐚, 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧ț𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐧𝐨𝐮𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚ț𝐢𝐞 𝐒𝐔𝐀-𝐔𝐄
Partea 2.
10. Impactul global al războiului din Ucraina
Războiul din Ucraina a modificat ordinea mondială, punând capăt hegemoniei americane instaurate după Războiul Rece. Dacă negocierile de pace vor duce la un sistem de sfere de influență, asemănător secolului al XIX-lea, acest lucru va afecta direct destinul Republicii Moldova și al țărilor din Europa de Est.
11. Concluzii
Războiul din Ucraina a ajuns la un punct critic, unde soluțiile propuse sunt influențate de interesele marilor puteri. Trump dorește o soluție economică, dar fără implicare militară, Europa vrea o armată proprie, iar Rusia încearcă să câștige teren în negocieri. Republica Moldova și România trebuie să-și definească clar poziția pentru a evita să fie prinse într-un nou joc al marilor puteri. [Armand Gosu].
https://t.me/simBLACKSEA
Partea 2.
10. Impactul global al războiului din Ucraina
Războiul din Ucraina a modificat ordinea mondială, punând capăt hegemoniei americane instaurate după Războiul Rece. Dacă negocierile de pace vor duce la un sistem de sfere de influență, asemănător secolului al XIX-lea, acest lucru va afecta direct destinul Republicii Moldova și al țărilor din Europa de Est.
11. Concluzii
Războiul din Ucraina a ajuns la un punct critic, unde soluțiile propuse sunt influențate de interesele marilor puteri. Trump dorește o soluție economică, dar fără implicare militară, Europa vrea o armată proprie, iar Rusia încearcă să câștige teren în negocieri. Republica Moldova și România trebuie să-și definească clar poziția pentru a evita să fie prinse într-un nou joc al marilor puteri. [Armand Gosu].
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Reflecții: Discuțiile ruso-americane de astăzi de la Istanbul, care au durat 6,5 ore, s-au încheiat.
În mod formal, părțile au discutat despre activitatea ambasadelor, dar însuși faptul unui dialog îndelungat pe fundalul unor procese geopolitice mai ample indică faptul că ar fi putut exista subiecte mai semnificative pe agendă.
Activitatea misiunilor diplomatice este doar un aspect tehnic al relațiilor dintre state. Cu toate acestea, însuși faptul că Moscova și Washingtonul poartă negocieri chiar și la acest nivel confirmă existența unor canale de comunicare. Recent, tocmai aceste întâlniri „de lucru” au devenit o platformă de schimb de semnale și de testare a pozițiilor.
Posibilitatea unei agende mai largi la Istanbul este legată de faptul că Statele Unite negociază acum în mod activ cu Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Prima întâlnire a avut loc la Riad, iar în acest context, așteptările sunt tot mai mari pentru contacte directe dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Având în vedere că diplomația înseamnă gradualism, discuțiile de la Istanbul ar fi putut fi un pas suplimentar în acest proces.
De asemenea, merită luat în considerare faptul că Trump este de așteptat să anunțe detalii despre inițiativa sa de pace în viitorul apropiat. Poate că, prin negocierile de la Istanbul, părțile și-au testat reciproc disponibilitatea de a face compromisuri. Anterior, orice contact între diplomații ruși și americani era de natură de criză, dar acum ele devin din ce în ce mai sistemice.
Este posibil ca părțile să fi discutat și despre alte domenii – Orientul Mijlociu, controlul armelor și detentea în relațiile dintre SUA și China, unde rolul Moscovei este de asemenea semnificativ . Turcia nu a fost aleasă întâmplător în acest context – fiind o țară care echilibrează între Vest și Est, este convenabilă pentru astfel de negocieri.
Rezultatele negocierilor nu au fost încă dezvăluite, dar durata acestora sugerează că părțile au fost interesate de discuție și au putut identifica un punct comun. În următoarele săptămâni, ne putem aștepta la o dezvoltare suplimentară a dialogului ruso-american, inclusiv la un nivel superior.
https://t.me/simBLACKSEA
În mod formal, părțile au discutat despre activitatea ambasadelor, dar însuși faptul unui dialog îndelungat pe fundalul unor procese geopolitice mai ample indică faptul că ar fi putut exista subiecte mai semnificative pe agendă.
Activitatea misiunilor diplomatice este doar un aspect tehnic al relațiilor dintre state. Cu toate acestea, însuși faptul că Moscova și Washingtonul poartă negocieri chiar și la acest nivel confirmă existența unor canale de comunicare. Recent, tocmai aceste întâlniri „de lucru” au devenit o platformă de schimb de semnale și de testare a pozițiilor.
Posibilitatea unei agende mai largi la Istanbul este legată de faptul că Statele Unite negociază acum în mod activ cu Rusia pentru a pune capăt conflictului din Ucraina. Prima întâlnire a avut loc la Riad, iar în acest context, așteptările sunt tot mai mari pentru contacte directe dintre Vladimir Putin și Donald Trump. Având în vedere că diplomația înseamnă gradualism, discuțiile de la Istanbul ar fi putut fi un pas suplimentar în acest proces.
De asemenea, merită luat în considerare faptul că Trump este de așteptat să anunțe detalii despre inițiativa sa de pace în viitorul apropiat. Poate că, prin negocierile de la Istanbul, părțile și-au testat reciproc disponibilitatea de a face compromisuri. Anterior, orice contact între diplomații ruși și americani era de natură de criză, dar acum ele devin din ce în ce mai sistemice.
Este posibil ca părțile să fi discutat și despre alte domenii – Orientul Mijlociu, controlul armelor și detentea în relațiile dintre SUA și China, unde rolul Moscovei este de asemenea semnificativ . Turcia nu a fost aleasă întâmplător în acest context – fiind o țară care echilibrează între Vest și Est, este convenabilă pentru astfel de negocieri.
Rezultatele negocierilor nu au fost încă dezvăluite, dar durata acestora sugerează că părțile au fost interesate de discuție și au putut identifica un punct comun. În următoarele săptămâni, ne putem aștepta la o dezvoltare suplimentară a dialogului ruso-american, inclusiv la un nivel superior.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ Astăzi se împlinesc 11 ani de la invazia Rusiei în Ucraina.
Pe 26 februarie 2014, forțele ruse au ieșit din baza navală de la Sevastopol, în Crimeea, și au instalat un punct de control militar pe drumul dintre Sevastopol și Simferopol.
6.000 de tătari crimeeni, ucraineni și ruși susținători ai Ucrainei s-au adunat în fața Parlamentului din Simferopol pentru a bloca aproximativ 700 de pro-ruși care încercau să ia cu asalt clădirea. Acest lucru a dus la ciocniri între grupuri, iar poliția a încercat să îi separe.
A doua zi, forțele speciale ruse, sub comanda agentului GRU Igor Girkin (Strelkov), au luat cu asalt Parlamentul Crimeei și au forțat deputații, sub amenințarea armelor, să voteze înlocuirea premierului crimeean Anatolii Mohîliov cu rusul Serghei Aksionov, iar apoi să voteze pentru unificarea Crimeei cu Rusia.
Mulți parlamentari au declarat ulterior că nici măcar nu au votat, ci că „bărbați înarmați au votat în locul lor” în sală.
În aceeași zi, a început o ofensivă pe scară largă în Crimeea de către „omuleții verzi” – soldați fără însemne, care au preluat poziții strategice pe întreg teritoriul peninsulei. Ulterior s-a dovedit că toți făceau parte din armata rusă.
Pe 28 februarie 2014, președintele SUA Barack Obama a emis o declarație în care avertiza că o invazie rusă va „avea un cost” pentru Rusia.
Pe 26 februarie 2014, forțele ruse au ieșit din baza navală de la Sevastopol, în Crimeea, și au instalat un punct de control militar pe drumul dintre Sevastopol și Simferopol.
6.000 de tătari crimeeni, ucraineni și ruși susținători ai Ucrainei s-au adunat în fața Parlamentului din Simferopol pentru a bloca aproximativ 700 de pro-ruși care încercau să ia cu asalt clădirea. Acest lucru a dus la ciocniri între grupuri, iar poliția a încercat să îi separe.
A doua zi, forțele speciale ruse, sub comanda agentului GRU Igor Girkin (Strelkov), au luat cu asalt Parlamentul Crimeei și au forțat deputații, sub amenințarea armelor, să voteze înlocuirea premierului crimeean Anatolii Mohîliov cu rusul Serghei Aksionov, iar apoi să voteze pentru unificarea Crimeei cu Rusia.
Mulți parlamentari au declarat ulterior că nici măcar nu au votat, ci că „bărbați înarmați au votat în locul lor” în sală.
În aceeași zi, a început o ofensivă pe scară largă în Crimeea de către „omuleții verzi” – soldați fără însemne, care au preluat poziții strategice pe întreg teritoriul peninsulei. Ulterior s-a dovedit că toți făceau parte din armata rusă.
Pe 28 februarie 2014, președintele SUA Barack Obama a emis o declarație în care avertiza că o invazie rusă va „avea un cost” pentru Rusia.
⚜️ Vizita lui Trump a lui Starmer este o avanpremieră atrăgătoare pentru Ucraina
Premierul britanic Keir Starmer ia oferit președintelui Donald Trump un coș de cadouri în timpul primei sale vizite la Casa Albă, inclusiv angajamente de a cheltui mai mult pentru apărare, laude generoase și o scrisoare a Regelui Carol al III-lea prin care îl invită pe Trump la o cină de stat.
Trump a fost extrem de mulțumit. Dar asta nu înseamnă că Starmer a primit ceva în schimb.
Trump a părut nemiscat de apelul disperat al lui Starmer pentru un angajament mai puternic al SUA de a apăra Ucraina dacă și când războiul său cu Rusia se încheie.
Conștient de faptul că Trump a respins cererile ca Ucraina să primească „garanții de securitate”, Starmer a cerut mai puține – un angajament al SUA de a „sprijini” eforturile europene de a proteja Ucraina de orice viitoare invazie rusă.
Trump a răspuns negativ la toate acestea.
Poziția intransigentă a fost o previzualizare serioasă pentru aliații europeni care au sperat într-o schimbare înaintea vizitei președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky la Casa Albă de vineri.
Trump, așezat lângă Starmer, a lăsat deoparte întrebările despre ce ar putea face SUA pentru a-l opri pe președintele rus Vladimir Putin și a spus că crede că fostul agent KGB nu se va da înapoi de la un potențial acord de pace. El a sugerat că acordul economic pe care îl va semna cu Zelensky ar fi suficient pentru a opri Rusia.
„Este un fel de plasă de siguranță... Nu cred că cineva se va păcăli dacă vom fi acolo cu mulți muncitori”, a spus Trump despre acordul cu minereul.
Poate cel mai îngrijorător pentru Starmer și alți aliați NATO, președintele a fost indiferent dacă SUA ar răspunde militar dacă trupele britanice ar fi atacate în Ucraina.
„Nu au nevoie de prea mult ajutor. „Pot avea grijă de ei înșiși”, a spus Trump înainte de a evita ușor întrebarea. „Englezii sunt soldați incredibili, militari incredibili și pot avea grijă de ei înșiși. Dar dacă au nevoie de ajutor, voi fi mereu cu britanicii, bine? Voi fi mereu cu ei. Dar nu au nevoie de ajutor”.
La scurt timp după ce Trump a făcut aceste remarci în Biroul Oval, în timpul unei conferințe de presă, un reporter i-a pus fără îndoială întrebarea care a supărat Europa: dacă susține articolul 5 din Carta NATO, care spune că un atac asupra oricărui membru NATO este un atac asupra tuturor.
„Sustin”, a răspuns președintele, sugerând că articolul ar fi puțin probabil să fie invocat dacă un aliat NATO ar fi atacat în Ucraina.
„Nu cred că vom avea un motiv pentru asta. Cred că vom avea o pace foarte reușită și cred că va fi o pace de lungă durată. Și cred că se va întâmpla, sper că repede. Dacă nu se întâmplă repede, s-ar putea să nu se întâmple deloc”, a spus Trump. [Politic].
Premierul britanic Keir Starmer ia oferit președintelui Donald Trump un coș de cadouri în timpul primei sale vizite la Casa Albă, inclusiv angajamente de a cheltui mai mult pentru apărare, laude generoase și o scrisoare a Regelui Carol al III-lea prin care îl invită pe Trump la o cină de stat.
Trump a fost extrem de mulțumit. Dar asta nu înseamnă că Starmer a primit ceva în schimb.
Trump a părut nemiscat de apelul disperat al lui Starmer pentru un angajament mai puternic al SUA de a apăra Ucraina dacă și când războiul său cu Rusia se încheie.
Conștient de faptul că Trump a respins cererile ca Ucraina să primească „garanții de securitate”, Starmer a cerut mai puține – un angajament al SUA de a „sprijini” eforturile europene de a proteja Ucraina de orice viitoare invazie rusă.
Trump a răspuns negativ la toate acestea.
Poziția intransigentă a fost o previzualizare serioasă pentru aliații europeni care au sperat într-o schimbare înaintea vizitei președintelui ucrainean Volodymyr Zelensky la Casa Albă de vineri.
Trump, așezat lângă Starmer, a lăsat deoparte întrebările despre ce ar putea face SUA pentru a-l opri pe președintele rus Vladimir Putin și a spus că crede că fostul agent KGB nu se va da înapoi de la un potențial acord de pace. El a sugerat că acordul economic pe care îl va semna cu Zelensky ar fi suficient pentru a opri Rusia.
„Este un fel de plasă de siguranță... Nu cred că cineva se va păcăli dacă vom fi acolo cu mulți muncitori”, a spus Trump despre acordul cu minereul.
Poate cel mai îngrijorător pentru Starmer și alți aliați NATO, președintele a fost indiferent dacă SUA ar răspunde militar dacă trupele britanice ar fi atacate în Ucraina.
„Nu au nevoie de prea mult ajutor. „Pot avea grijă de ei înșiși”, a spus Trump înainte de a evita ușor întrebarea. „Englezii sunt soldați incredibili, militari incredibili și pot avea grijă de ei înșiși. Dar dacă au nevoie de ajutor, voi fi mereu cu britanicii, bine? Voi fi mereu cu ei. Dar nu au nevoie de ajutor”.
La scurt timp după ce Trump a făcut aceste remarci în Biroul Oval, în timpul unei conferințe de presă, un reporter i-a pus fără îndoială întrebarea care a supărat Europa: dacă susține articolul 5 din Carta NATO, care spune că un atac asupra oricărui membru NATO este un atac asupra tuturor.
„Sustin”, a răspuns președintele, sugerând că articolul ar fi puțin probabil să fie invocat dacă un aliat NATO ar fi atacat în Ucraina.
„Nu cred că vom avea un motiv pentru asta. Cred că vom avea o pace foarte reușită și cred că va fi o pace de lungă durată. Și cred că se va întâmpla, sper că repede. Dacă nu se întâmplă repede, s-ar putea să nu se întâmple deloc”, a spus Trump. [Politic].
⚜️ 🇹🇷 Reflecții analitice: Poate „Marele Turan” deveni o alternativă de presiune asupra Moscovei?
Pentru început, să trecem rapid în revistă câteva evenimente recente legate de Turcia, apoi vom continua analiza:
🛑 În timp ce Trump a spus pentru a treia oară „no way” în privința aderării Ucrainei la NATO, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Turcia va sprijini aderarea Ucrainei la NATO.
🛑 În ziua în care SUA și Rusia s-au întâlnit la negocieri separate în Riad, Turcia a făcut o declarație clară: „În primul rând, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei sunt foarte importante pentru noi”, a spus Erdogan.
🛑 În timp ce unele țări încă ezită dacă să trimită trupe în Ucraina după faza activă a războiului, Erdogan a anunțat: „Turcia, care este membră NATO, este, de asemenea, pregătită să-și desfășoare trupele în Ucraina după armistițiu.”
🛑 Raportul din februarie a arătat că livrările maritime de petrol rusesc către Turcia au scăzut de 3,7 ori, de la 1,56 milioane de tone pe lună la 0,42 milioane. Această scădere este legată de sancțiunile impuse de Biden, dar important este că Turcia a început să le respecte.
🛑 În timp ce Trump amenință cu reducerea influenței SUA în NATO, ministrul turc de externe a declarat: „UE și țările europene ar putea dori să se vadă într-o altă structură de securitate în afara NATO.”
🔥 Acum, ideea principală:
Turcia este un competitor natural și istoric al Rusiei. Ankara nu poate deveni o putere dominantă în regiune atâta timp cât Moscova își menține influența. De aceea, Turcia profită din plin de agresiunea Rusiei pentru a-și consolida poziția.
Astăzi, Ankara a ajuns la un punct de cotitură în influența sa politică regională și caută aliați naturali pentru a-și securiza poziția de lider.
Turcia este înconjurată de rivali și competitori:
Israelul la sud;
Iranul la est (concurent pentru influență);
Rusia la nord (adversar strategic).
🔹 Competiția Rusia-Turcia este evidentă în Caucaz (Nagorno-Karabah) și Siria.
👉 În Caucaz, Ankara a reușit să forțeze Moscova să „cedeze” Karabahul.
👉 În Siria, Turcia acționează tot mai independent, deoarece Rusia este slăbită.
⚡ Schimbarea echilibrului de putere:
Turcia a avut două vulnerabilități majore:
1️⃣ Dependența economică și energetică (controlată de Rusia și SUA).
2️⃣ Problema kurzilor (folosită de marile puteri ca pârghie de presiune).
❗️ Dar situația se schimbă rapid:
Războiul a reorientat rutele comerciale și energetice prin Turcia.
Siria oferă oportunitatea de a reduce dependența energetică.
Ankara pare să fi rezolvat și problema milițiilor kurde.
Karabahul a deschis calea spre extinderea influenței turce:
📍 Turcia vrea să devină centrul lumii turcice și apărătorul musulmanilor.
Moscova, care are probleme interne cu musulmanii și este un stat șovinist, va fi inevitabil în conflict cu Turcia.
🔥 Oportunitate pentru Ucraina:
Lumea privește confruntarea SUA-China ca fiind esențială, dar pentru Ucraina, Turcia ar putea fi un partener strategic mai realist.
✅ Blocul Weimar-Baltic (în care Polonia ar trebui să fie un lider) este frânat chiar de Polonia, care nu dorește un Kiev prea puternic din cauza propriilor ambiții.
👉 Dar asta nu înseamnă că această direcție trebuie abandonată.
✅ Turcia, însă, nu are o competiție directă cu Ucraina.
🔹 Dacă ideea este folosită inteligent, poate fi transformată într-o alianță strategică:
Două dintre cele mai puternice armate din Europa, Ucraina și Turcia, într-o alianță militară și logistică.
Poate fi inclus și Londra, împreună cu țările baltice.
Aceste state sunt hub-uri logistice în Europa, dar nu sunt membre ale UE, ceea ce le oferă mai multă flexibilitate.
👉 Turcia știe să profite de situație, iar în acest caz, acest pragmatism ar putea fi un avantaj.
👉 Ankara trebuie împinsă spre decizia corectă: să lupte pentru leadership regional.
https://t.me/simBLACKSEA
Pentru început, să trecem rapid în revistă câteva evenimente recente legate de Turcia, apoi vom continua analiza:
🛑 În timp ce Trump a spus pentru a treia oară „no way” în privința aderării Ucrainei la NATO, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că Turcia va sprijini aderarea Ucrainei la NATO.
🛑 În ziua în care SUA și Rusia s-au întâlnit la negocieri separate în Riad, Turcia a făcut o declarație clară: „În primul rând, integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei sunt foarte importante pentru noi”, a spus Erdogan.
🛑 În timp ce unele țări încă ezită dacă să trimită trupe în Ucraina după faza activă a războiului, Erdogan a anunțat: „Turcia, care este membră NATO, este, de asemenea, pregătită să-și desfășoare trupele în Ucraina după armistițiu.”
🛑 Raportul din februarie a arătat că livrările maritime de petrol rusesc către Turcia au scăzut de 3,7 ori, de la 1,56 milioane de tone pe lună la 0,42 milioane. Această scădere este legată de sancțiunile impuse de Biden, dar important este că Turcia a început să le respecte.
🛑 În timp ce Trump amenință cu reducerea influenței SUA în NATO, ministrul turc de externe a declarat: „UE și țările europene ar putea dori să se vadă într-o altă structură de securitate în afara NATO.”
🔥 Acum, ideea principală:
Turcia este un competitor natural și istoric al Rusiei. Ankara nu poate deveni o putere dominantă în regiune atâta timp cât Moscova își menține influența. De aceea, Turcia profită din plin de agresiunea Rusiei pentru a-și consolida poziția.
Astăzi, Ankara a ajuns la un punct de cotitură în influența sa politică regională și caută aliați naturali pentru a-și securiza poziția de lider.
Turcia este înconjurată de rivali și competitori:
Israelul la sud;
Iranul la est (concurent pentru influență);
Rusia la nord (adversar strategic).
🔹 Competiția Rusia-Turcia este evidentă în Caucaz (Nagorno-Karabah) și Siria.
👉 În Caucaz, Ankara a reușit să forțeze Moscova să „cedeze” Karabahul.
👉 În Siria, Turcia acționează tot mai independent, deoarece Rusia este slăbită.
⚡ Schimbarea echilibrului de putere:
Turcia a avut două vulnerabilități majore:
1️⃣ Dependența economică și energetică (controlată de Rusia și SUA).
2️⃣ Problema kurzilor (folosită de marile puteri ca pârghie de presiune).
❗️ Dar situația se schimbă rapid:
Războiul a reorientat rutele comerciale și energetice prin Turcia.
Siria oferă oportunitatea de a reduce dependența energetică.
Ankara pare să fi rezolvat și problema milițiilor kurde.
Karabahul a deschis calea spre extinderea influenței turce:
📍 Turcia vrea să devină centrul lumii turcice și apărătorul musulmanilor.
Moscova, care are probleme interne cu musulmanii și este un stat șovinist, va fi inevitabil în conflict cu Turcia.
🔥 Oportunitate pentru Ucraina:
Lumea privește confruntarea SUA-China ca fiind esențială, dar pentru Ucraina, Turcia ar putea fi un partener strategic mai realist.
✅ Blocul Weimar-Baltic (în care Polonia ar trebui să fie un lider) este frânat chiar de Polonia, care nu dorește un Kiev prea puternic din cauza propriilor ambiții.
👉 Dar asta nu înseamnă că această direcție trebuie abandonată.
✅ Turcia, însă, nu are o competiție directă cu Ucraina.
🔹 Dacă ideea este folosită inteligent, poate fi transformată într-o alianță strategică:
Două dintre cele mai puternice armate din Europa, Ucraina și Turcia, într-o alianță militară și logistică.
Poate fi inclus și Londra, împreună cu țările baltice.
Aceste state sunt hub-uri logistice în Europa, dar nu sunt membre ale UE, ceea ce le oferă mai multă flexibilitate.
👉 Turcia știe să profite de situație, iar în acest caz, acest pragmatism ar putea fi un avantaj.
👉 Ankara trebuie împinsă spre decizia corectă: să lupte pentru leadership regional.
https://t.me/simBLACKSEA
Concluzie:
Ucraina trebuie să exploateze această fereastră de oportunitate și să transforme Turcia într-un partener strategic împotriva Moscovei.
Aceasta nu este doar o alianță de conveniență, ci un parteneriat bazat pe interese comune de lungă durată.
https://t.me/simBLACKSEA
Ucraina trebuie să exploateze această fereastră de oportunitate și să transforme Turcia într-un partener strategic împotriva Moscovei.
Aceasta nu este doar o alianță de conveniență, ci un parteneriat bazat pe interese comune de lungă durată.
https://t.me/simBLACKSEA
⚜️ 🇪🇺🇭🇺 Summit la răscruce: Va putea UE să convină asupra ajutorului pentru Ucraina și de ce Orban ar putea fi doar vârful aisbergului?
🗂 În partea finală, a două, despre „Frontul Diplomatic European”, am scris că pe 6 martie ar trebui să aibă loc un summit special de apărare UE+Ucraina, unde ar trebui să fie discutați pașii practici de sprijinire a Ucrainei. ⤵️
Subiectul va fi un pachet de ajutoare de 20 sau 30 de miliarde, precum și inițiativa anunțată de Burbock de a crea o bancă de apărare pentru apărarea Europei în valoare de 700 de miliarde de euro, care va fi folosită pentru finanțarea Ucrainei. Dacă pachetul de 20-30 de miliarde de dolari este planificat să fie finanțat prin profituri din activele înghețate rusești , atunci pachetul de 700 de miliarde de dolari ar putea fi finanțat prin datorii comune sau, eventual, prin emiterea de obligațiuni de apărare.
➡️ Dar aș dori să subliniez imediat că ambele inițiative stagnează în prezent din cauza incapacității țărilor-cheie de a conveni cu privire la cantitatea de asistență și metodele de finanțare. Desigur, puteți elibera toți câinii de pe Orban, dar pe lângă el , Italia, Portugalia și Spania și-au exprimat dezacordul cu propunerea de a aloca un pachet de ajutor. Și mai mult, Spiegel relatează că acest pachet a fost împiedicat și de Franța. Vestea este relativ proaspătă, apărută în urmă cu două zile.
Un număr de țări (în primul rând Germania, Țările de Jos, Suedia și Austria) s-au pronunțat deja împotriva noilor instrumente de datorie comune , astfel încât emiterea de „obligațiuni de apărare” nu a găsit încă sprijin. În schimb, sunt luate în considerare opțiuni alternative de finanțare , inclusiv redistribuirea resurselor existente:
➡️ Se discută despre alocarea a aproximativ 90 de miliarde de euro din fondul NextGenerationEU pentru nevoile de apărare , care este puțin probabil să fie absorbite de unele țări până la termenul limită din 2026;
➡️ utilizarea fondurilor de coeziune;
➡️ Este posibil să se deplaseze cheltuielile de apărare dincolo de limitele deficitului și datoriilor UE, astfel încât statele să poată investi în armată fără a încălca regulile fiscale.
De aceea, înaintea celui de-al 6-lea summit general UE + Ucraina din 6 martie , țările care sunt pregătite să susțină Ucraina (cele care s-au adunat deja la conferința de la Paris și au venit în Ucraina pe 24 februarie) se vor reuni la Londra pe 2 martie fără Ucraina.
🔗 Scopul întâlnirii este următorul :
🛑 Ar trebui să existe un schimb de experiențe de antrenament , va fi prezent Starmer, care se va întoarce doar de la negocierile cu Trump, căruia îi va prezenta un plan de utilizare a forțelor de menținere a păcii. Și cred că Antonio Costa, care are sarcina de a organiza summitul din 6 martie și de „lucrarea cu Orban”, va fi și el prezent, mai multe despre asta mai târziu;
🛑 aici, toate țările trebuie să ajungă la un acord asupra pachetului de ajutoare și a modalităților de finanțare a acestuia (pentru ca bețele, în afară de Orban, să nu introducă „al lor”, ca Spania;
🛑 În plus, este de așteptat să se convină asupra numirii unui reprezentant special al UE pentru negocierile de pace, care va fi prezentat pe 6 martie.
De aceea, pe 2 martie, toți principalii jucători trebuie să ajungă la un acord și să rezolve neînțelegerea . De asemenea, este foarte important modul în care decid să finanțeze pachetul: Dacă este un pachet UE, acesta trebuie să fie aprobat de toate statele membre, sau ajutorul va fi format pe baza contribuțiilor comune ale statelor membre. Aceasta înseamnă că Ungaria sau oricine altcineva nu va putea bloca singur decizia . Dar deocamdată totul este prea neclar.
🇭🇺 Acum despre Orban: Pe 25 februarie, Tusk a spus următoarele față de Antonio Costa: „Știu că ai o misiune grea în față, acum mergi la Budapesta”. Și în aceeași zi, Costa a vorbit deja cu Orban . Subiectul este evident: Capabilitățile de apărare ale UE și summitul din 6 martie , Costa însuși a spus acest lucru . Revizuirea multor publicații nu a găsit detaliile .
https://t.me/simBLACKSEA
🗂 În partea finală, a două, despre „Frontul Diplomatic European”, am scris că pe 6 martie ar trebui să aibă loc un summit special de apărare UE+Ucraina, unde ar trebui să fie discutați pașii practici de sprijinire a Ucrainei. ⤵️
Subiectul va fi un pachet de ajutoare de 20 sau 30 de miliarde, precum și inițiativa anunțată de Burbock de a crea o bancă de apărare pentru apărarea Europei în valoare de 700 de miliarde de euro, care va fi folosită pentru finanțarea Ucrainei. Dacă pachetul de 20-30 de miliarde de dolari este planificat să fie finanțat prin profituri din activele înghețate rusești , atunci pachetul de 700 de miliarde de dolari ar putea fi finanțat prin datorii comune sau, eventual, prin emiterea de obligațiuni de apărare.
➡️ Dar aș dori să subliniez imediat că ambele inițiative stagnează în prezent din cauza incapacității țărilor-cheie de a conveni cu privire la cantitatea de asistență și metodele de finanțare. Desigur, puteți elibera toți câinii de pe Orban, dar pe lângă el , Italia, Portugalia și Spania și-au exprimat dezacordul cu propunerea de a aloca un pachet de ajutor. Și mai mult, Spiegel relatează că acest pachet a fost împiedicat și de Franța. Vestea este relativ proaspătă, apărută în urmă cu două zile.
Un număr de țări (în primul rând Germania, Țările de Jos, Suedia și Austria) s-au pronunțat deja împotriva noilor instrumente de datorie comune , astfel încât emiterea de „obligațiuni de apărare” nu a găsit încă sprijin. În schimb, sunt luate în considerare opțiuni alternative de finanțare , inclusiv redistribuirea resurselor existente:
➡️ Se discută despre alocarea a aproximativ 90 de miliarde de euro din fondul NextGenerationEU pentru nevoile de apărare , care este puțin probabil să fie absorbite de unele țări până la termenul limită din 2026;
➡️ utilizarea fondurilor de coeziune;
➡️ Este posibil să se deplaseze cheltuielile de apărare dincolo de limitele deficitului și datoriilor UE, astfel încât statele să poată investi în armată fără a încălca regulile fiscale.
De aceea, înaintea celui de-al 6-lea summit general UE + Ucraina din 6 martie , țările care sunt pregătite să susțină Ucraina (cele care s-au adunat deja la conferința de la Paris și au venit în Ucraina pe 24 februarie) se vor reuni la Londra pe 2 martie fără Ucraina.
🔗 Scopul întâlnirii este următorul :
🛑 Ar trebui să existe un schimb de experiențe de antrenament , va fi prezent Starmer, care se va întoarce doar de la negocierile cu Trump, căruia îi va prezenta un plan de utilizare a forțelor de menținere a păcii. Și cred că Antonio Costa, care are sarcina de a organiza summitul din 6 martie și de „lucrarea cu Orban”, va fi și el prezent, mai multe despre asta mai târziu;
🛑 aici, toate țările trebuie să ajungă la un acord asupra pachetului de ajutoare și a modalităților de finanțare a acestuia (pentru ca bețele, în afară de Orban, să nu introducă „al lor”, ca Spania;
🛑 În plus, este de așteptat să se convină asupra numirii unui reprezentant special al UE pentru negocierile de pace, care va fi prezentat pe 6 martie.
De aceea, pe 2 martie, toți principalii jucători trebuie să ajungă la un acord și să rezolve neînțelegerea . De asemenea, este foarte important modul în care decid să finanțeze pachetul: Dacă este un pachet UE, acesta trebuie să fie aprobat de toate statele membre, sau ajutorul va fi format pe baza contribuțiilor comune ale statelor membre. Aceasta înseamnă că Ungaria sau oricine altcineva nu va putea bloca singur decizia . Dar deocamdată totul este prea neclar.
🇭🇺 Acum despre Orban: Pe 25 februarie, Tusk a spus următoarele față de Antonio Costa: „Știu că ai o misiune grea în față, acum mergi la Budapesta”. Și în aceeași zi, Costa a vorbit deja cu Orban . Subiectul este evident: Capabilitățile de apărare ale UE și summitul din 6 martie , Costa însuși a spus acest lucru . Revizuirea multor publicații nu a găsit detaliile .
https://t.me/simBLACKSEA
Telegram
SIM BLACK SEA
🌐 https://t.me/simBLACKSEA:
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.
🔶️ Știri internaționale pentru fiecare, inclusiv Moldova — prezentate obiectiv, fără manipulări și informații false.
🔶️ Analize și deducții argumentate pentru o mai bună înțelegere a contextului de securitate în care trăim.