Estonia ar putea fi obligată să introducă recrutarea obligatorie pentru femei până în 2040, deoarece ratele natalității masculine au scăzut de la 15.000 de băieți născuți anual la doar 4.000-5.000. Șeful Agenției de Resurse de Apărare din Estonia spune că țara nu va putea ocupa cele 4.100 de locuri de recrutare anuală doar cu bărbați - numind recrutarea obligatorie pentru femei o chestiune de „când, nu dacă”. Sursa: TVP World.
🗿1
❤2👍1
Bulgaria expulzează armata SUA!
După refuzul Washingtonului de a acorda scutiri de viză cetățenilor bulgari, președintele bulgar a ordonat forțelor americane să plece imediat și a decis să interzică avioanelor Pentagonului să rămână în țară după iunie – acestea sunt aeronavele care au fost staționate acolo ca forță de sprijin de rezervă pentru războiul împotriva Iranului.
După refuzul Washingtonului de a acorda scutiri de viză cetățenilor bulgari, președintele bulgar a ordonat forțelor americane să plece imediat și a decis să interzică avioanelor Pentagonului să rămână în țară după iunie – acestea sunt aeronavele care au fost staționate acolo ca forță de sprijin de rezervă pentru războiul împotriva Iranului.
👍7❤2
Partidul Patria adopta planul RoExit: https://vm.tiktok.com/ZNR7NmyS7/
👍1
Agricultura României si parteneriat cu China
1. Soluția pentru revitalizarea întregii agriculturi românești în afara zonelor deșertificate se bazează pe transformarea apei dintr-o problemă într-un atu strategic, folosind soluții bazate pe potențialul local şi tehnologiile avansate chineze.
- Diagnosticul național, avem resursa de apă, dar nu avem infrastructura.
România are resurse de apă suficiente, dar problemele sunt de management şi tehnologie, de la 3,1 milioane ha cât are potențial infrastructura，suprafața real irigată abia ajunge la ~1,6 milioane ha. Se pierd peste 100.000 ha anual prin deșertificare. Probleme principale sunt infrastructura învechită de peste 40-50 ani; pierderile masive de apă (canale neetanșe) și lipsa unui sistem inteligent care să aplice apa exact unde și când e nevoie.
- Parteneriatul strategic cu China și cum intervine expertiza chineză.
În contextul independenței față de UE, colaborarea cu China oferă soluții practice, nu promisiuni birocratice:
a) Tehnologii avansate de irigare în care China aplică deja irigarea inteligentă prin ferigare (amestec apă+îngrășământ) controlată de senzori IoT și rețele 5G.
b) Soluții complete pentru apele subterane în zonele secetoase din Xinjiang, China a dezvoltat tehnologii de irigare la scară largă folosind apa salmastră din adâncuri.
c) Automatizare totală, China testează deja ferme 100% autonome (drone, utilaje fără șofer）care reduc dependența de forța de muncă.
d) Parteneriat deja activ, China și România au deja un Laborator Comun „Belt and Road” (drumul mătăsii) pentru cercetări agricole, cu un parc științific de 500 mp la București.
- Soluții personalizate pentru fiecare zonă a țării
A) Dobrogea,
capăt de țară, fără ape mari de suprafață.
- Sursa principală de apă, acviferele subterane din calcarele sarmațiene din estul Constanței.
- Tehnologia recomandată este Irigarea prin picurarea subterană și ferigarea (amestec apă+îngrășăminte）pentru a folosi eficient fiecare picătură.
- Rolul parteneriatului chinez este aplicarea tehnologiilor de irigare cu apă salmastră testate în Taklamakan, plus monitorizare prin drone și senzori IoT pentru a evalua rezervele subterane fără a le epuiza.
- Beneficiul direct este transformarea terenurilor secetoase din Dobrogea în livezi și culturi de legume cu valoare adăugată mare.
B) Câmpia Română (Bărăgan, Burnaz)„Grânarul” sufocat de secetă.
- Sursa principală de apă o reprezintă apele din Argeș, Ialomița, Dunăre, completate din acviferele profunde.
- Tehnologia recomandată, sunt sistemele inteligente de irigare prin aspersiune sau picurare controlate de senzori; crearea de micro-rezervoare de stocare pentru a capta apa din perioadele ploioase.
- Rolul parteneriatului chinez se face prin implementarea sistemului de avertizare timpurie bazat pe AI și tehnologia de îngropare a picurajului pentru a aduce apa direct la rădăcină și a reduce evaporarea masivă din Bărăgan.
C) Moldova
Pâlcuri de verdeață pe dealuri uscate.
- Sursa principală de apă o dau râurile Prut, Bârlad, Siret; în paralel, tehnologii de micro-acumulare (iazuri, bazine de stocare) care captează apa de ploaie.
- Tehnologia recomandată este irigarea prin picurare pentru livezi şi vii (soluție ideală) și tehnologia de „împădurire a nisipului” pe terenurile nisipoase.
- Rolul parteneriatului chinez este introducerea tehnicii de plantare rapidă (Airflow Planting, 8 secunde/puiet) pentru a reface centurile de protecție și combaterea deșertificării.
- Beneficiu direct, creșterea productivității livezilor de pomi și a viilor din județele Iași, Vaslui, Buzău (care deja testează soluții similare cu specialiști israelieni).
D) Transilvania
„Catedrala apelor” subutilizată
- Sursa principală de apă, este data de râurile Someș, Mureș, Olt, Târnave, plus pânza freatică bogată din Depresiunea Transilvaniei. Există 365 de cursuri de apă codificate doar în bazinul Crișurilor.
- Tehnologia recomandată este irigarea prin aspersiune (ideală pentru pante domoale) și soluții off-grid (micro-hidrocentrale, panouri fotovoltaice).
1. Soluția pentru revitalizarea întregii agriculturi românești în afara zonelor deșertificate se bazează pe transformarea apei dintr-o problemă într-un atu strategic, folosind soluții bazate pe potențialul local şi tehnologiile avansate chineze.
- Diagnosticul național, avem resursa de apă, dar nu avem infrastructura.
România are resurse de apă suficiente, dar problemele sunt de management şi tehnologie, de la 3,1 milioane ha cât are potențial infrastructura，suprafața real irigată abia ajunge la ~1,6 milioane ha. Se pierd peste 100.000 ha anual prin deșertificare. Probleme principale sunt infrastructura învechită de peste 40-50 ani; pierderile masive de apă (canale neetanșe) și lipsa unui sistem inteligent care să aplice apa exact unde și când e nevoie.
- Parteneriatul strategic cu China și cum intervine expertiza chineză.
În contextul independenței față de UE, colaborarea cu China oferă soluții practice, nu promisiuni birocratice:
a) Tehnologii avansate de irigare în care China aplică deja irigarea inteligentă prin ferigare (amestec apă+îngrășământ) controlată de senzori IoT și rețele 5G.
b) Soluții complete pentru apele subterane în zonele secetoase din Xinjiang, China a dezvoltat tehnologii de irigare la scară largă folosind apa salmastră din adâncuri.
c) Automatizare totală, China testează deja ferme 100% autonome (drone, utilaje fără șofer）care reduc dependența de forța de muncă.
d) Parteneriat deja activ, China și România au deja un Laborator Comun „Belt and Road” (drumul mătăsii) pentru cercetări agricole, cu un parc științific de 500 mp la București.
- Soluții personalizate pentru fiecare zonă a țării
A) Dobrogea,
capăt de țară, fără ape mari de suprafață.
- Sursa principală de apă, acviferele subterane din calcarele sarmațiene din estul Constanței.
- Tehnologia recomandată este Irigarea prin picurarea subterană și ferigarea (amestec apă+îngrășăminte）pentru a folosi eficient fiecare picătură.
- Rolul parteneriatului chinez este aplicarea tehnologiilor de irigare cu apă salmastră testate în Taklamakan, plus monitorizare prin drone și senzori IoT pentru a evalua rezervele subterane fără a le epuiza.
- Beneficiul direct este transformarea terenurilor secetoase din Dobrogea în livezi și culturi de legume cu valoare adăugată mare.
B) Câmpia Română (Bărăgan, Burnaz)„Grânarul” sufocat de secetă.
- Sursa principală de apă o reprezintă apele din Argeș, Ialomița, Dunăre, completate din acviferele profunde.
- Tehnologia recomandată, sunt sistemele inteligente de irigare prin aspersiune sau picurare controlate de senzori; crearea de micro-rezervoare de stocare pentru a capta apa din perioadele ploioase.
- Rolul parteneriatului chinez se face prin implementarea sistemului de avertizare timpurie bazat pe AI și tehnologia de îngropare a picurajului pentru a aduce apa direct la rădăcină și a reduce evaporarea masivă din Bărăgan.
C) Moldova
Pâlcuri de verdeață pe dealuri uscate.
- Sursa principală de apă o dau râurile Prut, Bârlad, Siret; în paralel, tehnologii de micro-acumulare (iazuri, bazine de stocare) care captează apa de ploaie.
- Tehnologia recomandată este irigarea prin picurare pentru livezi şi vii (soluție ideală) și tehnologia de „împădurire a nisipului” pe terenurile nisipoase.
- Rolul parteneriatului chinez este introducerea tehnicii de plantare rapidă (Airflow Planting, 8 secunde/puiet) pentru a reface centurile de protecție și combaterea deșertificării.
- Beneficiu direct, creșterea productivității livezilor de pomi și a viilor din județele Iași, Vaslui, Buzău (care deja testează soluții similare cu specialiști israelieni).
D) Transilvania
„Catedrala apelor” subutilizată
- Sursa principală de apă, este data de râurile Someș, Mureș, Olt, Târnave, plus pânza freatică bogată din Depresiunea Transilvaniei. Există 365 de cursuri de apă codificate doar în bazinul Crișurilor.
- Tehnologia recomandată este irigarea prin aspersiune (ideală pentru pante domoale) și soluții off-grid (micro-hidrocentrale, panouri fotovoltaice).
❤1👍1
- Rolul parteneriatului chinez, crearea de parcuri agro-voltaice mixte, unde panourile solare produc energie pentru pompe, iar sub ele se dezvoltă culturi tolerante la umbră.
E) Banat, Crișana, Maramureș
Potențial ascuns, lipsit de investiții
- Sursa principală de apă este rețeaua hidrografică a Banatului (6 bazine principale: Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna plus Dunărea) si rețeaua Crișurilor.
- Tehnologia recomandată este reabilitarea canalelor vechi, dar care încă mai au apă (situație mai bună decât în sud) și implementarea de sisteme de irigare inteligente cu plată după consum.
- Rolul parteneriatului chinez, modernizarea stațiilor de pompare (peste 60% au peste 40 de ani) cu echipamente eficiente energetic, plus sisteme de telemetrie pentru administrarea bazinală a apei.
PLANUL de implementare pe zone, beneficiul direct datorită colaborării cu China:
A) Dobrogea
Cartarea detaliată a acviferelor + instalații de ferigare pe primele 50.000 ha. Livezi (cireșe românești în China) & legume pentru export；chinezii realizează forajele și instalează senzorii IoT.
B) Câmpia Română
Reabilitarea canalelor principale + montarea senzorilor de umiditate pe un tronson pilot de 200 km. Reducerea pierderilor de apă de la 50% la sub 20%；chinezii asigură sistemele de telemetrie și panourile fotovoltaice pentru pompare.
C) Moldova
Plantarea a 10.000 ha de perdele forestiere cu tehnica Airflow Planting. Stoparea avansului deșertificării în zona de sud a Moldovei; chinezii formează echipele locale de intervenție rapidă.
D) Transilvania
Construirea primului parc agro-voltaic demonstrativ (50 MW solar + 2.000 ha culturi). Independență energetică a sistemului de irigații; chinezii furnizează panourile, sistemele de irigare și know-how-ul.
E) Banat & Vest
Înființarea unui centru regional de mentenanță pentru echipamentele chinezești. Crearea unui pol de service care să deservească toată zona de vest; chinezii aduc tehnicieni și instruiesc personal român.
DEȘERTIFICAREA României
China a demonstrat deja, prin tehnologiile sale avansate, că poate transforma deșerturi aride în oaze fertile, iar această expertiză va fi adaptată și implementată în România.
Iată tehnologiile cheie:
- Bariere de Nisip din Paie (Checkerboard) este o tehnică simplă, dar extrem de eficientă, în care paiele sunt împletite într-un model asemănător unui caroiaj, fixând dunele de nisip și permițând plantarea vegetației. În deșertul Kubuqi, această metodă a fost esențială pentru stabilizarea dunelor. Aceste bariere sunt realizate din paie, creând un model de caroiaj care stabilizează nisipul.
- Plantarea Rapidă (Airflow Planting) este o metodă inovatoare, dezvoltată în Xinjiang, care permite plantarea unui puiet de copac în doar 8 secunde, folosind un jet de apă de înaltă presiune. În zonele cu apă freatică mai adâncă, o tehnologie de foraj spiralat scurtează timpul la 10 secunde, cu rate de supraviețuire de peste 65%.
- Utilizarea Apei Salmastre Subterane, de exemplu în deșertul Taklamakan, s-au dezvoltat tehnologii de irigare la scară largă care folosesc apa salmastră din adâncuri, fără a fi nevoie de desalinizare costisitoare.
- Sisteme Fotovoltaice (PV) pentru Energie Curată folosite în deșertul Kubuqi, au fost construite proiecte masive de energie eoliană și solară. Panourile fotovoltaice nu doar că produc energie, dar reduc evaporarea apei și creează un microclimat favorabil vegetației, funcționând ca un „Zid Verde” modern.
- Specii Vegetale Rezistente la Secetă, astfel specialiștii chinezi au identificat și utilizat tufe precum tamarix și saxaul, care au sisteme radiculare foarte adânci și pot stabiliza nisipul și fixa dunele în mișcare.
Aceste tehnologii au dus la crearea unei Centuri Verzi în jurul deșertului Taklamakan, transformând o „mare a morții” într-un ecosistem viu.
Cum Transformăm “SAHARA Olteniei”?
Datele din 2024-2025 arată că fenomenul este accelerat. În județul Dolj, cunoscut drept „Sahara României”, se pierd anual 1.000 de hectare de teren arabil.
E) Banat, Crișana, Maramureș
Potențial ascuns, lipsit de investiții
- Sursa principală de apă este rețeaua hidrografică a Banatului (6 bazine principale: Aranca, Bega, Timiș, Caraș, Nera, Cerna plus Dunărea) si rețeaua Crișurilor.
- Tehnologia recomandată este reabilitarea canalelor vechi, dar care încă mai au apă (situație mai bună decât în sud) și implementarea de sisteme de irigare inteligente cu plată după consum.
- Rolul parteneriatului chinez, modernizarea stațiilor de pompare (peste 60% au peste 40 de ani) cu echipamente eficiente energetic, plus sisteme de telemetrie pentru administrarea bazinală a apei.
PLANUL de implementare pe zone, beneficiul direct datorită colaborării cu China:
A) Dobrogea
Cartarea detaliată a acviferelor + instalații de ferigare pe primele 50.000 ha. Livezi (cireșe românești în China) & legume pentru export；chinezii realizează forajele și instalează senzorii IoT.
B) Câmpia Română
Reabilitarea canalelor principale + montarea senzorilor de umiditate pe un tronson pilot de 200 km. Reducerea pierderilor de apă de la 50% la sub 20%；chinezii asigură sistemele de telemetrie și panourile fotovoltaice pentru pompare.
C) Moldova
Plantarea a 10.000 ha de perdele forestiere cu tehnica Airflow Planting. Stoparea avansului deșertificării în zona de sud a Moldovei; chinezii formează echipele locale de intervenție rapidă.
D) Transilvania
Construirea primului parc agro-voltaic demonstrativ (50 MW solar + 2.000 ha culturi). Independență energetică a sistemului de irigații; chinezii furnizează panourile, sistemele de irigare și know-how-ul.
E) Banat & Vest
Înființarea unui centru regional de mentenanță pentru echipamentele chinezești. Crearea unui pol de service care să deservească toată zona de vest; chinezii aduc tehnicieni și instruiesc personal român.
DEȘERTIFICAREA României
China a demonstrat deja, prin tehnologiile sale avansate, că poate transforma deșerturi aride în oaze fertile, iar această expertiză va fi adaptată și implementată în România.
Iată tehnologiile cheie:
- Bariere de Nisip din Paie (Checkerboard) este o tehnică simplă, dar extrem de eficientă, în care paiele sunt împletite într-un model asemănător unui caroiaj, fixând dunele de nisip și permițând plantarea vegetației. În deșertul Kubuqi, această metodă a fost esențială pentru stabilizarea dunelor. Aceste bariere sunt realizate din paie, creând un model de caroiaj care stabilizează nisipul.
- Plantarea Rapidă (Airflow Planting) este o metodă inovatoare, dezvoltată în Xinjiang, care permite plantarea unui puiet de copac în doar 8 secunde, folosind un jet de apă de înaltă presiune. În zonele cu apă freatică mai adâncă, o tehnologie de foraj spiralat scurtează timpul la 10 secunde, cu rate de supraviețuire de peste 65%.
- Utilizarea Apei Salmastre Subterane, de exemplu în deșertul Taklamakan, s-au dezvoltat tehnologii de irigare la scară largă care folosesc apa salmastră din adâncuri, fără a fi nevoie de desalinizare costisitoare.
- Sisteme Fotovoltaice (PV) pentru Energie Curată folosite în deșertul Kubuqi, au fost construite proiecte masive de energie eoliană și solară. Panourile fotovoltaice nu doar că produc energie, dar reduc evaporarea apei și creează un microclimat favorabil vegetației, funcționând ca un „Zid Verde” modern.
- Specii Vegetale Rezistente la Secetă, astfel specialiștii chinezi au identificat și utilizat tufe precum tamarix și saxaul, care au sisteme radiculare foarte adânci și pot stabiliza nisipul și fixa dunele în mișcare.
Aceste tehnologii au dus la crearea unei Centuri Verzi în jurul deșertului Taklamakan, transformând o „mare a morții” într-un ecosistem viu.
Cum Transformăm “SAHARA Olteniei”?
Datele din 2024-2025 arată că fenomenul este accelerat. În județul Dolj, cunoscut drept „Sahara României”, se pierd anual 1.000 de hectare de teren arabil.
❤1👍1
Acum, nisipul a avansat până la peste 30 de kilometri de Dunăre, iar suprafața zonei afectate depășește 100.000 de hectare. În 80-100 de ani, specialiștii avertizează că regiunea s-ar putea seca complet, transformându-se în dune de nisip.
Iată cum va fi implementat modelul chinez în România:
1. Stoparea Avansului Deșertului (2025-2027)
- Bariere de paie, inspirată din modelul Kubuqi, se va implementa această soluție pentru a stabiliza imediat dunele mobile din județele Dolj, Olt, Mehedinți.
- Refacerea perdelelor forestiere de protecție (centuri verzi), se vor planta, în colaborare cu specialiști chinezi, specii de arbuști și arbori rezistenți la secetă, folosind tehnica de plantare rapidă de 8 secunde.
2. Transformarea Deșertului în Oază Productivă (2027-2030):
- Irigarea cu apă salmastră în zonele unde pânza freatică este sărată, se vor aplica tehnologiile chinezești testate în Taklamakan. Apa nu va fi desalinizată complet, ci folosită direct prin sisteme specializate de irigare prin picurare, care economisesc fiecare picătură.
- Parcuri Agro-Fotovoltaice în zonele cele mai aride, se vor construi parcuri solare similare celor din Kubuqi. Panourile fotovoltaice vor genera energie curată pentru stațiile de pompare și vor crea condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii ecologice la umbra lor.
- Plantarea unor specii chineze, se vor introduce specii chinezești rezistente, precum Haloxylon ammodendron, complementare vegetației locale.
Efectele scontate, se estimează că suprafața afectată de deșertificare din sudul țării se va reduce cu 30-40% până în 2032, iar peste 50.000 de hectare de teren degradat vor fi readuse în circuitul agricol.
IMPACTUL național proiectat:
- Producții agricole ce duc la creșterea producțiilor de porumb și grâu cu 50–100% în zonele irigate.
- PIB agricol, o contribuție adițională estimată la 2–3 miliarde de euro anual.
- Impact social prin crearea a 50.000–70.000 de locuri de muncă în agricultura irigată și industriile conexe.
- Reducerea importurilor, diminuarea importurilor de produse agroalimentare cu până la 30% în anii deficitari.
Deci, concluzia este ca se poate dacă poporul român decide să abandoneze modelului european birocratizat și să colaborăm direct și pragmatic cu China. Franța, Germania, Olanda, etc. colaborează direct cu China, iar noi fiind socotiți țara de mâna a doua, nu avem voie. Popor român, voi hotărâți dacă mai vreți în UE sau nu! Proiectul de țară a domnului Sorin Ovidiu Vintu prevede parteneriatul cu China.
Iată cum va fi implementat modelul chinez în România:
1. Stoparea Avansului Deșertului (2025-2027)
- Bariere de paie, inspirată din modelul Kubuqi, se va implementa această soluție pentru a stabiliza imediat dunele mobile din județele Dolj, Olt, Mehedinți.
- Refacerea perdelelor forestiere de protecție (centuri verzi), se vor planta, în colaborare cu specialiști chinezi, specii de arbuști și arbori rezistenți la secetă, folosind tehnica de plantare rapidă de 8 secunde.
2. Transformarea Deșertului în Oază Productivă (2027-2030):
- Irigarea cu apă salmastră în zonele unde pânza freatică este sărată, se vor aplica tehnologiile chinezești testate în Taklamakan. Apa nu va fi desalinizată complet, ci folosită direct prin sisteme specializate de irigare prin picurare, care economisesc fiecare picătură.
- Parcuri Agro-Fotovoltaice în zonele cele mai aride, se vor construi parcuri solare similare celor din Kubuqi. Panourile fotovoltaice vor genera energie curată pentru stațiile de pompare și vor crea condiții optime pentru dezvoltarea agriculturii ecologice la umbra lor.
- Plantarea unor specii chineze, se vor introduce specii chinezești rezistente, precum Haloxylon ammodendron, complementare vegetației locale.
Efectele scontate, se estimează că suprafața afectată de deșertificare din sudul țării se va reduce cu 30-40% până în 2032, iar peste 50.000 de hectare de teren degradat vor fi readuse în circuitul agricol.
IMPACTUL național proiectat:
- Producții agricole ce duc la creșterea producțiilor de porumb și grâu cu 50–100% în zonele irigate.
- PIB agricol, o contribuție adițională estimată la 2–3 miliarde de euro anual.
- Impact social prin crearea a 50.000–70.000 de locuri de muncă în agricultura irigată și industriile conexe.
- Reducerea importurilor, diminuarea importurilor de produse agroalimentare cu până la 30% în anii deficitari.
Deci, concluzia este ca se poate dacă poporul român decide să abandoneze modelului european birocratizat și să colaborăm direct și pragmatic cu China. Franța, Germania, Olanda, etc. colaborează direct cu China, iar noi fiind socotiți țara de mâna a doua, nu avem voie. Popor român, voi hotărâți dacă mai vreți în UE sau nu! Proiectul de țară a domnului Sorin Ovidiu Vintu prevede parteneriatul cu China.
👍2❤1
UE ne-a mințit și ne-a folosit. Hai să vorbim de banii alocați pentru agricultură (fondurile europene).
În cadrul financiar 2007-2013, România a PIERDUT 1,64 miliarde de €, o treime din totalul UE, cea mai mare sumă dintre toate statele.
Ingineria financiară care dezavantajează Sud-Estul UE.
Pentru a înțelege discrepanța, iată cum diferă nivelul subvenției simple pe hectar în 2023/2024:
- România: 96 - 106 €/hectar
- Spania: 232 €/hectar
- Germania: 248 €/hectar
- Franța: 268 €/hectar
- Olanda: 320 €/hectar
România nu beneficiază de aceleași subvenții ca Germania sau Franța deoarece sistemul plăților directe s-a născut cu mult înainte ca România să adere la UE.
Când România a intrat în UE în 2007, a trebuit să preia acest sistem. Spre deosebire de Spania sau Portugalia, care au beneficiat de un tratament special de „convergență rapidă”, România nu a beneficiat de acest tratament de convergentă rapidă. De ce?
La nivel central, există o presiune constantă a statelor bogate care se opun unei redistribuiri rapide.
În teren, fondurile europene sunt captate de un grup restrâns de companii sau persoane influente, fenomen semnalat inclusiv de New York Times și de Parchetul European.
Un avertisment extrem de clar cu privire la costul menținerii acestui dezechilibru vine din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Aceasta a avertizat că, în actuala propunere pentru bugetul UE 2028-2034, România riscă să piardă 17,4 miliarde de euro în comparație cu o alocare corectă, proporțională cu creșterea bugetului european.
Această cifră ilustrează atât amploarea sumelor în joc, cât și faptul că decalajul este departe de a fi remediat.
Cea mai clară dovadă a pierderii anuale o reprezintă decalajul dintre subvenția primită de fermierii români și media europeană.
În anul financiar 2024, nivelul mediu al plăților directe în România era de aproximativ 191 EUR/hectar, comparativ cu media UE de 266 EUR/hectar.
Această diferență de 75 EUR/hectar, aplicată la milioanele de hectare ale României, se traduce anual într-o sumă uriașă care nu a mai intrat în economia agricolă locală.
Țările puternic subvenționate (precum Franța sau Germania) se opun unei egalizări rapide, ceea ce a perpetuat discrepanța. Diferența de subvenție nu este o simplă inechitate contabilă. Ea reprezintă miliarde de euro pierdute anual de fermierii și economia României, care, dacă ar fi fost primiți, s-ar fi putut reinvesti în modernizare, tehnologie și creșterea competitivității.
Deci, concluzia este că, banii pe care România nu i-a “cheltuit” s-au întors la "bugetul comun" al UE. Banii returnaţi au scăzut contribuţiile anuale obligatorii ale tuturor statelor membre. Cum țările mari precum Germania, Franţa sau Italia plătesc cea mai mare parte a bugetului UE, ele au beneficiat cel mai mult de pe urma acestor reduceri.
Acesta-i mecanismul, mai vreți în UE?
În cadrul financiar 2007-2013, România a PIERDUT 1,64 miliarde de €, o treime din totalul UE, cea mai mare sumă dintre toate statele.
Ingineria financiară care dezavantajează Sud-Estul UE.
Pentru a înțelege discrepanța, iată cum diferă nivelul subvenției simple pe hectar în 2023/2024:
- România: 96 - 106 €/hectar
- Spania: 232 €/hectar
- Germania: 248 €/hectar
- Franța: 268 €/hectar
- Olanda: 320 €/hectar
România nu beneficiază de aceleași subvenții ca Germania sau Franța deoarece sistemul plăților directe s-a născut cu mult înainte ca România să adere la UE.
Când România a intrat în UE în 2007, a trebuit să preia acest sistem. Spre deosebire de Spania sau Portugalia, care au beneficiat de un tratament special de „convergență rapidă”, România nu a beneficiat de acest tratament de convergentă rapidă. De ce?
La nivel central, există o presiune constantă a statelor bogate care se opun unei redistribuiri rapide.
În teren, fondurile europene sunt captate de un grup restrâns de companii sau persoane influente, fenomen semnalat inclusiv de New York Times și de Parchetul European.
Un avertisment extrem de clar cu privire la costul menținerii acestui dezechilibru vine din partea Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Aceasta a avertizat că, în actuala propunere pentru bugetul UE 2028-2034, România riscă să piardă 17,4 miliarde de euro în comparație cu o alocare corectă, proporțională cu creșterea bugetului european.
Această cifră ilustrează atât amploarea sumelor în joc, cât și faptul că decalajul este departe de a fi remediat.
Cea mai clară dovadă a pierderii anuale o reprezintă decalajul dintre subvenția primită de fermierii români și media europeană.
În anul financiar 2024, nivelul mediu al plăților directe în România era de aproximativ 191 EUR/hectar, comparativ cu media UE de 266 EUR/hectar.
Această diferență de 75 EUR/hectar, aplicată la milioanele de hectare ale României, se traduce anual într-o sumă uriașă care nu a mai intrat în economia agricolă locală.
Țările puternic subvenționate (precum Franța sau Germania) se opun unei egalizări rapide, ceea ce a perpetuat discrepanța. Diferența de subvenție nu este o simplă inechitate contabilă. Ea reprezintă miliarde de euro pierdute anual de fermierii și economia României, care, dacă ar fi fost primiți, s-ar fi putut reinvesti în modernizare, tehnologie și creșterea competitivității.
Deci, concluzia este că, banii pe care România nu i-a “cheltuit” s-au întors la "bugetul comun" al UE. Banii returnaţi au scăzut contribuţiile anuale obligatorii ale tuturor statelor membre. Cum țările mari precum Germania, Franţa sau Italia plătesc cea mai mare parte a bugetului UE, ele au beneficiat cel mai mult de pe urma acestor reduceri.
Acesta-i mecanismul, mai vreți în UE?
👍3❤1
🔥1