O confruntare militară dramatică între Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite: Forțele Aeriene Saudite au atacat aseară ținte din Yemen aparținând rebelilor care luptă împotriva organizației Houthi și sunt susținuți de Emiratele Arabe Unite. Conform rapoartelor, transporturile de arme pe care Emiratele au încercat să le transfere forțelor au fost atacate. În același timp, Arabia Saudită a emis un ultimatum Emiratelor Arabe Unite, prin care afirmă că forțele pe care le sprijină trebuie să se retragă din Yemen în termen de 24 de ore. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe saudit, Riadul acuză Emiratele că exercită presiuni asupra Consiliului de Tranziție Sudic (rebelii pe care îi sprijină) pentru a desfășura acțiuni militare în apropierea graniței de sud a regatului.

Vedeti ce manevra a facut China in ultima zi a anului cu argintul.

Aliatii ocupantului au fost direct avertizati de catre China: daca te joci cu focul, s-ar putea sa te arzi.

La sfârșitul anilor ’60, când Norvegia a descoperit rezerve uriașe de petrol în Marea Nordului, țara se afla în fața unei alegeri istorice. În loc să permită marilor corporații să acapareze profiturile sau să folosească banii pentru cheltuieli publice imediate, guvernul norvegian a luat o decizie radicală: petrolul este o resursă epuizabilă care aparține întregii națiuni, inclusiv generațiilor care încă nu s-au născut. Astfel, în anul 1990, a fost creat Fondul Suveran al Norvegiei, un mecanism public prin care statul colectează veniturile din hidrocarburi și le investește pe piețele internaționale.
Sistemul este construit pe o transparență totală. Orice cetățean norvegian poate verifica online, în timp real, valoarea fondului și companiile în care sunt plasați banii. Astăzi, acest fond a devenit cel mai mare de acest tip din lume, depășind valoarea colosală de 1.400 de miliarde de dolari. Din punct de vedere matematic, fiecare dintre cei peste 5 milioane de norvegieni este, indirect, milionar. Totuși, acești bani nu sunt irosiți. Există o „regulă de aur” strictă: guvernul are voie să cheltuiască anual maximum 3% din valoarea fondului, restul fiind păstrat și reinvestit pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, sănătate și educație.
Ceea ce face modelul norvegian cu adevărat remarcabil este latura sa etică. Fondul investește în mii de companii globale, dar are criterii morale foarte rigide. Sunt excluse automat firmele care poluează grav, cele care produc armament interzis, companiile care exploatează munca copiilor sau cele care distrug ecosisteme critice. Norvegia a demonstrat lumii întregi că o resursă naturală nu trebuie să aducă inevitabil corupție, ci poate deveni fundația unei societăți cu cele mai mici diferențe sociale din Europa. Așa cum spunea premierul norvegian în 1996, viitorul unei națiuni nu se construiește din norocul de a avea resurse, ci din înțelepciunea deciziilor de a le gestiona corect.

Sistemul piramidal UE obtine prelungiri prin trecerea la euro a Bulgariei, manevra care, pe langa cresterile de preturi, are implicații asupra suveranității și independenței țării, în special în ceea ce privește politica monetară.

- Pierderea controlului asupra politicii monetare: Odată ce Bulgaria adoptă euro, ea renunță la propria sa monedă și la controlul asupra politicii monetare, care este transferat la Banca Centrală Europeană (BCE). Acest lucru înseamnă că țara nu mai poate ajusta rata dobânzii sau să tipărească bani pentru a răspunde nevoilor economice interne.
- Limitarea flexibilității economice: Fără o politică monetară proprie, țara poate fi mai puțin capabilă să răspundă la șocuri economice specifice sau să implementeze măsuri de stimulare economică.
- Dependența de deciziile BCE: Deciziile privind politica monetară sunt luate de BCE, care are în vedere interesele "comune" întregii zone euro, și nu neapărat pe cele ale unei singure țări.
- Impact asupra politicii fiscale: Deși politica fiscală rămâne în responsabilitatea națională, adoptarea euro impune respectarea unor reguli stricte privind deficitul bugetar și datoria publică, limitând astfel flexibilitatea guvernului în gestionarea finanțelor publice.

Refugiati ucrainieni au dat foc la casa gazdei lor din Germania incarcand sa incendieze steagul Rusiei de anul nou.

Top 10 cotizatori de tribut catre ocupanti sub forma de contracte pe armament expirat:

1. Germania – peste 83 mld euro
2. Polonia – peste 33 mld
3. România – 16.8 mld
4. Franța – 16.2 mld
5. Italia – 10-15 mld
6. Belgia – 8 mld
7. Portugalia – 5 mld
8. Bulgaria – 3.2 mld
9. Spania – 1-5 mld
10. Grecia – 0.7-3 mld

Cartonas galben de la Putin:
„Dacă Franța va merge la război împotriva Rusiei, va intra în istorie, dar va ieși din geografie.”

Americanii au ajuns la disperare. Bombardamentele din Venezuela si manevra de "arest", sponsorizarea iesirilor in strada din Iran sunt ultimele tentative de a mai pune jos tari nealiniate lor.

3 ianuarie 1990: Statele Unite au efectuat o operațiune de răpire a președintelui Panamei, Manuel Noriega, care s-a predat trupelor americane în timpul operațiunii „Just Cause” și al invaziei Statelor Unite în Panama.

Ca și în cazul lui Maduro, Noriega a fost acuzat că a sprijinit traficul de droguri.

Istoric lovituri de stat organizate/sprijinite de SUA în America Latină. Doctrina Monroe.

”Partea chineză este profund șocată de faptul că Statele Unite folosesc forța împotriva unui stat suveran și își exprimă o condamnare fermă. Această conduită hegemonică a Statelor Unite încalcă grav dreptul internațional, aduce atingere suveranității Venezuelei, amenință pacea și stabilitatea în America Latină și în regiunea Caraibelor, iar China se opune ferm acestui lucru. China solicită Statelor Unite să respecte dreptul internațional și Carta Organizației Națiunilor Unite, să înceteze imediat încălcarea suveranității și securității altor state” se arată într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Guo Jiakun, cu privire la atacurile militare ale Statelor Unite împotriva Venezuelei

Topul țărilor producătoare de droguri:
1. Opiu și Heroină
În prezent, piața globală a opiului trece printr-o schimbare majoră din cauza interdicțiilor politice:
- Myanmar: A redevenit cel mai mare producător de opiu din lume. În 2025, suprafața cultivată a crescut cu 17%, atingând un maxim al ultimului deceniu de 53.100 hectare.
- Afganistan: Deși istoric a dominat piața (peste 80%), producția a scăzut dramatic (cu aproximativ 95%) în urma interdicției impuse de regimul Taliban. Totuși, țara deține stocuri masive care pot alimenta piața până la sfârșitul anului 2026.
- Mexic: Rămâne un producător semnificativ de opiu, destinat în principal pieței din America de Nord
2. Cocaină
Producția globală de cocaină a atins niveluri record în 2025, fiind concentrată aproape exclusiv în regiunea Anzilor:
- Columbia: Este liderul mondial incontestabil, responsabilă pentru aproximativ 70-80% din producția globală. Suprafața cultivată a ajuns la circa 253.000 hectare.
- Peru: Ocupă locul al doilea, cu aproximativ 93.000 hectare cultivate.
- Bolivia: Se situează pe locul al treilea, cu o suprafață de circa 31.000 hectare.
3. Droguri Sintetice (Metamfetamină, Fentanil, Captagon)
Producția acestora este mai descentralizată, dar există poli geografici majori:
- Mexic: Hub principal pentru fabricarea metamfetaminei și a fentanilului la scară industrială, exportate masiv către SUA.
- China și India: Sursă majoră de precursori chimici necesari fabricării drogurilor sintetice la nivel global.
- Siria: A fost principalul producător de Captagon; totuși, rapoartele din 2026 indică o perturbare a producției la scară mare în urma schimbărilor de regim de la sfârșitul anului 2025.
- Asia de Sud-Est (Triunghiul de Aur): Myanmar și Laos sunt centre majore pentru producția de metamfetamină.
4. Alte substanțe
- Canabis: Producția este globală, dar Maroc, Afganistan și unele țări din America Latină (Mexic, Paraguay) rămân exportatori majori pe piețele internaționale.
- SNPP (Substanțe Noi cu Proprietăți Psihoactive): Produse predominant în laboratoare clandestine din Europa (Olanda, Belgia) și Asia (China)
Si? Venezuela? Unde este Venezuela in rapoartele UNODC? A! Nu este.

Datorii externe tari.

Trump ameninta: "Avem nevoie de Groenlanda".

Conflictul dintre Statele Unite ale Americii și Europa a început. Nu cu tancuri și rachete, ci cu declarații, poziționări și refuzul de a mai juca aceeași piesă. Dezmembrarea NATO a intrat în faza vizibilă.
Astăzi, mai multe state europene au ieșit public cu o declarație comună de susținere a Danemarcei: Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, alături de statele nordice. Mesajul lor este simplu: Groenlanda aparține Danemarcei și poporului groenlandez, iar folosirea forței este inacceptabilă.
Europa cere SUA să respecte regulile, tratatele, suveranitatea.
Răspunsul american, spus tot mai direct în ultimele zile, este altul: regulile nu sunt universale, iar puterea decide. Cu alte cuvinte: regulile sunt bune pentru discurs, nu pentru interes. Cine are forță, o folosește. Cine nu, invocă principii.
Aici nu mai vorbim despre Groenlanda. Vorbim despre ruptura de paradigmă dintre două lumi care până ieri pretindeau că gândesc la fel.
NATO nu se va prăbuși mâine, dar alianța pe bază de valori comune s-a terminat. Ce rămâne este o structură formală, peste interese tot mai divergente. De acum înainte, fiecare va trage pentru sine, sub aceeași siglă.
Europa descoperă, prea târziu, că regulile fără putere sunt doar fraze. Iar SUA nu mai simulează politețea. Spun lucrurilor pe nume. Când asta se întâmplă, nu începe neapărat un război, dar se încheie o iluzie.