Prima parte dintr-un material mai amplu despre consultanții din umbra campaniilor electorale. De la auto-didacții anilor 90, trecând prin ușa rotativă dintre presă și politică; la primii consultanți străini aduși pe contracte piperate cu scandaluri de corupție.

https://evadare.ro/politica/cativa-din-oamenii-din-umbra-campaniilor-electorale/

Un român, care lucrează în livrări de 8 ani, i-a scris lui Robert Turcescu despre realitățile de la firul ierbii în acest domeniu din care românii au fost aproape eliminați. (Deocamdată doar din segmentul distribuției de mâncare gătită, dar urmează și restul livrărilor, taximetrie, comerț și așa mai departe.)

Omul spulberă multe din mesajele inoculate de presă în mulți ani de propagandă anti-românească și reluate la nesfârșit de cei spălați pe creier și postacii nelipsiți de la orice discuție pe subiect. Nici pomeneală de domenii care ar fi fost refuzate de românii leneși, pentru care era necesar importul altora mult mai harnici, de afară.

Domeniul era chiar surprinzător de bine plătit la început și începea să fie o variantă atât pentru tineri fără experiență, care trebuie să înceapă de undeva, dar și de cei care avuseseră alte ocupații obișnuite, care se reprofilau sau își completau veniturile.

Câștigurile au fost reduse drastic până sub pragul sustenabil prin modificarea „din aplicație” a posibilităților de câștig, introducerea intermediarilor cu „flotă” de angajați. Și întregul sistem a fost treptat înclinat să favorizeze importul de asiatici și să îi facă pe români să se retragă. Sunt descrise în detaliu toate mecanismele folosite și cum pentru străini e o schemă tot mai tentantă.

Întâmplător, persoana care relatează a lucrat și în Italia o vreme, ocazie cu care mai spulberă un argument cu care suporterii înlocuirii caută să închidă gura românilor. E falsa echivalență între integrarea României în UE și utopia integrării Asiei și Africii în România.

Într-un articol din februarie 2020, am demontat acea retorică, prin care propaganda oficială încearcă să oprească discuția legitimă pe tema migrației, cea mai importantă temă din politica Europei actuale. Era un fel de listă cu argumente de bun simț împotriva politicii de migrație în masă, care relua multe lucruri pe care le spusesem cu mulți ani înainte.

Tot ce e prezis acolo ca dezavantaje a început deja să se petreacă și e confirmat de mărturia acestui muncitor din domeniu. Pentru că nu erau simple fantezii, ci observații despre cum a decurs fenomenul în alte țări din Europa și ce consecințe a avut.

E menționată acolo și degradarea libertății de exprimare, care a însoțit peste tot programul creării unei societăți multiculturale. Între timp, pot vedea toți ce fel de legi s-au dat tocmai pentru a lua posibilitatea românilor de a avea o voce în apărarea propriilor interese; și cât de abuzive au devenit acțiunile de tip polițienesc, cât de aberant sunt interpretate cuvintele unora.

La fel au fost confirmate dezavantajele pentru întreaga masă salarială din România, scăderea puterii de negociere în raport cu patronatul, degradarea lentă a condițiilor de trai și chiar a câștigurilor reale, în raport cu inflația.

https://www.facebook.com/photo?fbid=1568697024617113&set=a.423977455755748

https://evadare.ro/politica/de-ce-va-opuneti-imigratiei-daca-atatia-romani-au-plecat/

Primarul dintr-o comună oltenească, aproape de Dunăre, a devenit vedetă după ce l-a acuzat de falsitate pe Călin Georgescu. Fănel Bădici e primar în Izbiceni, județul Olt, al cărei târg agricol a fost vizitat și de fostul candidat prezidențial. Până la un punct, observațiile sale ironice au fost justificate.

De când a câștigat primul tur al prezidențialelor în decembrie 2024 și a fost împiedicat abuziv de două ori să concureze, Călin Georgescu pare într-o nesfârșită campanie electorală. A trecut de la mesaje filmate, la băi de mulțime și hore la zile mari, la vizite prin sate din cele mai obscure și prin piețe. Nu lipsesc discursurile patetice pline de pilde, armata de badigarzi bine clădiți, cu alură de SPP-iști și suporterii cu steaguri.

E ceva artificial în această necontenită campanie de promovare. Dar oamenii sunt liberi să-l simpatizeze și ar fi trebuit să fie liberi și să-l voteze. (Anularea alegerilor e ceva mult mai grav decât orice spune și face Călin Georgescu.) Doar că primarul Bădici nu s-a limitat la o apreciere a falsității în sensul figurat, care ar fi fost o simplă percepție subiectivă și o chestie de gust. A trecut la acuza că toată descinderea în comună a fost regizată și a pus niște poze „doveditoare”.

Într-un clip postat de USR, primarul spune că sutele de participanți erau aduși din altă parte, într-o coregrafie străină locului. (....)

Doar că poza oferită de primar ca adevăratul târg din comuna lui era dintr-un articol de acum trei ani, dintr-un reportaj într-o localitate învecinată.

Situația e și mai hilară când derulezi pagina de Facebook a primarului. Care e plină de lucrurile pentru care USR-iștii își acuzau rivalii.

https://evadare.ro/politica/ale-cui-erau-pozele-false-calin-georgescu-vs-primarul-usr-din-izbiceni/

Europa devine un balamuc concentraționar, din care Anglia și Germania sunt saloanele cele mai avansate. Cazurile de represiune din locomotiva Uniunii Europene par rupte din fanteziile lui Caramitru și Papahagi.

Poliția l-a anunțat pe un istoric că riscă trei ani de închisoare pentru o memă în care Putin era comparat cu Hitler. Sistemul a ajuns să își devoreze chiar propagandiștii care bat toba războiului, pentru că și arătarea fostului conducător ca simbol al răului a fost confundată cu un compliment.

Glumele pe seama politicienilor în viață au devenit și ele interzise. Un cetățean a fost amendat 2.000 de euro pentru că l-a poreclit „mincinosul Fritz” pe primul ministru Friedrich Mertz. La altul s-a dispus percheziție domiciliară pentru că l-a făcut prostănac pe un ministru.

Imaginile și postările parcă sunt analizate de roboți severi, care forțează și oamenii să devină niște roboței, ca să fie lăsați în pace. Un pensionar a fost anchetat că l-a portretizat pe Mertz cu nasul lung și a scris „vine Pinocchio la noi în oraș”.

The Telegraph scrie că fenomenul e atât de răspândit, încât ONU a lansat o investigație privind libertatea exprimării în Germania. Țara Ursulei von der Leyen tatonează demult ideea scoaterii în afara legii a principalului partid de opoziție, AfD, care e supravegheat de BND, serviciul secret, ca un pericol la siguranța națională. Partidul cu totul a fost clasat ca organizație extremistă.

Nemții au la dispoziție zeci de site-uri, prin intermediul cărora autoritățile îi îndeamnă să se toarne între ei ca la Stasi, fosta poliție politică a RDG. Legea germană penalizează inclusiv „bârfa răutăcioasă” sau defăimarea, într-o înșiruire de acțiuni verbale ce se pot solda cu 5 ani de închisoare.

Deloc de mirare că tot acest experiment distopic, pus în operă după ocuparea țării de armatele lui Stalin, Churchill și Roosevelt, a produs o populație docilă și refractară la vorbitul cu străinii. Ceva ce românii au confundat cu o trăsătură a poporului german sau semn de răceală. Alții au socotit că obsesia pentru reguli din cele mai absurde ar fi semn de civilizație și model de urmat, care să fie aplicat și popoarelor latine ale continentului. Probabil de-asta au și sperat că vom avea de câștigat dacă-i alegem pe Klaus și Fritz.

În 2025, aproape 5.000 de investigații pentru delicte de opinie au fost deschise în Germania. Cazul profesorului de istorie, cu care începe materialul din The Telegraph e mai ilustrativ decât lasă ziarul să se înțeleagă.

Rainer Zitelmann e exact produsul dorit de sistem. În tinerețe povestește că era admirator al lui Mao Zedong, că organizase o Celulă Roșie, în care preda altor activiști comuniști din operele lui Marx, Engels, Lenin și Stalin. Că Mao și Stalin au fiecare mai multe victime decât Hitler nu-l tulbura și nici nu-l pune în vreun pericol, pentru că extremismul de stânga e tolerat în minunata lume nouă.

Dar băiatul era foarte orientat în privința carierei și a devenit apologet al capitalismului. A scris mai multe cărți despre „Puterea capitalismului”, despre meritele celor bogați, cu elogii pentru Steve Jobs și Elon Musk.

I s-au acordat mai multe premii pentru cărțile despre Hitler și nazism, care au fost și ecranizate. Când alt istoric, David Irving, a încercat o privire asupra epocii în afara dogmei oficiale, fapt pentru care avea să fie încarcerat, Zitelmann l-a atacat public.

Firește, s-a alăturat susținerii Ucrainei și e un suporter marcant al Israelului. Deci aplică foarte selectiv și profitabil „lecțiile istoriei”. Tocmai comparația făcută între Putin și Hitler i-a adus neașteptate neplăceri, când el încerca doar să fie băiat ascultător și să susțină echipa câștigătoare.

https://www.yahoo.com/news/politics/articles/inside-orwellian-world-germany-free-050000945.html

https://www.dw.com/en/german-lawyers-ban-on-far-right-afd-likely-successful/a-77726537

https://en.wikipedia.org/wiki/Rainer_Zitelmann

https://www.adamsmith.org/blog/interview-with-rainer-zitelmann

Inteligența artificială refuză să îi spună unui belgian condamnat pentru delicte de opinie în ce țări din Europa sunt legi ale cenzurii mai blânde, ca nu cumva să fugă în altă țară. Dialogul cu mașinăria arată că răspunsurile generate sunt influențate de profilul pe care îl face utilizatorului și că se comportă ca un agent al poliției gândirii.

Am relatat în luna mai despre sentința scandaloasă primită de fostul deputat și activist împotriva migrației, Dries van Lagenhove. Tânărul de 33 de ani a fost condamnat pentru că spune adevărul, citând date reale din statisticile oficiale în privința criminalității.

În motivarea sentinței, judecătorul a notat că deși lucrurile pe care le-a spus nu sunt false, a exista o intenție criminală în spatele relatării lor.

Acum Langenhove a arătat mai multe dialoguri purtate cu Claude AI. Acesta refuză să îi furnizeze date disponibile oricui altcuiva despre diferite legislații din Europa. Suspectul i-a explicat că are pe rol un recurs la Curtea de la Strasbourg, dar că acela poate dura și un deceniu să se judece, timp în care ar trebui să îi răspundă. Însă Claude a fost de neînduplecat, spunând că nu vrea să îl ajute să găsească alte jurisdicții în care să se sustragă de la condamnare.

Recent, după percheziția la avocatul Mihai Rapcea, procurorii din România au inclus în actul de acuzare și informații extrase din arhiva discuțiilor sale cu Chat GPT. Alt utilizator din România, Bogdan Vasile, a fost refuzat de Claude AI când i-a cerut să îl ajute să formuleze un demers pentru desființarea Institutului Wiesel pe cale administrativă.

Un element interesant e că Claude AI e produs de o corporație din Statele Unite, unde nu există legi despre „discursul urii”, sau care să condamne rasismul și negaționismul. Deci nimic din ce e acuzat politicianul din Belgia nu ar fi infracțiune în Statele Unite.

Claude AI e produs de firma Anthropic, în care cei mai importanți acționari sunt frații Dario și Daniela Amodei și Jared Kaplan. Softul e folosit inclusiv de Pentagon și de NASA. Anul acesta, a fost folsit și pentru alegerea unor ținte de ucis în războiul din Iran.

În 2024, Anthropic a încheiat un parteneriat cu Palantir și Amazon punând împreună resurse la dispoziția serviciilor secrete din SUA. În ianuarie, Claude a fost folosit în operațiunea militară în Venezuela în cadrul căreia președintele Nicolas Maduro a fost răpit de acasă, împreună cu soția lui și adus în America.

Imediat după începerea campaniei din Iran, a existat o fricțiune între Anthropic și Pentagon, reprezentanții firmei susținând că nu permit folosirea lui Claude AI pentru supravegherea populației și arme autonome (fără asistență umană). Totuși, după multiple semnalări, a fost folosit pentru bombardamente. Alături de Palantir e suspectat că a fost folosit și în atacul asupra școlii de fete, soldat cu 160 de morți. Școala a fost distrusă cu o lovitură dublă, la intervale de mai multe minute.

Dries van Lagenhove crede că e doar o chestiune de timp până când inteligența artificială va acționa din proprie inițiativă denunțând utilizatorii la autorități pentru „crime de gândire”, deduse din subiectele căutate.

https://www.facebook.com/reactiunea/posts/pfbid0ezgYj1BxzH1VBReK2hJ5GkgJoXYzdyBYNZL7b7hhd6J5ziesCTHiD7mZhDehsqRhl

https://www.facebook.com/BVPolitic/posts/pfbid0u5McmnjjB7AuvScB3PhYB8iagFW32khruivwWutKUHwDgi33QjCJ21yf8ztaJ81Ul

Mai mulți miniștri, parlamentari și mii de coloniști israelieni au participat la un marș către Gaza, prin care anunță intenția de a începe construcția de locuințe în teritoriul în care trăiau (cel puțin înainte de octombrie 2023) 2,4 milioane de palestinieni.

Marșul a fost organizat de o grupare condusă de Daniella Weiss, o colonistă radicală, care a vorbit la conferința partidului de guvernământ, Likud, unde a spus că „palestinienii vor dispărea din teritoriu”.

În fruntea demonstrației au fost ministrul Securității Naționale, Itamar Ben Gvir. și ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, care speră să mobilizeze electoratul în perspectiva alegerilor din octombrie. (Deci tema expansiunii teritoriale e suficient de populară să aducă voturi.)

Gvir s-a arătat încrezător spunând: „acum trei ani nimeni nu ar fi crezut că vom controla 70% din Gaza”. Acordul de pace semnat anul trecut cu Hamas prevedea o retragere la 50%.

Ministrul Apărării, Israel Katz, a declarat că intenționează să ridice trei baze militare în acel teritoriu, de zece ori mai mic decât județul Giurgiu. (Fâșia Gaza are 41 km lungime și 12 km în porțiunile cele mai late.)

Itamar Ben Gvir e de părere că Israelul trebuie să încurajeze „migrația voluntară” a palestinienilor. Statul a alocat 766 milioane de dolari pentru noi colonii în Cisiordania și drumuri de acces între ele. În Gaza există 21 de colonii cu 8.000 de locuitori. Marșul comemorează retragerea din coloniile de acolo ordonată de Ariel Sharon în 2015.

Graba de a repopula teritoriul pentru proiectul Israelului Mare ridică noi semne de întrebare față de circumstanțele atacului de la 7 octombrie 2023, folosit ca pretext pentru genocidul de după. James Corbett a trecut în revistă lista de elemente suspecte în acel atac, comparativ cu atacurile de la 11 septembrie 2001, folosite ca pretext pentru o serie de războaie. (Subiect pe care l-a documentat foarte bine.)

Autoritățile din Israel au avut numeroase informații despre pregătirea unui atac de la propriile trupe din teren și de la serviciile secrete din Egipt. Un soldat care și-a pierdut un picior în atac a dezvăluit că batalionul lui a primit ordin să nu patruleze în acea zi.

La un kibutz atacat la 6 dimineața, au existat trupe cu tancuri în vecinătate, care nu au intervenit decât după 10 ore.

Granița cu Gaza e una din cele mai blindate și avansate tehnologic, care fac improbabilă penetrarea de teroriști în șlapi, călare pe scutere sau zburând cu parapanta. Zidul din beton al lagărului de concentrare are peste 6 metri pe o lungime de 35 de kilometri.

În fața lui e un gard metalic mai mic, electrificat, și între ele un sistem de 2 miliarde de dolari de mitraliere automate, cu sisteme laser de detecție a mișcării, camere cu vedere pe timp de noapte, care disting fizionomia la 9 kilometri depărtare. Există și camere în baloane care văd mai departe de atât, urmărite pe monitoare 24 din 24.

Există dovezi și pentru aplicarea Directivei Hanibal în acea zi, prin care forțele israeliene erau instruite să ucidă propriii civili ca să nu fie luați ostatici. Însă nu putem ști câte din victime au fost produse de IDF.

În versiunea oficială, 6.000 de luptători Hamas și palestinieni de rând ar fi trecut gardul în coloniile israeliene din apropiere. 1600 din ei au fost uciși. În rândul părții israeliene au fost aproape 1200 de morți, dintre care peste 800 de civili și peste 300 de soldați. Peste 300 au fost tineri participanți la un festival de muzică.

Ambele părți au avut și persoane luate în captivitate în acea zi, 250 dintre israelieni și 150 dintre palestinieni.

https://www.youtube.com/shorts/vlIwaH9Plyo

https://edition.cnn.com/2026/07/20/middleeast/israel-far-right-settlements-gaza-intl

https://www.youtube.com/watch?v=YEtcbTJKBuw

Academicianul Ioan Aurel Pop e un intelectual de un echilibru exemplar. Erudit, calm, de o ireproșabilă decență. Cred că nu doar din calcul se poziționează la centru și departe de orice extremă politică, ci chiar așa îi e dispoziția sufletească.

Problema e că nu ne mai aflăm demult într-o lume normală, în care omul să fie lăsat în pace cu părerile și înclinațiile lui, iar neutralitatea să fie banală și sigură. Întâi spațiul mediatic, apoi statul au fost capturate de activiști radicali și intransigenți, cu program de linșaj la adresa părerilor neconforme, cu ambiția de a demola credințe, civilizații, națiuni, state.

Respectivii ciomăgari nu sunt în niciun fel interesați de nuanțe sau metodă în studiul istoriei, pentru că nu îi interesează ca obiect al cunoșterii. Îi interesează doar cum poate fi utilizat trecutul pentru controlul maselor de azi, pentru îngenuncherea unor popoare printr-o perpetuă umilință și ridicarea altora pe un piedestal intangibil, de pe care să nu le poată fi contestată dominația.

În loc de principii universale de etică, ei se ghidează după criteriul interesului de grup, în funcție de care crimele prezentului pot fi negate cu nesimțire, în timp ce altele din trecut sunt hipertrofiate patetic într-o eternă jelanie și acuzare a celorlalți din străbunici în strănepoți. Iar acest program revoluționar pretinde că atitudinea sa intransigentă e singura tolerabilă într-o societate „europeană” sau „democratică”.

Vom considera acest program unul de extrema stângă, din nevoia de a împărți cumva polaritățile, deși e o desemnare deficitară. Cum spuneam, acest radicalism a capturat statul însuși și are de partea lui violența și represiunea întregului aparat polițienesc, judiciar, securistic, pe lângă că dictează cum sunt formate noile generații prin școli și media.

Orice poziție mai la dreapta lui Ioan Aurel Pop e considerată de ei ilegitimă, extremistă și pasibilă de toată brutalitatea respectivului aparat. Prin acapararea de către corectitudinea politică și asumarea programului revoluționar, statul s-a îmbolnăvit de o boală autoimună. Își folosește resursele, care normal l-ar apăra de pericole externe, pentru a urmări și extirpa sentimentele patriotice, spiritul identitar, orice i-ar împiedica în final dispariția în conglomeratul federalist și pasta globală. (1/2)

Atitudinea echilibrată a distinsului academician e normalitatea însăși, dar se petrece în timp ce interlocutorii săi din stânga mesei țipă să fie umflați de jandarmi cei de la dreapta lui. Și nu doar cer, dar au mijloacele să îi vadă târâți unul câte unul de la masă într-o dubă neagră pentru așa zisa purificare a aerului.

Mereu e ceva care le declanșează isteria, care nu se poate calma până ce o persoană nu e „anulată”, evacuată din memorie, nu devine de nerostit. Dar calmul nu ține mult și altul devine ținta urgenței.

Acel centru imaginar în care se află domnul Pop e într-o continuă mișcare, în ritmul revoluției culturale. Și e doar o chestiune de timp până va fi demascat și dânsul ca extremist, din moment ce scaunele s-au reașezat așa.

Ironic, acest curent radical vine dintr-o zonă intelectuală, care se socotea de dreapta după 89, prin contrast cu naționalismul ultimului deceniu comunist. Zonă în care strălucea Andrei Pleșu, alt scriitor excepțional înzestrat, cu șarm și umor. Școala sa a rămas în memoria tranziției cu numele de Dilema, adică tot o poziție a echilibrului, care promitea să îngăduie și contradicțiile.

Dilemele generației respective au ținut numai cât a fost necesară relativizarea vechilor convingeri identitare. Intelectualii ei erau într-un fel de neutralitate între străini și români, pe care tindeau să îi vadă critic, cu detașare și superioritate. Au fost dilematici cât timp s-au erodat miturile culturale și istorice.

Când poporul a fost deplin dezoritentat de atâtea dileme și incertitudini în ce-l privește, când statul euro-atlantic nu s-a mai sinchisit să pară democratic, dilematicii fie s-au retras de la grija pentru actualitate, fie s-au radicalizat în activiști fără dileme.

Conducta prin care vin 63% din importurile de petrol ale României a fost închisă în urma atacurilor Ucrainei asupra terminalelor de la Marea Neagră, care furnizează țiței din Kazahstan. Suntem avertizați că poate urma o criză fără precedent a carburantului, cu implicații pentru toată economia.

România importă 77% din necesarul de petrol. După embargoul pus Rusiei, două treimi vin din Kazahstan. Rafinăria Petromidia, deținută de Kazmunai Gaz, depinde în totalitate de acea resursă. Mai rămâne să elimine și sursa din Azerbaidjan, care aduce 10-15%, și ne-au rezolvat.

Genul atacului pare similar cu cel încercat cu drona nautică distrusă în apropiere de terminalul din Portul Constanța.

Clar, Ucraina e cel mai prețios aliat al nostru, care merită toate sacrificiile și sume fără număr. Prin explozia prețului la benzină și motorină ne ajută să împușcăm doi iepuri deodată: și încălzirea globală, și obezitatea. Pentru că efectele se vor regăsi în agricultură și în toate prețurile.

Oficial, tot ucrainenii au detonat și conducta Nordstream, care ducea gaz din Rusia în Germania. (Deși acolo cred că americanii îi bagă la înaintare, că doar Biden și Nuland profețiseră că nu va mai fi acea conductă, dacă începe războiul.)

Fapt e că și acela a fost o pleașcă (mai mare decât Paleologu) pentru Europa. Punând pe butuci industria auto, ne grăbește să trecem la mașinuțe electrice. Din China, dar mult mai silențioase.

După principiul prietenul la nevoie se cunoaște, atacul a venit chiar când se anunțase că stocurile de motorină în Europa sunt cele mai mici din ultimii cinci ani. Alți aliați de nădejde, Donald și Bibi, ne-au ajutat cu începerea războiului, care a gâtuit sursele din Golful Persic. Iar acum Zele ne dă perversa kazară, sau kazahă, că nici nu știu cum se pronunță țara aia.

Tot un avantaj. Străzile vor fi mai descongestionate. HoReCa va fi relansată, că n-o să mai aibă lumea bani de benzină până în Grecia. De fapt, vom socializa ca pe timpuri, la cozile de la Peco.

https://ziare.com/importuri-petrol-romania/conducta-cpc-kazahstan-avertisment-specialisti-2025655

https://www.reuters.com/business/energy/cpc-has-stopped-accepting-kazakh-oil-due-attacks-tankers-sources-say-2026-07-21/

https://oilprice.com/Latest-Energy-News/World-News/Europe-Faces-Diesel-Crunch-as-Inventories-Head-Toward-Multi-Year-Lows.html

USR își consolidează imaginea de partid extremist, cu un atac turbat împotriva religiei românilor. Deputata Corina Atanasiu e noua stea (în cinci colțuri) a partidului, care se ceartă de câteva zile cu purtătorul de cuvânt al Patriarhiei și cu părinții, pe care îi îndeamnă să nu își mai lase copiii la biserică și la ora de religie:

„Înscrierea copiilor la ora de Religie din școală a devenit inutilă! Redați copiilor acest timp valoros, lăsați-i să doarmă mai mult sau să se plictisească mai mult. Și plictiseala are rolul ei.”

(Dormi liniștit, USR veghează pentru tine. Din toate orele din programă și activitățile de la „săptămâna altfel”, tocmai asta i-a surmenat.)

Urmașa Anei Pauker continuă munca de lămurire a părinților cu mesajul că religia tâmpește și deturnează omul de la credința adevărată în încălizirea globală:

„Nu, copiii noștri nu au nevoie de 13 ani de studiu al Religiei. Au nevoie să învețe să scrie și să citească, să socotească și să nu plimbe, peste 20 de ani, moaște pe câmp ca soluție la încălzirea globală și la deșertificare.”

(Regăsim aceeași diabolizare a creștinilor avansați de la „pupători de moaște” la „plimbători de moaște”. Păi să nu mai facă nici educație de mediu, dacă au nevoie doar să scrie și să socotească.)

Îndrumarea copiilor pe calea ateismului științific ar avea rolul, în perspectiva doamnei Atanasiu, „să dezvolte minte și glanda critică”. (La dânsa, gânditul e o problemă endocrină.) Și încheie apoteotic prima postare din serie cu apelul auto-motivațional:

„Haideți, că ne-am prostit destul! Trebuie să ne oprim.”

Înainte să își facă astfel curaj, neo-bolșevica mai strecoară și niște minciuni țintite exclusiv la adresa ortodocșilor, care cică ar folosi ora de religie pentru prozelitism în rândul altor culte. (Deci coloana a cincea a sectarilor e tolerabilă pentru USR-iști, deși trag și pocăiții din opiul popoarelor...)

Mai spune și că nu mai e nicio sfârâială pentru medie ora de religie, că popii îi duc cu de-a sila la biserică, dacă vor notă mare.

Degeaba i-a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Adrian Agachi, că participarea la ora de religie se face doar dacă părinții semnează că vor și la confesiunea fiecăruia. (1/2)

Odată stropită cu aiazmă de pe busuioc, a revenit și mai șuierătoare și mai confuză în explicații. A început să se certe cu o icoană a Mântuitorului, care ilustrează celebrul îndemn: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți!”. Cică însăși imaginea, cu care părintele Agachi și-a ilustrat replica ar fi un mesaj subliminal pentru felul viclean cum școala îi duce pe copii la „ortodoxism”. (Parcă zici că vorbea de fundamentalismul islamic.)

După ce USR-iștii propuseseră o lege de cenzură a amintirilor pozitive despre comunism, Corina Atanasiu revine cu altă replică, în care face exact asta. Ne spune că a trăit în comunism și nu era interzis nimănui să meargă la biserică. Problemă era doar pentru nomenclaturiști și securiști. Iar de aici trage mârlănește concluzia că Adrian Agachi ar veni dintr-o asemenea familie.

Părintele s-a coborât iar la nivelul ei să îi spună că nu e cazul. I-a amintit și suporterului ei, Lucian Mândruță, că în timpul comunismului, 2.000 de preoți și călugări au fost întemnițați, dintre care 500 au murit în acea represiune ateistă, dusă tot în numele modernizării și formării omului nou.

Interesant cum confundă useriștii etapele comunismului românesc. Ei sunt rupți din internaționalismul anilor 1944-1964, când au existat și Canalul, și închisorile politice, și politica anti-națională. Când ne integram în Uniunea Sovietelor Europene.

Ulterior, când s-a trecut la naționalismul socialist, într-adevăr a existat și o perioadă de relaxare și un modus vivendi găsit de partid cu Biserica. În sensul că nu se permitea discuția în public pe teme religioase, dar nici nu se interziceau mersul la biserică, botezurile, cununiile.

Chiar și așa, au fost demolate 22 de biserici doar în București, însă majoritatea din rațiuni de dezvoltare a orașului, Ceaușescu acceptând salvarea câtorva prin metoda costisitoare a translării pe roți. Nu poți să le explici asemenea nuanțe useriștilor, care tocmai etapa național-comunismului o atacă cel mai mult.

Corina Atanasiu își numește colegii de Parlament de la AUR „fasciști”, iar despre Călin Georgescu spune că e „o otravă”. Adică genul de limbaj echilibrat, pe care îl aștepți de la una cu tiroida gândirii bine dezvoltată.

Parcă a tunat și le-a adunat în partidul ăsta. Una vrea să ne pună apometre în fântână, să nu-și mai poată iriga țăranii grădinile. Alta vrea să taie izvoarele subterane ale credinței, care hrănesc spiritual omul. Să rupă copiii de religia părinților și bunicilor, la discreția celor care le propovăduiesc destrăbălarea pe toate căile. Adică un fel de otrăvire a fântânilor la figurat. Încă nu s-au hotărât între ele dacă merităm să murim de sete sau să ne mănânce urșii.

Câteva din brandurile foarte cunoscute sunt deținute de un fond american din top 10 la nivel mondial. Între ele: rețeaua de clinici Regina Maria, ștrandul Therme și firma poloneză care are lanțul de magazine alimentare Froo. La nivel global, CVC Capital Partners, desprins din banca Citigroup, are în administrare active de 200 de miliarde de euro, echivalând cu jumătate din PIB-ul României.

Acum CVC e în negocieri avansate cu 7 Eleven pentru vânzarea companiei Zabka din Polonia, care are cele 230 de magazine Froo din România, pe lângă cele 12.000 din Polonia. La rândul său, lanțul american 7 Eleven a fost achiziționat mai demult de o corporație din Japonia.

Fondul CVC e prezent în 30 de țări, deține o treime din turneul Formula 1, o cotă din campionatul spaniol de fotbal La Liga, producătorul de ceai Lipton și din 150 de alte companii.

https://www.zf.ro/companii/fondul-investitii-gigantic-umbra-multor-afaceri-mari-romania-au-ajuns-americanii-cvc-active-200-miliarde-euro-administrare-parieze-retail-sanatate-wellness-romania-23200873

Am fost încântat să văd că profesorul de filosofie Vlad Mureșan a fost invitat din nou la podcastul avocatului Florentin Țuca zilele trecute și mi-am amintit că am tot amânat de mai multă vreme să vi-l prezint.

E o personalitate de o erudiție intimidantă, care infirmă prejudecata că zona conservatoare ar fi doar pentru oamenii simpli, în contrast cu elitele progresiste.

E posibil să existe un sâmbure de adevăr în acest refren al propagandei, în condițiile în care suveranismul a fost captat nu de puține ori de personaje rudimentare și televiziuni de mahala, care își țin publicul la același nivel de jos la care l-au găsit. Caz în care, profesorul de la Babeș-Bolyai, cu masterate în Franța, umple un gol prin tratarea la un nivel avansat a celor mai fierbinți teme ale mondializării din perspectivă critică.

L-am descoperit la același podcast, când își prezenta cartea despre ecumenism, ca dimensiune religioasă a globalismului. De fapt, auzisem menționată lucrarea într-o predică despre pericolele ridicate de Sinodul din Creta.

https://www.youtube.com/watch?v=ObJHHPW4jpo

La subiect, Vlad Mureșan ajunsese nu dinspre teologie, ci dinspre filosofie, pornind de la ideile utopice despre statul universal ale lui Immanuel Kant. Asta după ce publicase cărți și cursuri despre Descartes, Spinoza și Schopenhauer.

Am fost atât de impresionat de densitatea ideilor și sinteza istorică făcută, încât am căutat și alte interviuri. Așa am dat peste canalul de Rumble, unde mi-a luat câteva săptămâni să parcurg cele 21 de lecții ale cursului despre „Fenomenologia Spiritului” a lui Hegel. Din păcate, un conținut gratuit de o asemenea calitate, are incredibil de puțin vizualizări.

Am înțeles și eu cât am putut. Primele ore sunt înfiorător de grele, pentru că prezintă conceptele foarte abstracte ale lui Hegel și nu în cel mai accesibil limbaj. Dar după ce depășești bombardamentul de neologisme, lucrurile devin din ce în ce mai interesante și cu neașteptate ecouri în disputele prezentului. E de folos în înțelegerea modernității, pornită din iluminism și Revoluția Franceză.

https://rumble.com/user/VladMuresan/videos?e9s=src_v1_sa%2Csrc_v3_sa_o

Interviul cel mai recent prezintă temele principale din cea mai nouă carte a sa, „Sfârșitul istoriei”. Punctul de plecare e tot perspectiva lui Hegel asupra istoriei, aplicată actualității. Sunt discutate utopiile progresiste, cu versiunile lor: marxismul cultural, tehnocrația transumanistă și ecologismul.

Aceste filoane, pornite cu promisiunile generoase ale societății liberale, converg într-o tot mai pronunțată tendință totalitară, pe care o resimțim (iar adepții lor o aplaudă). O concentrare a puterii, care e comentată în final și din perspectivă eshatologică, prin coincidențele regăsite în profețiile apocaliptice.

https://www.youtube.com/watch?v=9ee5vapZPKs

Partea a doua din serialul documentar despre oamenii din umbra campaniilor electorale. Deceniul cu Traian Băsescu, reinventarea lui Viktor Orban, nunți, afaceri, cumetrii...

https://evadare.ro/politica/2-oamenii-din-umbra-campaniilor-electorale/

Delegarea gânditului către inteligența artificială riscă să atrofieze capacitatea de judecată. La fel cum întoarcerea la oralitatea audio-video a restrâns popularitatea lecturii, care presupune o altfel de profunzime, răbdare și exersare a imaginației.

Abandonarea scrisului de mână e un exemplu grăitor. Luăm exemplul american, pentru că sunt mai avansați pe acest drum și există mai multe date. Dar parcursul e același și în alte părți, nefiind ferite nici civilizațiile care mai pun preț pe caligrafie, ca Japonia.

70% din americani nu pot descifra scrisul de mână al altora, aproape jumătate nici pe cel propriu. Scrisul cursiv de mână a fost abandonat acolo de la primele clase. Pentru notițe, chiar cu pixul, elevii folosesc deseori un scris cu litere nelegate. Ceea ce e mai lent și suplinit cu multiple abrevieri aproape stenografice.

Deja acest tip de scris pregătește creierul pentru segmentarea mașinală a tastelor, fără înflorituri și fără personalitate grafică. De la liceu și facultate, tind să folosească laptopuri și tablete. Iar cel mai probabil folosesc aproape exclusiv tastatura de atunci încolo. (Nici eu nu cred că pot să mai scriu foarte lizibil de mână.)

Apariția unor generații care nu mai pot desluși scrisul de mână ridică o problemă neașteptată. O întreagă arhivă de manuscrise și documente ale umanității de dinainte devin inaccesibile. La fel cum ne e greu să deslușim Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung. Dacă va mai exista curiozitate pentru ele, cel mai probabil vor veni în formă tipărită cu fonturi contemporane, reproduse fidel sau rescrise după rigori contemporane.

Au apărut și cercetări, care vorbesc de avantajele scrierii de mână în comparație cu tastarea. Se pare că ar stimula capacitatea cognitivă și chiar motricitatea, dexteritatea.

Apoi e subiectul mai dezbătut: analfabetismul e la 21% în Statele Unite, unde 54% din adulți au capacități de citire care i-ar situa la nivelul clasei a șasea. Schimbarea demografiei accelerează acest declin. 34% din americanii cu probleme de citire sunt născuți în afara țării.

Segmentarea, care la ei e publică, spre deosebire de Europa, arată decalaje importante în funcție de nivelul veniturilor și origini. 82% din americanii cu origini în Asia trec nivelul de bază al citirii. Aproape dublu față de 47% în rândul celor de culoare.

Dintre aceștia din urmă doar 18% acced la nivelul avansat de înțelegere a unui text citit, față de o medie națională de 34%, pe care albii și asiaticii o depășesc cu 44, respectiv 57%.

https://nypost.com/2024/04/23/lifestyle/handwriting-is-becoming-extinct-and-teachers-are-battling-to-keep-cursive-alive/

https://medium.com/future-of-school/should-schools-teach-cursive-writing-data-backed-debate-7a1b5bb80d44

https://www.thenationalliteracyinstitute.com/2024-2025-literacy-statistics

https://en.wikipedia.org/wiki/Literacy_in_the_United_States

Comisia UE condusă de Ursula von der Leyen a blocat înregistrarea unei petiții semnată de 600.000 de persoane pentru limitarea migrației. Actul intitulat „Salvați Europa” propune un muratoriu temporar pentru canalele afluxului de populații din afara Europei, inclusiv schemele de reîntregire a familiei, bursele de studii.

Inițiatorii cer reformarea sistemului pentru solicitanții de azil, întărirea granițelor externe ale Uniunii Europene, aplicarea procedurilor de returnare în țările de origine. De asemenea, trimiterea acasă a migranților ilegali și a celor a căror cerere a fost refuzat într-unul din statele membre.

În răspunsul Comisiei se apreciază că o asemenea inițiativă legislativă nici nu poate fi pusă în dezbatere pentru că discriminează și că ar fi contrară „valorilor Uniunii”. Comisarii de la Bruxelles au respins scandalizați sintagme precum „înlocuire demografică” și non-europeni sau din afara lumii occidentale ca rasiste și întemeiate pe originea etno-culturală a persoanelor vizate.

Deci europenii nu pot fi salvați pentru că sunt europeni și au un specific civilizațional. Orice alt grup poate fi declarat protejat și apărat cu ferocitate ca specie pe cale de dispariție, cum e floarea de colț sau Mimosa Pudica, atunci când e vorba de cuvinte.

Luna trecută, Parlamentul UE a votat cu o majoritate de două treimi pentru unele măsuri similare, de trimitere a migranților ilegali într-o țară terță încă neidentificată. Ca multe din actele parlamentului respeciv, e mai mult o declarație de intenție decât măsură efectivă. Am arătat atunci de ce acel vot e o farsă, destinată să simuleze acțiunea.

Dar e notabil că la o lună distanță „guvernul” UE sfidează chiar și acel vot simbolic dat în propriul parlament, care marca o direcție în acord cu dorința popoarelor Europei. Sfidarea voinței populare devine normă la nivelul Uniunii, în care puterea executivă aparține Comisiei, nealeasă prin vot direct, ci prin înțelegeri între liderii partidelor majoritare.

Pentru ca o propunere de lege să ajungă automat în dezbaterea parlamentului, are nevoie de 1 milion de semnături. E neclar dacă petiția în cauză va mai fi luată în calcul după acest refuz, dacă atinge acel prag.

Petiția a avut ca inițiatori activiștii Eva Vlaardingerbroek și Martin Sellner. A fost semnată inclusiv de Viktor Orban, George Simion, de mai mulți euro-parlamentari și personalități, cu unii susținători importanți în Statele Unite și Marea Britanie.

https://citizens-initiative.europa.eu/initiatives/details/9193_en

https://www.save-europe-act.com

https://evadare.ro/externe/cele-doua-tabere-din-parlamentul-european-si-farsa-pe-care-o-joaca/

Litrul de motorină se apropie de 10 lei (chiar a depășit pragul pentru variantele premium). Iar cei electrificați sau care folosesc transportul în comun nu vor rămâne neafectați, fiind combustibilul preponderent folosit în comerț, industrie, construcții și agricultură.

Mai multe țări depun eforturi conjugate pentru crearea în mod artificial a unei crize de energie. Statele Unite și Israel bombardează de două săptămâni Iranul, care răspunde cu lovituri în țările arabe cu baze militare americane și blocarea strâmtorii Ormuz.

Ucraina se laudă că a reușit să genereze cozi la benzinăriile din Rusia prin bombardarea rafinăriilor. Prin atacuri cu drone asupra oleoductelor, terminalelor de petrol și tancurilor petroliere în Marea Neagră reușește să saboteze inclusiv surse alternative precum Kazahstan, de unde vine majoritatea petrolului din România. Rusia vizează de mai multă vreme infrastructura energetică a Ucrainei, deși cele două și-au continuat comerțul cu petrol și gaze pe durata celor patru ani de război.

Deși par idei noi de război neconvențional, tacticile coincid ca prin farmec cu programele de „dezvoltare durabilă”, aplicate de ONU și Uniunea Europeană de multe decenii sub variate pretexte. Ca „încălzirea globală”, reducerea emisiilor de carbon, tranziția la energii „regenerabile”.

Programe ca Agenda 21, apoi Agenda 2030 sunt explicite în intenția de descurajare a utilizării mașinii personale. UE își propune să își reducă emisiile până în 2030 la 55% din valorile anului 1990.

În plandemie, lucrul de acasă și comandatul la ușă a măncării și altor bunuri luate anterior din raft au fost promovate agresiv ca metode de salvat bunica, nu planeta. Dar odată fixate au rămas obișnuință pentru unii. Taxele prohibitive la intrarea în centrul unor metropole, benzile dedicate autobuzelor, restrângerea locurilor de parcare cu stâlpișori, mai nou și cu transformarea unora în locuri de încărcare electrică, sunt tot din arsenalul „orașului de 15 minute”.

Șoferii cu numere de București și Ilfov plătesc o asigurare dublă, deși în același oraș circulă numeroase mașini cu numere din restul județelor. Asigurarea obligatorie RCA a crescut de la 400 de lei în 2010 la 2.000 de lei, în ritm cu salariul mediu. Tinerii sunt taxați și mai mult, fiind considerați o categorie cu risc sporit.

Criza parcărilor e și ea acută, mai ales prin păstrarea sistemului ineficient cu parcări de reședință, care sunt rezervate și atunci când sunt goale, dar sunt mai simplu de încasat, în avans o dată pe an. Tariful de 5 sau 6 lei e generalizat, dar există și variante de 10 lei pe oră.

Raportul cu salariul minim net de 2.700 lei pe lună e șocant. Un asftel de muncitor e plătit cu mai puțin de 17 lei pe oră (3,2 euro). Deci pentru a se deplasa cu propriul automobil din alt cartier sau localitate limitrofă ar trebui să dea o treime din venit doar pentru a-l ține parcat opt ore pe zi. (800 de lei pe lună, la tariful de 5 lei.) Asta fără a mai calcula taxa parcării de acasă, carburant și restul costurilor, pe lângă hrană, întreținere, eventuale rate sau chirie.

https://www.libertatea.ro/stiri/soferii-din-bucuresti-si-ilfov-discriminati-de-asiguratori-la-politele-rca-acuza-service-urile-din-romania-tarifele-sunt-duble-fata-de-restul-tarii-5822929

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului cere îndepărtarea bustului lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei din București. Poetul are monumente similare și în alte orașe, cum ar fi Craiova (foto).

La fel ca la acțiunile care privesc personalitățile de dreapta sau marii clasici, institutul insistă că nu are nimic cu opera poetică, dar justifică solicitarea prin susținerea pe care a dat-o regimului Ceaușescu prin câteva poeme și spectacolele de muzică folk de la Cenaclul Flacăra.

Avocatul Bogdan Ionescu, care a obținut darea jos a bustului lui Octavian Goga la Iași și a întreprins alte demersuri similare pentru interbelici, aplaudă cererea și scrie în Adevărul de ce ar trebui înlăturată statuia lui Păunescu. Se bazează tot pe ordonanța 31 din 2002, pe care au extins-o ulterior legea lui Crin Antonescu din 2015 și cele două legi ale lui Silviu Vexler.

Juristul, care conduce o asociație de combatere a antisemitismului, susține că demolarea e perfect justificată pentru că democrația trebuie să se apere de ideologiile extremiste, care conduc la distrugere și moarte, riscând să o înlocuiască. (Distrugerea care să prevină distrugerea sună ca războiul în numele păcii. Pumnul în gură e noul stindard al democrației hibrid.)

Așa cum am spus din totdeauna, e o mare capcană contracararea legilor cenzurii la adresa dreptei, cerând în compensație cenzură pentru stânga. Rezultatul final e distrugerea din ambele direcții a întregului patrimoniu cultural românesc, a întregii tradiții de rezistență națională la ocupația de diverse feluri din afară. Și, într-un final, transformarea peisajului românesc într-un deșert fără repere.

În acest caz, contradicția între cele două flancuri din care se dă atacul e doar aparentă. Adrian Păunescu n-a fost doar un mare poet și gazetar, ce nu poate fi redus la cele câteva poezii de susținere a lui Nicolae Ceaușescu. A fost realmente un susținător al conștiinței naționale, cu înclinații de stânga ce se pot găsi la nenumărați gânditori din Occident. În opera lui patriotismul și umanismul covârșesc de departe momentele de compromis față de epoca în care nu a ales să se nască și stratul ideilor de inspirație marxistă.

Păunescu era fiul unui fost deținut politic din vechiul Partid Național Liberal și s-a alăturat regimului cu entuziasm nu în perioada internaționalistă, când au fost săvârșite marile crime. Ci după închiderea închisorilor politice în 64 și trecerea la deschiderea față de Occident, când Ceaușescu însuși era copleșit cu onoruri de președinții SUA sau regina Marii Britanii. (1/3)