Dar să vorbim despre ce contează. Cum arată, de fapt, Alina Gorghiu!? Că, dincolo e simplu: în toate știrile cu Ilie Bolojan, e fără păr, omul spân, glas gâjâit, dar măcar îl poți fixa mental. Dincoace, e clar că nu poate fi Predoiu sau Veștea locomotivă. Singura știre ar fi că își face Alina Gorghiu partid. Ar fi ceva de care s-ar putea vorbi.

Numai că toate știrile cu ea sunt ilustrate de altfel de poză. Subiect care trebuie investigat la rubrica noastră de coafor și accesorii. Așadar, avem varianta șaten, cu ochelari, stil studentă la litere, rârâită, foarte duioasă. Dar poate e de acum 20 de ani, de când venise ea de la Tecuci.

Trebuie ținut cont că are 47 de ani. Fermitatea ideologică nu mai e aceeași, mai ales dacă faci prostia să urmezi o dietă vegană. Categoric, vopseaua blondă a fost o alegere foarte prost sfătuită. În versiunea cu perle, scurt, angrogin, ar mai fi ceva eleganță. Dar am impresia că de actualitate e versiunea ultimă, în care se transformă în Monica Tatoiu. Electoratul nu poate fi indus în eroare în halul ăsta!

După demisia lui Keir Starmer, Regatul Unit va avea un nou prim-ministru, în persoana primarului din Manchester. Tot din partidul laburist, de centru-stânga, dar mai la stânga pe stil nou.

Andy Burnham e declarat un anti-naționalist. În urmă cu un deceniu s-a opus limitării imigrației în Marea Britanie și unei legi care cerea proprietarilor să verifice dacă chiriașii au forme legale de ședere în țară.

Teoretic e catolic, practic l-a certat și pe fostul papă Francisc că nu face destul pentru homosexuali. E căsătorit cu o olandeză, cu care are trei copii. Dar a participat la mai multe ediții ale marșului Mândriei, purtând drapelul mișcării transgender și lângă pancarte pentru „copiii queer”.

A fost un mare pandemist, încă de pe vremea gripei porcine și a impus cele mai stricte restricții pentru Covid în oraș. A susținut mișcarea BLM din același an, totuși cerând ca mitingurile pentru comemorarea afro-americanului George Floyd să se desfășoare și cu frică de virus. Susține că istoria orașului Manchester e legată de exploatarea sclavilor, în zorii revoluției industriale.

Înainte de a fi ales, în 2015, a promis comunității evreiești din Manchester că prima vizită pe care o va face va fi în Israel. S-a opus campaniei BDS de boicotare a firmelor israeliene pentru politica de apartheid și colonizare.

După atacul Hamas a participat la un miting „împotriva antisemitismului” în susținerea Israelului. După ce opinia publică a devenit tot mai critică cu genocidul din Gaza, acum un an, Burnham a semnat un apel public în care pledează pentru soluția cu două state, prin recunoașterea existenței unei țări și pentru palestinieni.

Andy Burnham e un suporter al Ucrainei și critic al Rusiei încă de la anexarea peninsulei Crimeea din 2014.

Burnham e un ucenic al progresistului Tony Blair, care a accelerat politica de deschidere a granițelor. La fel ca în capitala Londra, și la Manchester englezii au devenit o minoritate. Puțin peste jumătate din populația din Manchester e albă, incluzând și imigrația din restul Europei. 11% sunt negri, 21% asiatici (Pakistan, Bangladesh, India, China).

Orașul e cunoscut și pentru zonele destul de periculoase și infracționalitate. Primarul a fost între cei care au cerut investigații asupra bandelor de răpitori și violatori, care au fost nu de puține ori organizate în găștile noilor veniți și ocrotite de poliție din motive politice.

Nicușor Dan a greșit iar calculele, infirmate de aritmetica parlamentară la a doua tentativă. Guvernul Veștea a picat la vot, cu 207 exprimate (doar 189 pentru) din 233 necesare. Destul de aproape, doar cu PSD și restul racolați de peste tot.

Adrian Veștea s-a prezentat slab, cu un discurs doar din platitudini de politician generic, deloc adaptat la actualitate și o față dolofană de milițian. Programul de guvernare era copiat de la Bolojan, păstrând greșelile de transcriere și câteva ținte între timp bifate (după cum a remarcat presa). Ne-a pierdut timpul degeaba cu votul lungit la oră de maximă audiență.

Soarta lui s-a jucat la negocierile cu George Simion, care nu știm în ce au constat. Inițial, a părut că au căzut la învoială. Mohamed Murad, de la Alianța pentru Unirea Românilor cu Arabii Șmecheri, declarase deja că-i va da votul. Dar, brusc, Simion a făcut stânga-împrejur și și-a scos trupa din sală înaintea votului. La fel au făcut UDMR, PNL și USR.

Poate cândva vom afla ce a cerut în acele negocieri. În tot cazul, n-a pus public pe tapet niște chestiuni relevante în general sau pentru un naționalist, în special. Să ofere votul partidului fără locuri în guvern ar fi fost o livrare cam ieftină, într-adevăr. Așa, rămâne în continuare să pozeze în opozant și să acumuleze capital electoral.

De-acum, jocurile par făcute pentru Sorin Grindeanu. Aceeași soluție regretabilă, care se profilase de la răsturnarea guvernului Bolojan.

Morala e ca nu poti sa faci majoritate fara toate minoritatile. Degeaba-l convingi pe Varujan, daca nu-i convingi si pe Kelemen, Murad si George.

E greu să ignori că în orice cauză progresistă, oricât de irațională, dar care poate fi ambalată în ceva emoțional, femeile au un rol disproporționat. Majoritatea comentariilor care susțin că omul n-are ce căuta în zonele din preajma pădurilor, care ar aparține de drept urșilor, vin de la femei. Sau de la bărbați progresiști, susținători ai cauzelor feministe. (...)

Să ne întoarcem la exemplul simplu, al reacției sătenilor „de pe vremuri”. Ziceam că bărbații s-ar fi organizat spontan să se apere împreună de urs, luând o pauză de la distracția cu fotbalul. (Dacă ar fi avut conceptul de „divertisment” și energie descărcată în sport.)

Natural, femeile n-ar fi fost chemate să ia parte la apărarea colectivă, dar nici nu li s-ar fi permis să o stânjenească în vreun fel. Dacă unei zălude i s-ar fi năzărit să ia partea „ursulețului”, ar fi fost ignorată sau ridiculizată. Oricum, bunul simț ar fi triumfat și în primul rând femeile ar fi cerut restaurarea grabnică a stării de securitate. Motivul e destul de simplu: ar fi fost un pericol pentru copii și femei în primul rând.

Societatea complexă dă senzația unei siguranțe garantate prin mecanisme externe și pentru bărbații mai firavi, bătrâni, copii, femei. N-ai nevoie decât de vlagă cât să apeși pe taste 112, și cineva îți va sări în ajutor. Ceea ce e un lucru bun, de cele mai multe ori și un semn real de progres. Între altele, permite și cultivarea unei laturi mai cerebrale sau artistice.

Transformat în ideologie, progresismul, a făcut un scop în sine din abolirea diferențelor biologice sau din răsturnarea lor. A pretins în mod deliberat emascularea bărbatului, punând la dispoziția femeilor, ulterior și a copiilor, un întreg arsenal instituțional și legislativ de luptă contra lui. Linia între necesitate și abuz a fost încețoșată în cazul unor intervenții în procesele de divorț, în cele de presupusă hărțuire sau de rele tratamente ale minorilor. Așa au apărut liniile unde copiii își pot reclama părinții sau instituțiile care extrag copiii din sânul unor familii considerate prea habotnice.

Această securitate artificială a făcut posibilă dezvoltarea unor mentalități separate de reacțiile instinctuale spontane. În imaginarul nostru sat patriarhal, nimeni n-ar fi propus aducerea unor familii de canibali pentru creșterea diversității locului. Din nou, femeia ar fi fost prima care să realizeze că ea sau „ăla micu” ar putea fi primii fugăriți de musafirii exotici.

În contextul de azi, e posibil ca tocmai femeile să fie cele care se investesc emoțional în susținerea unor proiecte migraționiste, cu aerul că fac o mare operă caritabilă, pe care bărbații sunt prea rudimentari și îmbâcsiți de prejudecăți să o priceapă. Mai cu seamă cele singure se pot investi cu zel religios în cauze ONG-iste cu ambiții planetare și de bine universal, dar păguboase pentru semenii apropiați. Toată afecțiunea maternă și o pasiune jertfită erotismului sunt distilate în militantism pentru câte o cauză de justiție socială, climatică sau între specii. (...)

Exemplul ministrei care ne-a pricopsit cu invazia de urși, oprind vânătoarea acum un deceniu, e chiar ilustrativ. Puteți citi despre ea mai jos.

https://evadare.ro/politica/activista-care-tine-cu-ursul/

Faima micilor de la Ciotoianu a trecut granițele țării. Dar pentru vecinii de pe strada banală din Popești Leordeni, succesul magherniței cu grătar n-a fost neapărat o binecuvântare. Cu cât s-a dus buhul, cu atât s-a întețit și fumul din cele două hornuri cât niște furnale. Și ulița fostului sat a devenit loc de ambuteiaj și zarvă mai multe ore pe zi.

Afacerea s-a dezvoltat într-un brand național rivalizând cu veteranii de la Cocoșatu, Obor sau Dedulești. Lângă dugheană a apărut buticul carmangeriei proprii și prima reprezentanță în Capitală, printr-un restaurant în Drumul Taberei. Dar parcare tot n-aveau.

Primăria din Popești a decis să rezolve problema tăind arborii de pe stradă, care mai țineau umbră și înghițeau fumul. Un consilier local a postat filmul cu scandalul iscat, de partea vecinilor, cărora le-a sărit muștarul. Or fi și invidioși pe succesul celor care s-au pricopsit cu grătarul, dar și sătui să înghită în sec.

Altfel, micii sunt ei mari și gustoși, cum sunt și în alte locuri. Dar teren de parcare ar fi fost un maidan la capătul străzii...

https://vm.tiktok.com/ZNRTAA2Wh/

56% din acțiunile cumpărate în ultimul an de membri ai Congresului american au fost la companii afectate ulterior de legi pentru care au votat. O echipă a pus la lucru inteligența artificială pentru a monitoriza activitatea de pe bursă a politicienilor. Și a constatat că cei mai mulți sunt afundați în conflicte de interese.

Lider detașat în astfel de practici e bătrânica Nancy Pelosi. Democrata de 86 de ani deține acțiuni de aproape 200 de milioane de dolari, cu care e de notorietate că marchează mereu profituri mult peste media pieței, ca și cum ar avea o intuiție ieșită din comun. În anul curent, creșterea reușită de Pelosi a fost de circa 23%, și anul e abia la jumătate.

În mod normal, cazurile ar fi investigate pentru folosirea de informații din interior (pedepsită cu mulți ani de închisoare). Dar fenomenul e generalizat între politicieni.

https://www.govgreed.com

Livratorii sri-lankezi se mișcă din ce în ce mai bine. Au trecut de la pizza și hamburgheri la livrare de droguri. O grupare de 12 asiatici a fost descoperită cu această îndeletnicire mai lucrativă, pe care o găsiseră de cel puțin un an. Timp în care o persoană a și murit în urma consumului la o petrecere a comunității, unde au chefuit două sute de sri-lankezi.

În paralel, ANPC are altă grijă: cică ghiozdanele ar fi prea jegoase și punga cu „de mâncare” ar putea conține și salmonella. Dar la THC nu se gândiseră. Atâta timp cât românul s-a imunizat la porumbul fiert de pe plajă, din sacoșa de rafie a livratorilor din valul de acum câteva sute de ani, nu văd cum l-ar deranja la stomac ghiozdanul. Că doar n-o deschide casoleta să-și bage degetele în ea, neapărat.

În scurt timp, cei care s-au bucurat că au ajuns să aibă servitori pentru gustările din reclame, vor fi șocați să afle că băieții cu scutere trec la livrări și-n licee. Și nu de corn cu lapte. Ca peste tot. Cum se spune: „par harnici, serioși...”

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/perchezitii-diicot-la-o-grupare-de-srilankezi-care-vindea-droguri-un-tanar-a-murit-dupa-o-petrecere-organizata-de-suspecti.html

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/livrator-de-mancare-o-data-la-doua-saptamani-il-spal-cum-pot-eu-sa-iau-mancare-din-asemenea-ghiozdan.html

Poliția din Prahova anchetează apariția unor panouri publicitare cu mesajul „Stop Vexler!”. Partidul „Acțiunea Conservatoare”, condus de fostul cofondator AUR Claudiu Târziu, a inițiat o campanie de strângere de semnături pentru abrogarea legii Vexler sub acest slogan, care are și un domeniu de internet și voluntari pe străzi.

În Parlament, există și proiectul de lege depus de Miron Manega de la SOS, pentru anularea unui pachet mai extins de legi ale cenzurii. Demersul a fost respins la vot în prima cameră. În mai multe județe, polițiștii au legitimat voluntarii care strâng semnături pentru tricourile cu mesajul „Stop Vexler”, pe care încă nu sunt lămuriți dacă îl pot încadra la antisemitism sau răspândire de mesaje fasciste. (Se știe că Benito Mussolini obișnuia să își încheie discursurile cu îndemnul „basta con Vexler!”)

Un ziar din Prahova a demarat și o anchetă sub titlul: „Cine a aprobat cortul „Stop Vexler” din Ploiești?”. Pe corturi e imprimat și celebrul colaj cu mari români, pe care deputatul Silviu Vexler l-a rupt de la tribuna Parlamentului. Jurnaliștii din orașul revoluției de pe timpul lui Caragiale au găsit și numele consilierilor locali care au aprobat amplasarea temporară a cortului pentru strâns semnături. Și sunt furioși că Poliția vede doar panourile din Băicoi de pe DN1.

Dacă justiția va confirma suspiciunile polițiștilor că e ilegal să te opui politicianului Silviu Vexler sau legii care-i poartă numele, se va ajunge într-o situație bizară. Din cei 4-500 de parlamentari, va deveni singurul care nu poate fi criticat, pentru că legea proprie nu dă voie, sau interpretarea unui articol din ordonanța de urgență a lui Adrian Năstase din 2002. Se va putea striga Jos Nicușor, Jos Bolojan, Stop Simion, Opriți-l pe Georgescu.... dar nu Opriți-l pe Vexler....

Pare o anomalie, dar e doar extinderea principiului transformării „antisemitismului” în infracțiune penală, pedepsită cu închisoarea. Din totalitatea cetățenilor, de 19 milioane, parlamentarii au decis că există 2.000 de cetățeni (conform recensământului) pentru care trebuie creat un statut cu totul aparte, deasupra criticilor. Imediat ce se apropie de majorat, prin clasa a 11-a, copiii tuturor celor 19 milioane sunt obligați să învețe istoria celor două mii, în versiunea creată de organizațiile lor de lobby. Și nu o pot contrazice fără consecințe penale.

Că 1 parlamentar din 400 ar avea un statut de protecție aparte nu mai pare atât de ieșit din comun, odată ce am acceptat principiul de mai sus ca necesar. (1/2)

https://www.observatorulph.ro/exclusiv/2790500-cine-a-aprobat-cortul-stop-vexler-din-ploiesti-politia-vede-doar-panourile-de-pe-dn-1

Pe site-ul campaniei „Stop Vexler” găsim mai multe argumente împotriva respectivei legi. Unul cu totul neașteptat e că acelei legi i-ar putea cădea victimă chiar și Traian Popovici. Primarul din Cernăuți din timpul celui de-al doilea război mondial a fost omagiat de statul Israel cu titlul „Drept între popoare” și a primit un bulevard în București, considerându-se că ar fi salvat de la deportare și posibil moarte 20.000 de evrei.

Dar, problemă: Traian Popovici a fost un discipol al poetului Octavian Goga, încă din perioada când Transilvania era ocupată de Ungaria. Când Goga a înființat Partidul Național Creștin, Popovici l-a urmat, fiind între fondatorii grupării. A susținut guvernul Goga când a revizuit cetățeniile acordate (deseori prin corupție) imigranților evrei veniți din imperiile vecine (Țarist, Austro-Ungar și Otoman). Ce i se reproșează lui Goga, i se aplică și salvatorului Traian Popovici.

Cazul titanului Nicolae Iorga nu e nici el departe și la fel de paradoxal. Depinde cât de scrupulos e „organul” care aplică legea, putând să-l considere fie ca fondator al „Alianței Antisemite Universale” (Un fel de glumă a timpului, la adresa structurii de lobby, Alianța Israelită Universală.) sau ca marea victimă a unor legionari.

Dublul standard reiese chiar și din acest fel de a construi istoria contra-factuală. Așadar, statul Israel îl omagiază pe Traian Popovici pentru că a salvat de la moarte 20.000 de evrei. Dar niciodată nu auzi ca statul român să omagieze rezistența anti-comunistă pentru că ar fi reușit să salveze de la moarte sute de mii de români. Sau rezistența naționalistă anterioară.

Pentru că putem judeca trecutul după grila progresistă de acum. Și să zicem: legile nu trebuiau să fie discriminatorii, granițele trebuiau să fie deschise așezării tuturor de pe toate meleagurile. Eminescu, Alecsandri, Kogălniceanu, Brătianu și atâția alții nu trebuiau să se opună încetățenirii și totul ar fi fost minunat.

Dar vedem și soarta palestinienilor, milioanele de morți și refugiați, alungați de aproape un secol, reduși la cea mai neagră sărăcie și umilință, cerșind până și accesul la apă de băut și hrană. Nu cumva cei pe care suntem puși să-i disprețuim pentru „prejudecățile” lor, de care ni se cere să ne dezicem, tocmai asta s-au bătut să evite pentru noi!? Nu cumva „intoleranții” din secolul 1848-1948 au salvat milioane de români de la anihilare, de la cucerire sau exterminare în lagărele bolșevice ulterioare? De ce nu ar fi și cei care salvează români „drepți între popoare”?

https://stopvexler.ro/post/un-roman-omagiat-de-israel-este-condamnat-de-legea-vexler

Bursa din Seul a cunoscut ieri o cadere abrupta de 10%, pe fondul temerilor ca asteptarile care hranesc bula inteligentei artificiale sunt exagerate. Doua corporatii emblematice, producatoare de semiconductori, au ajuns sa valoreze mai mult de jumatate din piata in Coreea de Sud, furnizand inclusiv cipuri pentru Nvidia si gigantii americani din cursa AI, precum si pentru produse telecom de larg consum.

E vorba de Samsung si SK Hyniks (fosta Hyundai Electronics). Ambele au cunoscut caderi de 12% ieri. Alaturi de firma americana Micron, sunt in triada celor mai mari producatori de cipuri pentru memorii.

Bursa din Coreea de Sud aproape si-a dublat valoarea indicelui in acest an, creand impresia de supra-incalzire a bulei tehnologice.

Peste Pacific, la doua saptamani dupa ce a devenit primul trilionar din istorie, vanzand o particica din Space X, Elon Musk are iar nevoie de bani. Compania lui a strans 86 de miliarde de dolari din lansarea pe bursa (cedand circa 5%), dar lichiditatile de 100 de miliarde ii sunt insuficiente pentru ritmul in care consuma pentru proiectele fanteziste cu centre de date orbitale si lansari de rachete.

Asa ca Space X a emis acum si obligatiuni in valoare de 25 de miliarde. Titlurile datoriei corporatiei sunt vandute de un consortiu din cele mai mari banci: JP Morgan, Goldman Sachs, Bank of America, Citigroup si Morgan Stanley. Bondurile cu dobanzi intre 5,3 si 6,6% pe an sunt intinse pe diverse perioade intre 2031 si 2056.

https://www.reuters.com/world/asia-pacific/south-koreas-kospi-plunges-nearly-10-after-regulator-cautions-leveraged-etfs-2026-06-23/

https://www.cnbc.com/2026/06/23/spacex-debt-bond-market-ipo.html

Câțiva mi-au cerut să comentez scandalul cu internarea lui Cheloo, pe care cred că am tratat-o cu tăcerea meritată. Nu era nimic de comentat: un drogat a făcut urât și a fost luat cu forța de doctori și polițiști, autoritățile s-au comportat în parametrii normali.

Nefiresc e că așa zisa mișcare antisistem a mai luat în brațe un rebut de la periferia sistemului pe post de erou, cum au făcut unii și cu frații Tate, golanii proxeneți. (Presimt că voi avea iar același gen de comentarii și de la fanii rapperului.) Deci cei care ar avea nevoie de o intevernție verbală ar fi cei care fac din genul ăsta de derbedei eroi politici, eventual conservatori, anti-globaliști sau alte scorneli.

Îmi pare rău de situația lui ca om, că se luptă cu o dependență, că îi e prejudiciată imaginea ca vedetă, că e ținut într-un loc unde nu-și dorește nimeni să fie. Pentru el și pentru societate e mai bine.

Asistentele medicale n-au nicio vină, nu merită să fie înjurate, să li se pună viața în pericol pentru că unul e în sevraj sau poate trece printr-un episod de halucinații, în care poate să și ucidă. La fel soția, copiii, orice vecin cu care și-ar disputa un loc de parcare. Cineva care sare la bătaie la polițiști e un pericol public, nu e cazul să umble creanga pe stradă, până nu-și revine.

Unii zic că e tratament aplicat cu forța, că drepturile omului... Poate, strict formal, să fie așa, și el să obțină și despăgubiri (tot de la noi) că a fost ținut în spital, poate și tratat cu medicamente pe care nu le vrea. E posibil să fie un vid legislativ sau interpretabilă legea. Eu zic că ar trebui să existe legi care să permită tinerea la dezintoxicare a drogaților, a alcoolicilor agresivi, ridicarea boschetarilor de pe străzi și încercarea de a-i reda societății în cea mai bună stare la care pot fi aduși. (1/2)

Modelul libertarian, cu lăsatul de izbeliște, nu funcționează. Prefer un model mai autoritar, de intervenție energică pentru binele comunității, trecând peste drepturile celor care nu se pot chivernisi singuri.

Avem exemplul clar de eșec al filosofiei liberale, mai ales în metropolele progresiste americane. Străzi întregi cu junkies, care umblă ca niște zombie, trotuare pline de corturi, rahat de om și seringi, pereți umpluți cu măzgăleli de graffiti, cerșetori la tot pasul, prostituție. Totul în numele drepturilor omului. Comparați asta cu societăți mai „ordonate”, unde îi saltă cum fac urât, totul sclipește de curățenie, liniște, clădiri istorice renovate, parcuri îngrijite, nu ți-e frică să ieși la nicio oră și în orice cartier.

Ștacheta e atât de joasă în mișcarea zisă suveranistă, că oricine zice ceva mai „bazat”, mai „incorect politic” e automat urcat în vitrină. Iar dacă zbiară de suficiente ori, ajunge și lider de partid.

Fix acum douăzeci de ani ascultam Paraziții și eram impresionat de inteligența jocurilor de cuvinte, de umor, de ceva ce mi se părea o frondă. Nu era, de fapt, era genul de mesaj dizolvant și cinic, pe care sistemul își dorea să-l propage. Nu mai pot să mai ascult așa ceva, mi se pare doar vulgar. Iar dacă treci de versuri, cu ce rămâi? Cu niște beat-uri imitate după negri din America și câteva poante.

Puteți să credeți că e un luptător anti-sistem promovat ani de zile de televiziuni. Că doar Delia și Bendeac sunt esență de sistem, dar Cheloo e rebelul infiltrat în televiziunea lui Voiculescu, să dea mesaje subversive și nu știu ce să facă. Să învețe puștimea rezistența prin heroină sau prin sub-cultură.

Șoșoacă spune și lucruri reale, dar mai și aberează pentru atenție, și alții care-l victimizează. E foarte diferită situația lui de cei ținuți cu forța în spitale pe timpul covidului. Acolo era un abuz gratuit, pentru a justifica o psihoză colectivă, o farsă financiar-politică. Aici e consecința unor alegeri proaste din partea lui și o societate care se apără.

Nu, Cheloo nu e o victimă politică. A fost tratat chiar cu multă clemență. Stegarul Dac a avut mult de pătimit pentru că o îmbrânceală cu polițiștii i s-a considerat ultraj. (La fel și soții Șoșoacă în incidentul din apartament cu ziarista.) De data asta, polițiștii au preferat să acopere situația spunând că n-a fost nimeni rănit, nu s-a comis nicio infracțiune. Deci ar putea să le fie recunoscător pentru gentilețe, când se trezește.

Reacțiile la postarea despre Cheloo au fost chiar mai relevante decât mă așteptam. Toate comentariile negative sunt vulgare, cu o emoție necontrolată și rudimentare, fără capacitatea de a formula o umbră de argument rațional.

E ce te-ai aștepta de la o muzică simplistă, imitată după populațiile sub-sahariene exploatate de industria de show-biz din America; străină de noțiunea de armonie sau compoziție, cu accent pe ritm simplu și limbaj frust. La fel ca maneaua, trapul sau DJ-iala electronică pentru clubbing și festivalurile de drogăngeală, și rapul e o creație industrială, de serie, care contribuie la dezrădăcinare și la menținerea la un nivel de subdezvoltare spirituală și emoțională.

Ascultate când și când, ca distracție, între alte genuri, au hazul lor. Au elementele lor de inovație, de creativitate, trucuri deștepte de limbaj și dexteritate. La fel ca mâncatul de mici, floricele, fast food, cipsuri, nici junk music n-o să te îmbolnăvească, dacă o consumi între altele. Consum tot felul de porcării de genul, la fel cum pot gusta și o glumă mai porcoasă, dacă poanta compensează decolteul.

Dar dacă crești numai cu meniu de genul, legăturile neuronale, sufletești, nu vor mai apuca să se dezvolte, chit că vei deveni bun de gură în comparație cu generațiile mai vechi. Cu interioritate crescută lent, care au citit, au ascultat povești, și-au imaginat ce nu le livra ecranul de-a gata, au decodat metafore, au fost lăsați să se mai și plictisească, n-au fost epuizați de părinți care îi duceau la activități toată ziua ca pe demnitari.

Generația care a văzut pornografie doar după majorat, că atunci a ajuns internetul la ei, nu-și poate imagina cât de diferită trebuie să fie percepția despre sexul opus sau dragoste a generațiilor care cresc cu acel referențial de la 12 ani, pentru că au acces la un smartphone de la 3 ani. Creierul se așează altfel, sensibilitatea, percepția. Muzica modelează și ea. Reclamele video și panourile din jur, între care creștem, sunt ce erau peisajul natal pentru omul de dinainte de noi.

Multe din comentarii au avut un umor involuntar, demonstrând un discernământ neformat. Deși ei erau convinși că eroul, căruia îi apără dreptul la auto-distrugere, i-a învățat să aibă o judecată peste niște adversari imaginari, niște mase conformiste (în mintea lor).

Câțiva au ținut să-mi aducă la cunoștință că nu mă vor mai urmări de aici încolo, considerând intolerantă intoleranța mea. (Dacă mai prind pe unul din respectivii că apare după, o să-l blochez, să-l ajut să fie om de cuvânt măcar o dată.) Mie mi-ar plăcea să fiu părăsit de toți care folosesc un limbaj vulgar în comentarii, indiferent de mesaj. Pentru că strică atmosfera și alungă publicul de calitate. Dacă pleacă ei singuri, e o binecuvântare! Nu am ce să fac cu atâția urmăritori, oricum, cei mai mulți nu pricep mare lucru, cu cât audiența crește, nivelul scade. (cont.)

Cheloo a fost luat în brațe ca erou anti-sistem, cum era Iliescu disident în sânul Partidului Comunist, pe motiv că ar fi fost, chipurile „marginalizat” ca director la Editura Tehnică, după ce fusese prim-secretar PCR, în două județe. Așa e și băiatul ăsta, între Bendeac și Delia, exact trompetele sistemului de show-biz, la emisiunea aia de „umor”, unde au fost terfelite sistematic toate valorile naționale, religioase, tradiționale.

Unii au intuit bine că autoritățile statelor sunt capturate, dar au concluzionat greșit că soluția e fie dizolvarea statelor (reacție dorită de programatorii mentali globaliști), devenind anti-naționaliști, anarhiști, libertarieni...

Fie au devenit negativiști „black-pilled” și simpatizează pe oricine contestă autoritatea sau pare persecutat „de sistem”. (Și pe rețeta asta zisul sistem a livrat niște psy-op-uri de zile mari, nu mai dezvolt acum. Ilustrez doar cu cazul Trump, și el apărat ca persecutat și criticat pe nedrept, până a lămurit (aproape) pe toată lumea că e parte din sistemul însuși.)

Nu e singurul. Probabil și Florin Călinescu mai ale fani, care cred că „le zice”, că „deranjează”. A fost și PPDD-ul lui Dan Diaconescu, la vremea lui, tot așa, în ideea că „dezvăluia” lucruri, care nu erau la Pro TV. Sau eroina „suveranistă” Anca Alexandrescu, care era fiartă zilele trecute că n-a intrat AUR la guvernare. Ea sau Maricel Păcuraru.

După 89, filmele românești au fost suprasaturate de vulgaritate și de teme mizerabile. Toate vândute ca dovadă de „autenticitate”, de sinceritate. Ele sunt exact ce vrea sistemul să auzi, nu ce asculți tu pe furiș, ca să faci în ciuda sistemului. Au un program răspicat anti-național și anti-creștin, așa cum cele din perioada naționalistă a lui Ceaușescu aveau, pe lângă părțile comuniste, un program patriotic evident și o intenție educativă.

Acum, dacă nu înjuri sau nu vrei să umble drogații liberi pe străzi, ești comunist, boșorog și nazist. Pentru că ei așa au înțeles libertatea de la cei care le vând acest junk de zeci de ani, cu aerul că e o marfă interzisă. Habar n-au că marile rețele de trafic de droguri sunt patronate sau supervizate de servicii secrete, că au blatul în poliție.

Ei nu știu că armata americană păzea câmpurile de mac din Afganistan, pe care talibanii (cu idei încuiate) le arseseră. Că armatele britanice și americane au declanșat războiul Opiului contra Chinei pentru familia evreiască Sasoon, care făcuse dependentă o parte din țărănimea chineză, că n-aveau ce mărfuri să le dea la schimb dinspre Europa. Că sute de mii de americani au murit din cauza altei familii, Sackler, prin proliferarea pastilelor opioide, ca Fentanyl.

Probabil își imaginează că drogurile au ajuns subiect insistent în filme la Hollywood și în industria muzicală, din simplă inspirație artistică. Nu șiu că înainte ca Beatles să cânte despre „Lucy in the Sky with Diamonds”, CIA folosise LSD pentru controlul minții în experimentele MK Ultra.

Și pastilele au fost „scăpate” din laboratoarele sale spre generația hippie, după ce serviciul secret plătise 80 de organizații să ia parte la teste cu medicamentul prin facultăți. Intre participanți era și textierul de la Greatful Dead, care a pornit ideea de turneu în microbuz cu formația, împărțind pastile pe traseu și lansând mișcarea rockului psihedelic. Tot „o scăpare” a fost și la noi perioada cu magazinele de „legale”. (2/3)

Discernământul a fost zdruncinat într-atât încât comentariile sunt memorabile doar prin umor involuntar. Unii sunt în faza de negare. Cred că „sistemul” i-a înscenat ceva lui Cheloo și mă plătește pe mine să scriu de pățania lui. Cică n-am dovezi că e drogat. Da, sunt sigur că asistentele și polițiștii se chinuiau să-l țină pentru că a consumat prea multe bomboane cu lichior. Asta trebuie să fie explicația. Sau are enterocolită.

Altul mi-a reproșat că vorbesc fără să cunosc subiectul drogurilor, că n-am consumat. „Să ascultăm de experți” - e un sfat care răsare de unde nu te aștepți.

Cum au ajuns să-l considere pe Cheloo opozantul sistemului din tripleta Delia și Bendeac, nici nu pricep. Cică a deranjat. Pe cine!? Pe cei de la paradele unde merge Delia și Bendeac. Cum să nu...

A zis ipochimenul ceva vreodată măcar când Kanye West făcea dezvăluirile alea despre industria muzicală și era scos de la contracte cu băncile, cu Adidas și Balenciaga? Măcar că era din branșa lui. Nu, e mucles pe subiecte cu adevărat incorecte politic. Golăneala e specialitatea lui.

Și dacă i-am luat apărarea atunci lui Kanye, nu înseamnă că trebuie să îi aplaud imbecilitatea, degenerarea, când umblă cu panarama aia complet dezbrăcată pe la evenimente. Nu-i greu să distingi între ce zice corect cineva cândva și ce face anti-social cu altă ocazie. E chiar simplu.

Ambii sunt la galaxii distanță de eroi ai conștiinței ca Roger Waters de la Pink Floyd, căruia abia acum îi dă dreptate și restul planetei, după ce erau gata să-l ostracizeze că vorbea de problema palestiniană. În plină demență pandemică, Van Morrison scotea melodia „They Own the Media”. Cheloo nostru ce făcea? A, juriza comedie la cealaltă Antenă, unde nu e Gâdea... Unde se făcea bășcălie de „conspiraționiști”.

Și mai de râs e că unii au ajuns să îl compare pe Cheloo cu Eminescu, pentru internare. Cum ar veni, tot doi autori de versuri, lucrau în presă amândoi. Generațiile următoare vor decide care din ei să aibă mai multe statui prin orașe.

În fine, putea să fie și Alexandru Tomescu, să zicem că separăm latura artistică de cea personală. Problema e în ce societate vrem să trăim. Societatea tolerantă la droguri e aparent mai relaxată, mai emancipată. Dar vine cu dezavantaje. Pentru că nu văd de ce ai găsi scuze doar artiștilor, să facă „ce simt”.

Consumatorul are nevoie de bani, vinde și el mai departe, copilului tău, la școală, pentru dealer. Nu te superi pe el, că trebuie să ne înțelegem slăbiciunile. Rămâne chiar fără bani și-ți fură roțile de la mașină sau îți pune lama cuțitului la gât. Iar nu te superi, că trebuie să fim toleranți. Doar nu ești un boșorog comunist sau un nazist.

Alternativa am pomenit-o ieri, v-o și arăt în această scurtă secvență. Frumos, elegant, „libertate”, nu-i ridică nimeni, ca la capitaliști, nu ca la comuniști...

https://www.youtube.com/shorts/WNisVgZi5Fc

Federatia Mondiala de Fotbal si orasul Seattle vor sa declare partida de vineri seara "Jocul Mandriei", de la parada Pride. Si sa o asocieze cu steagurile curcubeu si restul personajelor desucheata de la defilare.

Problema e ca meciul se joaca intre Iran si Egipt, doua tari musulmane, care nu vor sa auda de asa ceva. In special reprezentativa din Republica Islamica a fost sicanata de gazdele americane, care au dictat conditii restrictive pentru prezenta oficialilor si suporterilor. La ultimul meci al lor, desfasurat la Los Angeles, iranienii au fost huiduiti de o parte din stadion si la intonarea imnului.

La fel ca in razboiul recent, iranienii au reusit pana acum doua egaluri si asteapta victoria decisiva in meciul de maine, pentru calificarea in faza urmatoare.

https://www.gsp.ro/international/campionatul-mondial-de-fotbal-2026/pride-match-egipt-iran-seattle-campionatul-mondial-952923.html