Castelul Bran a fost cumpărat de Joel Weinshanker, om de afaceri din SUA, care are cea mai mare parte din firma ce administrează domeniul lui Elvis Presley din Graceland. Pe lângă valoarea istorică și arhitecturală inestimabilă, edificiul stăpânit și de Mircea cel Bătrân e și între cele mai mari atracții turistice din România. Înfățișarea sa romantică l-a asociat în Occident cu legende țesute pe seama lui Vlad Țepeș, locul atrâgând 800.000 de turiști pe an în peisajul impresionant de lângă Brașov.

După ce am dat pădurile, izvoarele minerale, pământul arabile, ce mai urmează să înstrăinăm? Castelul Peleș? Sfinxul și Coloana Infinitului!?

În 2006, castelul Bran a intrat în proprietatea lui Dominic de Habsburg și a surorilor lui - Magdalena Holzhausen și Elisabeth Sandhofer - în calitate de urmași ai principesei Ileana, fiica regelui Ferdinand. Retrocedarea mi se pare dubioasă, la fel ca actele similare de împroprietărire a familiei de asistați regali ai republicii, Margareta și Duda cu Palatul Elisabeta, Castelul Peleș, Pelișor, păduri și domeniile Săvârșin.

Judecătorii nu par să distingă între donațiile poporului către o instituție a statului, cum era familia regală pe durata domniei și proprietăți pur private. Ca instituție, regalitatea primea palate, castele la care trudeau sate întregi gratuit, pentru a fi ridicate, renovate și menținute. Iar acum sunt tratate ca și cum regii prusaci ar fi venit la mijlocul secolului 19 cu castele medievale în traistă. E ca și cum Elena Băsescu ar primi retrocedarea Palatului Cotroceni, ca urmaș al unui locatar anterior.

Profit.ro arată că, în urma unui arbitraj, Dominic Habsburg a rămas cu 33% din firma care administra Castelul Bran, deschis turiștilor pentru bilete de 100-150 de lei. Tot o treime avea și o firmă. Restul acțiunilor se împărțea între nouă rude germane ale sale.

Acum firma americană a preluat 80%, Dominic a păstrat 6% și restul rudelor procente mai mici. Valoarea tranzacției nu e divulgată.

Joel Weinshanker exploatează în cel mai comercial stil memoria regelui rock and roll. A produs patru filme artistice desfășurate la Graceland, unde a cumpărat și un magazin de suveniruri. Are fabrici de jucării, vinde costume de super-eroi, peruci și obiecte pentru colecționari. Unele în colaborare cu Disney și alte francize de film și desene ca: Țestoasele Ninja, Batman, Superman, Chucky, dinozauri și Robocop.

În firma de la Graceland are o cotă minoritară și Lisa Marie Presley, fiica artistului, căsătorită la un moment dat, măcar formal, cu Michael Jackson. Tururile pe domeniul lui Elvis costă și 250 de dolari de persoană sau 50 de dolari pentru un circuit mai restrâns.

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/real-estate-constructii/exclusiv-surpriza-castelul-bran-luat-de-americanul-care-se-ocupa-de-mostenirea-lui-elvis-presley-a-cumparat-participatia-majoritara-a-companiei-care-opereaza-castelul-22436060

https://adpopulumllc.com/index.html#portfolio

160 de țări au ca zi națională Ziua Independenței. Adică 80% din toate. La noi, această zi e uzurpată și acoperită deliberat de Ziua Europei.

Atât rușii cât și europenii aleg să sărbătorească cu mare fast căderea Berlinului. Deși n-a fost ziua instaurării păcii, nici a încheierii ororilor. Iar pentru România n-a fost nicio eliberare, ci intrarea în cele mai negre două decenii de ocupație și căsăpire a elitelor naționale. Perioadă din care a ieșit cu greu după amnistia tardivă din 64 pentru deținuții politici și pe măsură ce regimul a virat în direcția opusă a unei independențe naționale în cadrul blocului comunist.

Articolul pune în oglindă proclamația de Independență citită de Mihail Kogălniceanu în 1877 și proclamația globalistă a lui Robert Schuman, prin care era anunțată viitoarea Uniune Europeană, în aceeași zi din 1950.

De asemenea, comentează și campania publicitară costisitoare din aceste zile, prin care UE sfidează adevărul și bunul simț cu pretenția că ar fi apărătoare a libertății în timp ce promovează cenzura. Se pretinde promotoare a democrației, în timp ce blochează alegerile libere și ideile să ajungă la cetățeni.

Se pretinde apărătoare a științei în timp ce doctorii nealiniați intereselor Big Pharma sunt persecutați. Și luptă inclusiv împotriva rețelelor de socializare din America, de fapt contra Primului Amendament din Constituția SUA; ca nu cumva idei neconforme să mai răzbată dinspre State spre cetățenii europeni plin de drepturi.

https://evadare.ro/politica/independenta-sentimentul-uitat-din-ziua-eclipsata/

Nicușor Dan e un tip interesant. Nu era cazul să fie președinte, probabil nici primar. Dar încearcă să se achite, în felul lui, de această sarcină, pe care i-a dat-o mai mult hazardul decât istoria. O face într-un mod propriu, autist, dacă mai ai voie să zici așa.

E bizar în contexte sociale, dar scrupulos în altele. Ca atunci când a contestat la Curtea Constituțională Legea Vexler 2, pe care toți senatorii AUR o trataseră cu indiferență, ca pe ceva care nu merita atenția lor. (Doar Virgiliu Gheorghe votase contra și o colegă, care luată la întrebări de ziariști agresivi, a zis că a apăsat greșit pe buton.)

Atunci președinția a găsit obiecții întemeiate, spre rușinea întregii prese mainstream, a vastei majorități a juriștilor și a judecătorilor CCR, care le-au respins. Cam de atunci a început să fie tăvălit prin fulgi și de influenceri din tabăra lui.

La fel și când nu s-a repezit să se înscrie în pseudo-ONU creat de Trump ca țeapă financiară pe ruinele masacrului din Gaza și n-a sărit cu miliardul. Sau atunci când și-a amintit și de abuzuri ale DNA și a supărat-o pe Codruța. Desigur, în multe alte situații face și spune ce te-ai aștepta de la o paiață instalată din exterior.

Da, e comic involuntar în multe apariții. Dar greșesc cei care se opresc doar la ele. Glumele cu Mucușor sunt la fel de penibile, și clipurile retardate cu râsete puse în buclă. Mai demult am sentimentul că e un paratrăsnet și o țintă oricum firavă spre care se năpustesc niște gloate care mai mult de atât nici nu pot pricepe. Nu conduce el țara, nu vă mai agitați.

La mulți, care se bucură de tona de glume cu Nicușor, se simte oarece frustrase că pot să-i dea un șut virtual tocilarului. Acuma, dacă a fentat facultatea și a frecat menta la un institut de cercetare, producând doar două lucrări modeste în 18 ani, mi se pare chiar impresionant.

Există varianta că a făcut asta ajutat de un serviciu secret, care-l pregătea astfel. Dar dacă i-a reușit pe cont propriu, să convingă lumea că e un savant două decenii, și în timpul ăsta să se relaxeze, e o șmecherie mai tare decât dacă scria zece tratate în care demonstra că teoria lui Pitagora e greșită. Oricum nu ne ajuta la nimic. (1/2)

Discursul de azi despre ziua Europei a fost chiar bun. Lumea se miră că a îndrăznit să rostească și niște critici la adresa UE. Atât de robotizați ne-am obișnuit să fie liderii noștri, să nu spună decât da, sărut mâna! A spus că UE a greșit când a renunțat la energia nucleară și când și-a afectat industria prin politicile de mediu.

Articolul meu de mai devreme a pus accent pe câteva minusuri ale UE, pe cenzura și restrângerea drepturilor electorale, pe care le promovează. Discursul președintelui s-a axat pe părțile pozitive. Dacă le punem împreună, iese o imagine mai echilibrată.

A spus că salariul mediu a crescut de trei ori de la aderare, ajungând la 80% din media UE. Dar a recunoscut și că avem cea mai mare discrepanță între salarii, acea medie e trasă în sus și de o castă privilegiată întreținută chiar de stat (nu mă refer la majoritatea bugetarilor).

Spune că am ieșit pe plus cu 74 de miliarde de euro, între ce am primit și ce am dat la UE. Dar nu spune și că am acumulat 230 de miliarde datorie, deci per total tot pe minus ieșim. Nu spune că sumele intrate nu au mers în zone productive, ci multe s-au întors prin contracte la corporațiile străine sau în cosmetizări nu neapărat necesare. Că nu mai avem control pe resursele, băncile și marile companii.

Zice că din ce-am primit, s-au dus 45 de miliarde în dezvoltarea satelor. Care sate s-au depopulat între timp. Poate în latifundiile arabilor, italienilor, în traderii de cereale evrei, americani, belgieni și olandezi. În supermarketurile germane, franceze și olandeze, care scot mai mult din revânzare.

Nu spune nimic de catastrofa demografică a Europei, care începe să se extindă vizibil și la noi, pentru că e un subiect pe care nu-l înțelege. Spune că Europa a greșit când a mers prea mult în direcția unei ideologii, fără să detalieze la ce se referă.

Vorbind de negocierile pentru un nou guvern, Nicușor Dan spune că a stat de vorbă doar cu partidele pro-occidentale. O caracterizare mincinoasă a celorlalte partide, care nu sunt pro-ruse cum încearcă să inducă ideea. Cel puțin AUR e pro-american, pro-israelian (poate doar în acest ultim punct să zici că nu-i pro-occidental).

Dar e clar că președintele își încalcă mandatul de neutralitate politică atunci când respinge o treime din parlamentul ales, care ar fi peste jumătate, dacă s-ar ține azi alegeri. Deci respinge chiar democrația.

https://www.youtube.com/watch?v=0p_HFXkwK_E

O statuie de 7 metri poleită cu aur a lui Donald Trump a fost ridicată pe un teren de golf din Miami, Florida, aparținând președintelui. Fără soclu, statuia în sine are circa 4,5 m și îl reprezintă pe Trump cu pumnul strâns, ca în fotografia făcută imediat după ce i-a trecut glonțul pe la ureche (sau tubul de ketchup) și urechea s-a vindecat miraculos fără o zgârietură. Anterior, pumnul strâns era salutul comunist.

Statuia a fost binecuvântată în cadrul unei ceremonii ecumenice, condusă de pastorul tele-evanghelist de culoare Mark Burns. Actul e controversat întrucât pocăiții după Evanghelie nu suportă icoanele, considerându-le idolatrie, dar au făcut o excepție pentru chipul cioplit al lui Donald.

Președintele Statelor Unite nu a fost prezent fizic la propria dezvelire, dar a intervenit în direct cu fanii, săvârșind un miracol al telefoniei. Predicatorul Mark Burns, care și-a deschis o televiziune prin cablu, e un suporter furibund al Israelului.

În ianuarie, și delegația partidului AUR a luat parte în America la o conferință ecumenistă organizată chiar de Mark Burns. Dar, din păcate, acum nici măcar Mihail Neamțu nu a fost prezent la poalele colosului din Florida, să-i dea luciu. Însă e posibil să se fi recules de acasă.

Un speculator în cripto-monede a plătit costul de 300.000 de dolari al statuii, sperând să-i recupereze din lansarea monedei $patriot. (Așa zisele „meme coin” nu sunt destinate propriu-zis să funcționeze ca monedă, ci să fie colecționate în portofelul virtual.)

Trump a câștigat serios din propriile monede $Trump și $Melania la preluarea mandatului. Dar pierde din rețeaua socială, pe care vorbește la pereți. Truth Social tocmai a anunțat pierderi de 400 de milioane de dolari în primul trimestru, față de anul trecut, tocmai din cauza devalorizării cripto-monedelor.

Firma lui Trump a strâns 2,5 miliarde de la investitori, dar prețul Bitcoin a scăzut de la 126.000 de dolari la 80.000, încurcând socotelile.

https://www.youtube.com/watch?v=nYK4ZQacM6s

https://evadare.ro/politica/ratacirea-delegatie-aur-in-america/

https://www.aljazeera.com/news/2026/5/9/parent-company-of-trumps-truth-social-site-reports-400m-loss-this-year

Ruperea steagului UE e un gest prostesc. Totuși, nu atât de ofensator ca distrugerea steagului unei țări. Pentru că uniunea e o structură politică trecătoare, despre care s-au dat voturi de aderare sau pentru ieșire.

Protestul se poate face mai cu stil, ca parlamentarii britanici, care au fluturat stegulețe în ultima zi la Strasbourg. Ideea că nu poți critica UE dacă iei salariu de parlamentar de acolo, e o manipulare. Englezii și-au luat acele salarii până în 2019, trei ani după votul dat de cetățeni pentru Brexit în 2016.

Salariile parlamentarilor nu sunt plătite de Uniune, din poșeta coanei Ursula. Sunt plătite de contribuabilii din fiecare țară, care are un număr proporțional de reprezentanți. Trebuie să aibă reprezentare și cei care sunt de părere că uniunea e un lucru bun, și ar trebui să meargă spre federalizare, dar și cetățenii care cred că uniunea ar trebui limitată sau chiar desființată. E altă discuție dacă fiecare din ele e o idee bună sau realistă.

Ciocu mic, că-i narațiune rusă!
„Narațiunea rusă” e o formulă magică, prin care alte țări, occidentale, câștigă putere asupra societății românești, pe care o îngrădesc în țarcul unor decizii favorabile lor, nu neapărat populare între români.

Această armă psihologică de intimidare în masă a fost adăugată de câțiva ani celor mai vechi, ale corectitudinii politice, tabu-uri create în siajul celui de-al doilea război mondial. (...)

Sintagma nu are o definiție fixă, ci fluidă. Astfel, nu doar criticile la adresa înarmării sau susținerii Ucrainei cad sub spectrul ei neprecizat. Dar uneori și criticile la cum sunt guvernate țara, Uniunea Europeană, Statele Unite.

Sub umbrela ei pot fi respinse ca intolerabile: naționalismul, suveranitatea națională (absolut paradoxal în contextul unei mobilizări patriotice de război), conservatorismul religios, euro-scepticismul față de federalizare. (...) Poate fi aplicată fără brumă de dovadă unor partide întregi și personalități.

Dramatic la situația noastră e că suntem pregătiți pentru un război, care nu e al nostru. Situație în care a ne recupera libertatea de a ne spune gândurile nu mai e un moft, ci o problemă de supraviețuire. România nu poate câștiga un război contra Rusiei și e datoria celor care insistă pentru atitudinea belicoasă să spună măcar ce am putea câștiga, în cel mai optimist scenariu de confruntare. (...)

Dacă oamenii sunt considerați incapabili să discearnă singuri între versiuni ale realității, nu poate funcționa nici principiul democratic că pot înțelege realitatea suficient de bine, încât să poată vota în cunoștință de cauză dintr-o gamă de propuneri.

https://evadare.ro/politica/ciocu-mic-ca-i-naratiune-rusa/

Mai multe dudui se plâng de un fel de guru New Age libidinos, Argeșanu. Îmbina așa zise terapii, reiki, căutatul energiilor cu ansa și, la fel ca vrăjitoarele, nu se sfia să mai pună și câte o icoană în decor sau să invoce pretinse pelerinaje la mănăstiri asezonate cu yoga și ridicatul șarpelui energetic kundalini.

Firește, era promovat de farmazoni ca Oreste, lăutarul esoteric Damian Drăghici, pedo-cocalarul Dan Diaconescu și amețitele de la emisiunile cu ghicitori de la Antenă și B1.

Ancheta Snoop se preocupă de nemulțumirile unor cursante, dacă au fost pipăite de magician. Dar nu se preocupă de pericolul mult mai mare la care au fost expuse, anume cel sufletesc, prin consumul acelui ghiveci ecumenic. Tipul le agăța gâdilându-le orgoliul că au în ele un înger captiv în trup, care trebuie dezinhibat și că „îngerii se întrupează pe pământ, ca să învețe iubirea față de demon.”

Că vrăjitoarele îi zic „magie albă”, că alții o îmbracă în cuvinte scientiste gen „psiho-terapie”, „psihanaliză”, „inițiere”, „iluminare”, masonerie.... în final tot de la diavol vine, ca „părintele minciunii”. Un creștin poate să nu cunoască despre alte religii, dar ar trebui să detecteze imediat erezii de genul ăsta.

După două decenii de predare a religiei în școli, populația e tot necatehizată. Nu vorbim doar de cei care cad în plasa de a mai da și bani pe cursuri sau terapii. Dar de milioanele care cască gura la emisiuni fără să detecteze contradicțiile cu propria dogmă. Ceea ce ar trebui să fie super-puterea oricărui ortodox.

Sincretismele și sectele sunt promovate în media. Dan Diaconescu abia dacă a invitat o dată, de două ori un preot, în zeci de ani, între toți clar-văzătorii, astrologii și scrântiții. Tunurile sunt puse pe Biserică, pentru că oferă antidotul la capcanele diavolului. Mulți sunt măguliți că au un creștinism interpretat după mintea lor, o spiritualitate proprie, un platou făcut dintr-un fel de bufet suedez de la toate religiile. Obiectivul acestei atomizări e clar: într-o generație, două, ajung să nu mai creadă nimic sau orice.

https://www.youtube.com/watch?v=GEPTlONpYTs

Economia gâfâie la firul ierbii, dar crește spectaculos pe bursă, în timp ce populația strânge cureaua sub o inflație de peste 10%. Un leu investit anul trecut în acțiuni românești s-a dublat între timp, cu avansul de 94% al Bursei din București (incluzând și dividendele). Probabil de-asta și planul de a scăpa cât mai repede de participațiile statului la cele mai valoroase active ale sale, Hidroelectrica, Romgaz și CEC.

De la începutul anului, BVB a crescut cu 23%, ceea ce o face lider între bursele din regiune. Comparativ cu mai 2025, Nuclearelectrica, deținută 82% de stat a avut un an cu creștere de 40% a profitului net, iar acțiunile s-au apreciat cu 67%. Și acțiunile Băncii Transilvania au crescut cu 54% în ultimul an, iar OMV Petrom, 44% (cu o cincime deținută de stat).

Pe de altă parte, industria auto a pierdut 10% din angajați în România anului trecut. Motorul principal al exporturilor se confruntă cu problemele generalizate ale industriei de profil din Europa, cu care e interconectată. Producătorii de mașini și subansamble au dat afară 16.000 de salariați.

https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ajuns-bursa-valori-bucuresti-intr-economie-recesiune-leu-minime-23149366

https://www.zf.ro/auto/primele-rezultate-financiare-pe-2025-confirma-restructurarea-din-23147516

Doar puțin am menționat ieri din amăgirile Diavolului, că postarea a atras ca magnetul pilitura de fier indignarea sectarilor și ateilor contra Ortodoxiei, toate amețitele amatoare de psihologie, tantra, esoterisme motivaționale, ba chiar și unii care anunță iminente dezvăluiri ale lui Trump despre extratereștri.

Nici dacă făceam rubrică de horoscop nu comentau atâția. A fost o adevărată spirală mistică de furie. Evident că toată oastea sare să-l apere pe Șefu lor, neștiind că sunt munciți de duhuri necurate foarte diverse. Strigă ca picați cu aiazmă, ca din interiorul posedaților din Evanghelie: „ce-ai cu noi? pentru ce ne tulburi înainte de vreme!?”

Unul întreabă de ce n-a avut succes Biserica în propovăduire în ultimele decenii, inclusiv prin școală, din moment ce are „Calea, Adevărul și Viața”. (Inducând ideea că ar avea o învățătură eronată sau neputincioasă.) Dar confundă popularitatea cu adevărul. Gloatele au strigat și acum două mii de ani, democratic: „răstignește-L, răstignește-L!”, desigur manipulate abil de slujitori lumești ai Părintelui Minciunilor.

Gramatica, pe care școala o predă, e corectă. Autorii incluși în manualele de literatură sunt dintre cei mai valoroși. Cu toate astea, liceele produc și o masă considerabilă de semi-analfabeți, de brute vulgare fără urme de simț estetic. Sofiștii ar înțelege de aici că școala trebuie desființată, ca să putem progresa, că dascălii ne țin în loc.

Atât școala cât și Biserica evoluează într-un context contemporan, secularizat, la concurență cu industriile de divertisment, televiziuni, agenții de publicitate plătite de mari corporații, vedete carismatice, rețele sociale, inginerii sociale gestionate de servicii secrete și partide. Nici profesorii nu pot suplini cei șapte ani de acasă, nici părinții nu pot concura cu bombardamentul de informație din ecranul telefonului. La fel, Biserica nu e doar răspunderea unor „funcționari religioși”, suntem și noi, enoriașii. E doar o punte spre lumea de dincolo, dar și o oglindă a celei de aici.

Pe vremea sinoadelor ecumenice, avea de luptat doar cu câte o erezie pe rând. Acum are împotriva ei o puzderie de secte și o varietate fără egal de concepții orientale în ambalaj occidental, cu marketing foarte performant, de care consumatorii nici n-au habar că sunt de natură religioasă. Spre exemplu, puțini au auzit cum a fost influențat Freud de ocultismul din Cabala sau Jung de cel gnostic. (1/2)

Pulverizarea e și mai mare prin inflmarea orgoliului că fiecare om poate și trebuie să devină propria lui sectă, flatat să se creată un liber cugetător sau în cel mai bun caz creștin de apartament. Interpretează singur și descoperă el ce n-au descoperit sfinții în două mii de ani, adică erezii la care nu se gândiseră nici sectele vechi.

Iar cel mai mult se distrează diavolul de auto-amăgirea ateului, de ignorantul credincios în știință, de cel convins să se venereze pe sine, în calitate de amalgam de celule unite de hazard. Ăștia cred în evoluția întâmplătoare a peștelui în broscoi, a șopârlei în pasăre, a păsării în pisică și a motanului în maimuțoi cu păreri despre univers. Ei cred doar ce le spune fizicianul roboței Prescură despre mersul galaxiilor.

Cea mai mare plăcere a ateului și sectarului e să noteze cu acribie păcate ale preoților, cot la cot cu presa sistemului. Desigur, căderi regretabile, oricăt ar fi de nereprezentative statistic. Ciudat, le preferă tocmai pe cele împotriva firii, în timp ce militează progresist pentru normalizarea lor. Tocmai ateii care acuză creștinismul că e piedică în calea evoluției și revoluției sexuale.

Morala creștină le stă în drum și vor să o abolească pentru că au găsit cazuri de slăbiciune mai șocante în totalitatea oamenilor păcătoși. Zic ei că ar fi putut dezvolta ideea de bine și rău, pe cont propriu, fără revelația religioasă, cum a fost în istoria reală a omenirii. Cică ar fi mai emancipată societatea fără „superstiții” d-astea, eliberând conștiința de orice idee de păcat. Dar dacă în societatea religioasă nu a fost eradicată coruperea sexuală, păi în societatea sălbatică de dinaintea religiei, violul era normalitatea necontestată de vreo reținere, în afară de frica de alt bărbat sau rude ce ar fi oferit protecție.

O statistică mai veche spunea că România ar avea cea mai mare biserică ortodoxă din lume, după aderență. Dar era o evaluare înșelătoare, pentru că ștacheta era foarte jos, la minim o prezență pe an, bifată foarte ușor de circa 30%, prezenți măcar să ia lumină în noaptea de Paște.

Participarea reală e mult mai mică și turma e tot mai mică. După 89 a fost dat un adevărat asalt identitar prin coloana a cincea a sectelor neo-protestante. Aș estima la 80% masa celor fie indiferenți religios, fie căzuți în concepții despre care nu sunt conștienți că sunt un surogat de religie.

Librăriile stau mărturie, cu vasta literatură spiritualistă de „auto-ajutor”, mistere, astrologie, meditație, yoga, terapii neconvenționale. Vedetele intelectuale dau tonul. Andrei Pleșu a cochetat cu meditația transcedentală a lui Marishi Mahesh Yogi. Gabriel Liiceanu scrie despre „Iisus al meu” și împotriva Bisericii. Profesiile cele mai prestigioase își trimit reprezentanții în loji masonice, de la actori îndrăgiți, la instituții de forță. Clubul Rotary e trecut pe plăcile de intrare în mai multe orașe, din Bușteni în Chișinău, ca să-și marcheze teritoriul.

Nu e de mirare că apar politicieni, care țintesc aceste noi grupuri de credincioși, cu citate din Osho, cum făcea Călin Georgescu, care vorbea și de cum Biserica e o invenție vicleană, care împiedică lumea să fie liberă.

Fără să realizăm, peisajul spiritual al țării a fost masiv modificat în ultimele decenii. Creștinismul ortodox se îndreaptă spre un statut de minoritate reală, dacă n-a ajuns deja acolo, prin atacuri date insistent din multe direcții.

Deocamdată, politicienii mai mimează respectul față de creștinism. Dar vor realiza în curând că au o masă critică de tip New Age la discreție și nu vor mai avea de ce să se prefacă. Oricum, și despre asta, Apocalipsa ne furnizează desfășurătorul, ne dă de înțeles că Antihristul va fi un personaj întâmpinat cu multă popularitate și speranțe false. De ce nu vor putea oamenii să detecteze atunci înșelătoria? Pentru că vor fi deja în alt duh decât cel creștin și chiar nu vor suporta să-l audă.

Între Stolojan și Bolojan sunt 35 de ani. Or fi existat și femei care au privit prea de aproape televizorul în 91 și au lepădat. Dar altele se uitau la telenovele și au scăpat. Deci s-au născut copii și au crescut fără să știe de Stolojan. Plus că alții au uitat, așa că a prins la fix noua ecranizare.

Stolojan a fost primul reformator, adus de la Banca Mondială să repare economia și să se ocupe de cursul valutar. Dar a fost cumva șters din memorie, pentru că în rescrierea istoriei nu se potrivea. Îl adusese Ion Iliescu de la banca aia din Washington.... păi nu era comunistul, care ne duce la Moscova, dacă nu facem reforme....?

Aranjamentul cu Stolojan era că n-au funcționat primii doi ai cu FSN, s-a stricat economia, dar el se pricepe să o reformeze. O să doară, dar o să merite după ce o pune la punct. Scrâșnea din fălci ca Frankenstein când zicea ceva și era mereu vorba de tăieri. Dar urma să stea cât stă instalatorul în apartament.

Faza e că Stolojan n-avea fani atunci. Pe când acum, Uncle Fester are un grup decis de masochiști. Economia a tot fost supusă la reforme în 36 de ani și din nou are nevoie de reparații capitale.

Din tehnocrat, Stolojan a ajuns să conducă o vreme tot PNL și era lansat să candideze la președinție. Dar nu prea avea șanse, că v-am zis că genul cyborg nu era popular pe vremea aia. S-a zvonit că suferă de o boală incurabilă, că e șantajat sau n-o mai duce mult.

Atunci l-a luat Băsescu de braț, și-a șters o lacrimă în colțul ochiului și i-a jurat că va candida el în locul lui „dragă Stolo”... Ocazie cu care le-a acroșat și pe cele care se uitaseră la telenovele.
PS: A supraviețuit, e milionar, stați liniștiți.

https://www.youtube.com/shorts/oQfzNo4HNy4

Investiția în cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană, de lângă Deva, se amână. Iordanianul Ahmad Ismail Saleh, la care a ajuns termocentrala Mintia, cere mutarea termenului la sfârșitul anului viitor. În contractul de privatizare promisese că e gata la sfârșitul anului curent, dar aparent nu banii ar fi problema, ci împotmolirea birocratică, în autorizații de mediu și construire. Irdanianul invocă și că are dificultăți în primirea vizelor muncitorilor străini. Pentru că… de ce-ar lucra cu români?

Epopeea acestui proiect e ilustrativă. Pe vremuri, România putea concepe și realiza un sistem energetico-industrial integrat cu specialiști formați în școlile proprii. Ba îi rămâneau unii excedentari, pe care îi detașa în lumea arabă să construiască industria petro-chimică în Irak, Siria sau Libia, de la care ne rămăseseră de încasat în 89 creanțe de miliarde de dolari. Acum își ia materia primă din import și nu mai poate fără patroni și salariați aduși din cele mai pârlite țări să atingă „normele europene” ale energiei verzi. Să depănăm din firul poveștii.

În 1968, Nicolae Ceaușescu ține celebrul discurs de la balcon, în care condamna intervenția sovietică în Cehoslovacia, de răsturnare a unui guvern neascultător. În același an începe construcția centralei de la Mintia, care transforma în curent electric cărbunele extras din Valea Jiului, adus de linia directă de tren. Pentru răcire, folosea apa din Mureș; cursul e deviat și construit un baraj. Partea mai bună din cărbune mergea în combinatele siderurgice, tot ansamblul fiind gândit să susțină industrializarea Ardealului.

Pentru a reduce poluarea inerentă arderii huilei, e construit în același an un turn de 220 de metri, cea mai înaltă construcție industrială din țară, de atunci. E înălțat în doar două luni. Centrala ardea 500 de tone de cărbune pe oră. Până în 1971 sunt date în funcțiune 4 grupuri ale centralei. În 1977, încă unul și în 1980 grupul 6, care o duce la 1.300 de MW.

Undeva în preajma anului 1989, Ceaușescu vorbește la un alt miting propagandistic. (De astă dată, erau mase de muncitori aduși cu forța de partid cu tablouri ale celor doi soți. Românii erau deja plictisiți să ia parte la cultul personalității, în condiții de trai care deveniseră sumbre, într-o țară tot mai izolată. Nu mai era entuziasmul sincer al aplaudării declarări independenței din 68, ci o corvoadă impusă de partid.) Dar cu acea ocazie, Ceaușescu se referă și la reformele discutate în alte țări comuniste din jur:

„Doresc să le spun unor cercuri de peste hotare, care încearcă să minimalizeze realitițili (sic) socialismului (…) că nu poate exista cale de întoarcere. Că nu se poate pune în niciun fel problema ca minunatele construcții industriale, agricole, sociale, să fie privatizate. Ca să folosesc expresia care a devenit la modă astăzi. Care înseamnă, de fapt, întoarcerea la capitalism. Pentru România, capitalismul a apus pentru totdeauna!”

Câteva momente mai târziu, dictatorul făcea și o dezvăluire subtilă despre momentul rupturii de internaționalismul comunist. (În subtext erau probabil și celebrele Sov-Rom-uri, asocieri păguboase cu parteneri din URSS, care drenau resurse ale țării.)

„În 1965 am pus capăt unor concepții vechi, dogmatice, conservatoare, rigide, care se dovediseră, de fapt, anti-naționale. (Am pus capăt) concepției modelului unic în construcția socialismului. și am pornit pe calea realizării socialismului (…) în condițiunile și realitățile României.” (1/2)

Dar, în 1989, „răchita face micșunele” și România se întoarce la capitalism. Noul premier Petre Roman deplânge industria moștenită ca un morman de fiare vechi. Partidul lui rupt din FSN intră și în coaliția CDR după 1996, în guvernul Ciorbea. Ministrul PD Radu Berceanu începe închiderea minelor din Valea Jiului. La acea dată, motivul invocat n-a fost cel ecologic, ci ineficiența. Berceanu spunea că minerii coboară în subteran cu 1 leu și se întorc la suprafață cu mai puțin, pentru că minele produc pierderi.

Ulterior, o serie succesivă de guverne încearcă reorganizarea centralei, prin punere împreună cu minele sau cu alți producători de energie hidro și eoliană. Între timp, se cereau reforme pentru aderarea la UE, care vine cu politici stricte de mediu. În 2005 UE lansează creditele de carbon, o taxă pentru tona de CO2 emis de poluatori. Iar în 2007, România devine membră. Parafrazându-l pe defunctul dictator, se alinia la noi dogme, care se dovedesc pe alocuri anti-naționale.

În 2011, guvernul Emil Boc pune împreună minele rămase cu centralele Mintia și Paroșeni. Doar cea de la Mintia arsese peste 117 milioane de tone de cărbune până atunci. Dar începe să îl importe prin firme din Elveția, Ungaria și Statele Unite. Cel puțin nominal, din țări fără resurse sau boboc din punct de vedere ecologic. În firma din Ungaria apare Gruia Stoica, patronul Grampet, firmă de transport feroviar.

Din 2016 sunt înaintate mai multe cereri de insolvență pentru Mintia. În paralel, ambițiile ecologice ale Uniunii Europene devin tot mai ambițioase. Își propune să reducă până în 2030 emisiile de carbon cu 55% față de 1990 și să folosească peste 40% energie regenerabilă. Iar până în 2050, UE își propună să devină primul continent „neutru pentru climă”. Adică să absoarbă din atmosferă mai mult CO2 decât emite prin politicle „zero carbon”.

În 2019 e pronunțată hotărârea definitivă de intrare în insolvență a Mintia. În 2021, salariații sunt disponibilizați, termocentrala nu mai asigura nici căldura pentru orașul Deva.

Centrala Mintia e scoasă la vânzare de lichidatorul judiciar. Se ocupă firma de lichidatori, care a gestionat și activele: Romaero (cândva producătorul Rombac, primul avion cu reacție de pasageri făcut în România), Compania Națională a Uraniului (furnizoare de reactiv pentru Cernavodă), Compania Națională a Huilei (care includea minele din Valea Jiului, ajunsă cel mai mare datornic la buget), Combinatele de îngrășăminte din Victoria și Slobozia (care transformau gazul metan, ambele trecute prin imperiul agro-chimic al lui Ioan Niculae). (articolul continuă)

https://evadare.ro/economie/mintia-saga-celei-mai-mari-centrale-din-ue-mai-suporta-o-amanare/

Conducerea partidului AUR se leapădă de organizația locală Balotești (Ilfov), care a pus în discuție funcționarea Institutului Wiesel, în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cerând reevaluarea finanțării de la buget a instituției.

Partidul consideră că mediatizarea petiției i-ar „compromite imaginea prin asociere cu poziții care nu îi aparțin”. După promulgarea noii legi Vexler, George Simion a promis că va avea „toleranță zero față de antisemitism” la el în partid. Deocamdată nu a anunțat și pedepse pentru cei care au îndrăznit să înainteze petiția, dar nici nu spune dacă socotește valide sau greșite măcar o parte din criticile din ea.

Singura problemă pe care o are e că institutul a arătat petiția cu tot cu CNP-ul unui membru, și asta ar încălca prevederile europene GDPR. Memoriul e semnat de consilierul local Mirel Todirică, în numele filialei locale a orășelului vecin cu Otopeni. E adresat guvernului, parlamentului și președinției, cuprinzând mai multe obiecții interesante:

Insitutul Elie Wiesel a fost deturnat de la scopul înființării sale, transformându-se într-o entitate de cenzură ideologică, intervenind abuziv în viața culturală a comunităților prin solicitarea de a fi redenumite străzi, demolate statui. Afectează dreptul la identitate națională.

Utilizează discreționar fonduri bugetare pentru hărțuirea administrativă a unor simboluri românești, ca Octavian Goga sau Mircea Vulcănescu.

Încalcă libertatea academică, acționând ca o structură de investigație politică. (...)

Petiționarul ilfovean cere abrogarea hotărârii de guvern din 2005 privind înființarea institului. (Comisia Wiesel a fost insituită pentru a investiga dacă în România a avut loc o parte din Holocaust în 2003, pe vremea guvernului Adrian Năstase, sub președinția lui Ion Iliescu. Din comisie făceau parte mai mulți politicieni, diplomați și istorici din Israel și din ONG-uri de reprezentare etnică.)

În 2005, Comisia a devenit institut bugetar prin decizia premierului Călin Popescu Tăriceanu, sub președinția lui Traian Băsescu. În aceeași petiție se cere și abrogarea legii de înființare a unui Muzeu al Holocaustului, dată în 2019, pe vremea guvernului condus de Viorica Dăncilă, sub președinția lui Klaus Iohannis.

Petiția domnului Mirel Todirică mai remarcă: Insitutul are cheltuieli exagerate de protocol (în condițiile trâmbițatei austerități), exemplificând cu o masă de 15.000 de lei pentru 30 de persoane.

Instituția are un buget asigurat în proporție de 93% de la bugetul de stat, din totalul de 1,45 milioane de euro, pe anul trecut. Din care alocă sume importante unor structuri externe care monitorizează activitatea românilor pe internet (aproape 53.000 lei).
Alesul local cere o evaluare a folosiri banilor publici de către instituția bugetară.

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/aur-raspunde-acuzatiilor-ca-vrea-desfiintarea-institutului-elie-wiesel-si-a-muzeului-de-istorie-a-evreilor-3766065

https://partidulaur.ro/clarificari-privind-acuzatiile-institutului-ellie-wiesel/

600 de șoferi de TIR aduși din Filipine sunt doar începutul. Pentru că ni se spune că trebuie umplut un gol de 150.000 de șoferi, dintre care 70.000 doar pentru camion. Ciudat, industria constructoare de subansamble auto a dat afară 10% din salariați în România, care e în al treilea trimestru consecutiv de recesiune, cu un șomaj în creștere, peste 6%.

Cine-i aduce? Acest domn generos din Israel, care încearcă să ne ajute. Yosef Gavriel Peisakh îi laudă de mama focului pe filipinezi. „Sunt extrem de valoroși, au experiență internațională reală, greu de găsit pe piața din România, disciplinați, dispuși la muncă pe termen lung.”

Cu atâta reclamă, mai că ar fi putut convinge și Israelul să adopte politica granițelor deschise, nu doar a granițelor tot mai întinse. Sigur aveau și ei nevoie, dar Găbiță vrea să ne ajute pe noi mai întâi.

Drept mulțumire, patronii aruncă cu bani în el, ca în Salam la dedicații (orice asemănare e întâmplătoare) - dau până la 3.500 de euro pe contract. Cu totul, dau 2,1 milioane de euro. Oare dacă investeau milioanele astea în formare, nu găseau români dispuși să mai ia o categorie la școala de șoferi?

Cât de curând va fi spulberată și amăgirea că aceste importuri în masă de populații vizează doar meseriile prost plătite, pe care nu vrea nimeni să le facă. Un sofer de TIR pe rute din Europa poate lua 3.500 de euro net, nu e nici pe departe o ocupație pe care europenii refuză să o practice. Iar asta în timp ce în China au deja taxi-uri fără șofer și nu știm ce se mai inventează.

Lejeritatea cu care se vorbește de cifre mari de zeci și sute de mii, de înlocuirea unor întregi categorii profesionale, e descumpănitoare. Ca să aveți o perspectivă despre scara acestor planuri, dacă acești samsari de oameni vorbesc de 150.000 de șoferi de adus.... Gîndiți-vă că toți taximetriștii din București sunt vreo 10.000. Toți șoferii de autobuz în rețeaua de transport a Capitalei sunt mai puțini de 3.500.

Iarăși, nu-s posturi de care să zici: nu le vrea nimeni, românii sunt prea leneși să le practice, nu găsești pe nimeni să conducă troleibuzul... și alte aiureli ale propagandei auto-denigratoare. Dimpotrivă, sunt posturi de care depind tot atâtea familii. Și vine într-o zi nebunia lui Salam și-i schimbă pe toți, că a găsit alții care nu cer măriri în ritm cu inflația.

https://adevarul.ro/economie/600-de-filipinezi-soferi-de-tir-vor-ajunge-in-2529382.html