Recent a fost prezentat studiul de audiență iData – februarie 2021. Rezultatele studiului vor fi prezentate lunar pe parcursul anului 2021.

👉Metodologia studiului:

⏺Eșantion: 1252 chestionare, reprezentativ pentru populația adultă din Republica Moldova, inclusiv 1.4% locuitori din Stânga Nistrului, care dețin cetățenia RM și au 18 ani împliniți.
⏺Chestionarele au fost colectate prin metoda CATI, în cadrul a două cercetări de tip omnibus.
⏺Perioada colectării datelor: 19.02 – 27.02.21;
⏺Eroarea maximă de eșantionare: ±2.7%;

Structura eșantionului:

Sex
Bărbați – 45%
Femei – 55%
Vârstă:
18-29 ani – 15.2%
30-44 ani – 24.4%
45-59 ani – 24.6%
60+ ani – 35.8%
Etnie:
Moldoveni/români – 83.5%
Ucraineni – 6.0%
Ruși – 4.3%
Găgăuzi – 3.3%
Bulgari – 2.2%
Alte etnii – 0.8%
Eșantionul a fost ponderat după următoarele criterii: regiune, mediu de reședință, etnie, sex și grupe de vârstă.
Eșantionul este reprezentativ la nivel național. Din total, 81% din chestionare au fost făcute în limba română și 19% în limba rusă.

În graficul de mai sus observați evoluția răspunsurilor de „Direcția este corectă” a respondenților la întrebarea dacă lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție corectă sau într-o direcție greșită. Astfel, comparând opinia respondenților din lunile precedente, observăm o tendință de creștere a răspunsurilor respondenților privind direcția corectă a lucrurilor. Totuși, în studiul din luna februarie sa înregistrat un procent mai mic a răspunsurilor „ direcția este corectă”, și mai exact (30%) comparativ cu luna precedentă (41,3%)

Cei mai activi politicieni în luna februarie, în opinia respondenților sunt: Maia Sandu (21,4%), Igor Dodon (14,6%), Ion Ceban (5,5%), Ilan Șor (4,8%) și Alexandru Slusari (3,5%). Totuși fiecare al cicnilea respondent a afirmat că „Nu știe”, iar 16,7% din repondenți nu au putu oferi un răspuns..

În top 20 au mai fost numiți: Sergiu Litvinenco, Zinaida Greceanîi, Ion Chicu, Vlad Batrîncea, Pavel Filip, Natalia Gavrilița, Vasile Bolea, Vladimir Țurcanu, Violeta Ivanov, Nicolae Pascaru. În total au fost numiți peste 34 de politicieni

Cele mai active partide politice din Republica Moldova,în luna februarie, în opinia respondenților au fost PAS (26,2%), PSRM (24,5%), PPPDA (4,3% și PP Șor (4,1%).

În luna februarie un număr mai mare de respondenți au afirmat că sunt „Pentru” aderarea RM la Uniunea Europeană. Astfel, în luna februarie au optat 68,9% din respondenți pentru aderarea RM la UE, iar în luna ianuarie 68,4% din respondenți.

Privind aderarea RM la Uniunea Economică Euroasiatică s-a înregistrat o tendință negativă a răspunsurilor de „Pentru”. Astfel, în luna februarie, au optat pentru această opțiune 44,9% din respondenți, ceea ce este mai puțin comparativ cu luna ianuarie – 48,1%.

Pentru unirea Republicii Moldova cu România au optat 37,5% din respondenți, în măsură egală, atât în luna februarie cât și în luna precedentă.

La întrebarea dacă respondenții sunt pentru sau contra aderării Republicii Moldova la NATO se înregistrează o scădere a răspunsurilor de „ Pentru”. Astfel, analizând graficul de mai sus observăm că în luna februarie respondenții s-au pronunțat mai puțin pentru această opțiune (25,1%) comparativ cu luna ianuarie (28,2%).

Majoritatea respondențilo (78%) știau că președintele Maia Sandu a înaintat-o (repetat) pe Natalia Gavriliță la postul de prim ministru. Fiecare al cincilea respondent nu era la curent cu acest eveniment politic (20,1%).

Mai mulți respondenți (39,7%) au afirmat că nu susțin componența Guvernului propusă de Natalia Gavriliță. Totuși, la o distanță mică, 35 % din respondenți au afirmat că cunosc despre componența Guvernului propus de Natalia Gavriliță. Fiecare al patrulea respondent nu a putut oferi un răspuns.

Majoritatea respondenților (59,1%) au afirmat că au auzit despre PP Pro-Moldova lansat recent pe arena politică moldovenească. Următoarele partide politice care s-au lansat sau sunt în curs de lansare rămân a fi necunoscute pentru majoritatea respondențilo, și mai exact: PP PACE – 23,8% au auzit și 74% nu au auzit; PP Puterea Oamenilor – 15% au auzit și 81,6% nu au auzit; PP Partidul Schimbării – 12,4% au auzit și 85% nu au auzit.

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerile parlamentare, din total respondenți ai sondajului, partidul PAS ar acumula 28,09%, Partidul PSRM ar acumula 21,33%, PP Șor ar acumula 6,49% și PP Platforma DA ar acumula 3,42%. Totuși fiecare al 10-lea respondent nu ar participa la alegeri, iar fiecare al cincilea respondent nu ar ști pentru ce partid politic să voteze.

Din rândul respondenților care și-au exprimat intenția de vot dacă duminica viitoare s-ar organiza alegerile parlamentare, PAS ar acumula 43,05% din voturi, PSRM 32,69%, PP Șor 9,95% și PP Platforma DA 5,24%.

În această imagine vedeți distribuția mandatelor în rândul partidelor care ar accede în parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare anticipate.

Politicienii care dețin cel mai înalt nivel de încredere din partea respondenților sunt: Maia Sandu (40,4%), Igor Dodon (29,9%), Ilan Șor (9,2%), Renato Usatîi (5,4%), Vladimir Voronin (2,7%), Ion Ceban (2,6%), Andrei Năstase (2,1%) și Ion Chicu (1,8%)