Compania Date Inteligente a realizat un studiu cu subiectul ” Starea populației Republicii Moldova în contextul pandemiei de COVID-19. Situația politică.”

Prezentarea se bazează pe rezultatele unui sondaj efectuat la telefon în perioada 20 iunie – 4 iulie 2020, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1511 respondenți
Chestionarele au fost colectate prin metoda CATI în cadrul unui studiu de tip omnibus.
Numărul de localități reprezentate în eșantion: 477 de localități diferite
Marja de eroare – 2,5%.

Structura eșantionului:
Sex
Bărbați – 45.3%
Femei – 54.7%
Vârstă:
18-29 ani – 19.2%
30-44 ani – 28.4%
45-59 ani – 25.5%
60+ ani – 26.9%
Etnie:
Moldoveni/români – 81.2%
Alte etnii – 19.8%
Mediu de reședință
Urban – 43.9%
Rural – 56.1%
Structura eșantionului a fost ajustată în funcție de structura pe sex, vârstă, etnie, regiuni și mediu de reședință.
1.5% din chestionare sunt din regiunea Stânga Nistrului. Acest fapt nu influențează semnificativ rezultatele finale.

Prima întrebare din chestionar s-a referit la sentimentele respondenților în ultimele zile în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, din răspunsurile respondenților am identificat următoarele trei sentimente: liniște (33.6%); dezamăgire (25.7%) și neîncredere (23.7%).

Starea de spirit și felul cum se simt respondenții în prezent față de momentul când a început pandemia pentru o mare parte din respondenți a rămas la fel (47.7%). Pe de altă parte, un procent mare din cei care au participat la sondaj (39 %) au afirmat că starea e spirit s-a schimbat spre rău.

Am încercat să identificăm principalele efecte negative ale pandemiei COVID-19 în opinia respondenților. Principalele trei efecte care le-am putut delimita sunt: lipsa de comunicare (33.8%); limitarea deplasărilor (33.6%) cât și reducerea veniturilor (23%). Totuși un procent mare din respondent (30%) nu au observat consecințe negative.

Următoarea etapă a fost să identificăm dacă pandemia de COVID-19 a avut efecte pozitive asupra respondenților. Astfel am identificat următoarele principalele trei efecte pozitive: mai mult timp petrecut în familie (45.7%), economisirea prin reducerea cheltuielilor (17,3%) și mai mult timp pentru hobby (14.8%).

La întrebarea cum s-a schimbat veniturile respondenților în timpul pandemiei în comparație cu luna februarie 66.9 % din respondenți au afirmat că nu s-au schimbat, 22,2% din respondenți au afirmat că au scăzut și doar 6,6 %au afirmat că au crescut.

Pentru respondenții care au afirmat că veniturile lor au crescut, 47.5% din ei au afirmat că veniturile au crescut cu 1-9%; 25.2% din respondenți au afirmat că au crescut cu 10-20% și 18.2 % din respondenți au afirmat că au crescut veniturile cu 21-40%.

În cazul în care veniturile au scăzut, 24,4% din respondenți au afirmat că veniturile au scăzut cu 41-50%, iar 21.8 % din respondenți au afirmat că au scăzut cu 51-90%.

În cazul în care veniturile au scăzut, respondenții ne-au spus din ce surse au acoperit deficitul, astfel, principalele trei surse din care a fost acoperit deficitul sunt: au utilizat economiile familiei (48.4%); au economisit ca să poată face față cheltuielilor curente (35.2%) și au împrumutat de la rude/prieteni (23%).

La analiza cheltuielilor privind diferite categorii de produse și servicii am identificat următoarele aspecte: pentru unele categorii, cheltuielile au crescut semnificativ, iar pentru alte grupuri de produse / servicii s-a înregistrat lipsa procurărilor acestora. Astfel cheltuielile privind produsele alimentare u crescut pentru 55% din respondenți, cheltuielile privind procurarea medicamentelor si serviciilor medicale au crescut pentru 34% din respondenți, iar cheltuielile privind întreținerea casei / apartamentului au rămas la fel pentru 58 % din respondenți. Pentru îmbrăcăminte și încăltăminte, 53% din respondenți au afirmat că nu au procurat, cheltuieli pentru băuturi alcoolice și tutun, 72% din respondenți nu au suferit, iar cheltuielile pentru distracții nu au fost suportate de 77% din respondenți.

Politicienii în care respondenții au cea mai mare încredere sunt: Igor Dodon (17.2%), Maia Sandu (15.5%), Ilan Șor (2.8%) și Renato Usatîi (2.5%).

Aici regăsiți lista în întregime a răspunsurilor respondenților. Totuși, un procent mare din respondenți au afirmat că nu au încredere în nici un politician din Republica Moldova ( 44.2%).

Din cei care sunt siguri de intenția lor de vot (eșantion 699 respondenți), la întrebarea, în ce politician din Republica Moldova aveți cea mai mare încredere, 37.2% din respondenți au afirmat ca au încredere în Igor Dodon, 33,5% din respondenți au încredere în Maia Sandu, 6,0% au încredere în Ilan Șor și 5.4% din respondenți au încredere în Renato Usatîi.

În continuare vedeți lista completă a politicienilor și procentul de încredere exprimat de către respondenții deciși.

La situația ipotetică privind situația în care respondenții are fi să participe la alegerile parlamentare anticipate duminica viitoare, 17.5% din respondenți au afirmat că ar vota pentru PSRM, 15.1% ar vota pentru PAS și 4.6% ar vota PP Șor.

Dintre partidele care ar accede în Parlament în viziunea respondenților care și-au exprimat intenția de a participa la alegerile parlamentare anticipate, 35.3% consideră că PSRM ar accede în Parlament, 33.5% consideră că PAS ar accede, 9.3% consideră că PP Șor, 8.3% consideră că platforma Platforma DA și 5,8% din respondenți consideră că Partidul Nostru ar accede.

Aici găsiți lista completă a partidelor care ar putea accede în parlament în viziunea respondenților deciși.

În opinia respondenților, repartizarea probabilă a mandatelor în parlament fără votul diasporei și a populației din stânga Nistrului ar fi în felul următor: PSRM - 40 , Pas – 35, PP Șor 10, Platforma DA – 9 și Partidul Nostru – 7

La întrebarea, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidențiale, 20.1% din respondenți ar vota pentru Igor Dodon, 18,2% din respondenți ar vota pentru Maia Sandu, 4.3% pentru Ilan Șor și 3.6% din respondenți ar vota pentru Renato Usatîi.