COVID-19 în lume. 28.06.2020.
Pentru această zi au fost declarate 3454 de decese.
- SUA a declarat o descreștere a deceselor. Astfel, pentru această zi au fost declarate 285 decese, iar pentru ziua precedentă - 512 decese.
- Brazilia la fel a declarat o descreștere a deceselor, astfel, pentru ziua de 28 iunie au fost declarate 555 decese iar pentru ziua precedenta 994 decese
- Mexic a înregistrat o descreștere a deceselor. Pentru această zi a declarat 719 decese, iar pentru ziua precedentă - 602 decese
Față de 28 mai:
- Avem scăderi în Rusia (-17%), SUA (-63%), Marea Britanie (-71%) și Brazilia (-23%).
- Avem creșteri în Mexic - cu 46% mai mult, India - cu 85% mai mult, Peru- cu 26% mai mult.
Restul țărilor au înregistrat o creștere de 31%

Sursă: https://www.worldometers.info/coronavirus/

COVID-19 în Moldova. 29 iunie 2020.
Cazuri total înregistrate: 16357, după model - 12468
Persoane însănătoșite: 9229, după model: 9888
Decese: 536 în total, după model: 605
Din totalul celor îmbolnăviți, 40.30% încă au COVID-19, 3.28% au decedat și 56.42% s-au tratat.
Numărul de cazuri active a ajuns la 6592.

În curând începem conferința de presă: „Starea populației Republicii
Moldova în contextul pandemiei de COVID-19. Situația politică.” Urmăriți la ora 10:00 transmisiunea live pe privesc.eu sau preluați datele despre studiu de pe contul nostru de Telegram

Bine v-am găsit la conferința iData pe Telegram! Ea va dura circa 40 de minute, iar la sfârșitul ei vom răspunde la întrebările primite prin SMS: 062166060

Compania Date Inteligente a realizat un studiu cu subiectul ” Starea populației Republicii Moldova în contextul pandemiei de COVID-19. Situația politică.”

Prezentarea se bazează pe rezultatele unui sondaj efectuat la telefon în perioada 20 iunie – 4 iulie 2020, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1511 respondenți
Chestionarele au fost colectate prin metoda CATI în cadrul unui studiu de tip omnibus.
Numărul de localități reprezentate în eșantion: 477 de localități diferite
Marja de eroare – 2,5%.

Structura eșantionului:
Sex
Bărbați – 45.3%
Femei – 54.7%
Vârstă:
18-29 ani – 19.2%
30-44 ani – 28.4%
45-59 ani – 25.5%
60+ ani – 26.9%
Etnie:
Moldoveni/români – 81.2%
Alte etnii – 19.8%
Mediu de reședință
Urban – 43.9%
Rural – 56.1%
Structura eșantionului a fost ajustată în funcție de structura pe sex, vârstă, etnie, regiuni și mediu de reședință.
1.5% din chestionare sunt din regiunea Stânga Nistrului. Acest fapt nu influențează semnificativ rezultatele finale.

Prima întrebare din chestionar s-a referit la sentimentele respondenților în ultimele zile în contextul pandemiei de COVID-19. Astfel, din răspunsurile respondenților am identificat următoarele trei sentimente: liniște (33.6%); dezamăgire (25.7%) și neîncredere (23.7%).

Starea de spirit și felul cum se simt respondenții în prezent față de momentul când a început pandemia pentru o mare parte din respondenți a rămas la fel (47.7%). Pe de altă parte, un procent mare din cei care au participat la sondaj (39 %) au afirmat că starea e spirit s-a schimbat spre rău.

Am încercat să identificăm principalele efecte negative ale pandemiei COVID-19 în opinia respondenților. Principalele trei efecte care le-am putut delimita sunt: lipsa de comunicare (33.8%); limitarea deplasărilor (33.6%) cât și reducerea veniturilor (23%). Totuși un procent mare din respondent (30%) nu au observat consecințe negative.

Următoarea etapă a fost să identificăm dacă pandemia de COVID-19 a avut efecte pozitive asupra respondenților. Astfel am identificat următoarele principalele trei efecte pozitive: mai mult timp petrecut în familie (45.7%), economisirea prin reducerea cheltuielilor (17,3%) și mai mult timp pentru hobby (14.8%).

La întrebarea cum s-a schimbat veniturile respondenților în timpul pandemiei în comparație cu luna februarie 66.9 % din respondenți au afirmat că nu s-au schimbat, 22,2% din respondenți au afirmat că au scăzut și doar 6,6 %au afirmat că au crescut.

Pentru respondenții care au afirmat că veniturile lor au crescut, 47.5% din ei au afirmat că veniturile au crescut cu 1-9%; 25.2% din respondenți au afirmat că au crescut cu 10-20% și 18.2 % din respondenți au afirmat că au crescut veniturile cu 21-40%.

În cazul în care veniturile au scăzut, 24,4% din respondenți au afirmat că veniturile au scăzut cu 41-50%, iar 21.8 % din respondenți au afirmat că au scăzut cu 51-90%.

În cazul în care veniturile au scăzut, respondenții ne-au spus din ce surse au acoperit deficitul, astfel, principalele trei surse din care a fost acoperit deficitul sunt: au utilizat economiile familiei (48.4%); au economisit ca să poată face față cheltuielilor curente (35.2%) și au împrumutat de la rude/prieteni (23%).

La analiza cheltuielilor privind diferite categorii de produse și servicii am identificat următoarele aspecte: pentru unele categorii, cheltuielile au crescut semnificativ, iar pentru alte grupuri de produse / servicii s-a înregistrat lipsa procurărilor acestora. Astfel cheltuielile privind produsele alimentare u crescut pentru 55% din respondenți, cheltuielile privind procurarea medicamentelor si serviciilor medicale au crescut pentru 34% din respondenți, iar cheltuielile privind întreținerea casei / apartamentului au rămas la fel pentru 58 % din respondenți. Pentru îmbrăcăminte și încăltăminte, 53% din respondenți au afirmat că nu au procurat, cheltuieli pentru băuturi alcoolice și tutun, 72% din respondenți nu au suferit, iar cheltuielile pentru distracții nu au fost suportate de 77% din respondenți.

Politicienii în care respondenții au cea mai mare încredere sunt: Igor Dodon (17.2%), Maia Sandu (15.5%), Ilan Șor (2.8%) și Renato Usatîi (2.5%).