☦️Ortodoxie❌Neam❌Țară🇷🇴

Mănăstirea Caraiman la poalele Muntelui Caraiman, pe care tronează Crucea Eroilor Războiului de Reîntregire.

🌹Vicenza

🇷🇴La 8 februarie 1948 au depus legământul primul grup de "frați de cruce" din Sighet ( în laboratorul de chimie al liceului Dragoș Vodă ).
Mai trăiesc Nistor Man și Ioan Dunca.

✋Cinstește-ți eroii anticomuniști!

🇷🇸 Srbska Akcija x Zentropa Srbija

Comemorarea anuală a Generalului Milan Nedic

https://t.me/zentropasrb

https://t.me/srbska_akcija

💥Livrăm oriunde în lume!
🇷🇴Din UK

👉Pentru comenzi în afara UE, scrieți un mesaj în privat!


#theradicalface
#radicalentourage
#romania

⬛ULTRAS⬛
against🚫antifa

🔸Păstrați peluzele curate!🔸

Comenzi în privat sau pe site:
👉radical-entourage.ro

🚫Fără antifa!
🚫Fără droguri!

#radicalentourage
#camaraziiromania
#theradicalface

🇹🇩☦În toamna anului 2004 a fost ridicată lângă Catedrala din Orăştie, locul de origine al lui Moţa, o troiţă închinată memoriei celor doi martiri. La numai o săptămână după dezvelirea troiţei, fără nici o justificare, Primăria oraşului a decis ştergerea numelor celor doi, acoperindu-le cu o bucată de lemn. Actul de sacrilegiu are puternice conotaţii comuniste. Guvernul comunist al României lui Adrian Năstase a mers până acolo când s-a dat faimoasa „ordonanţă de urgenţă nr. 31” din martie 2002, încălcându-se flagrant Articolele 29-30 din Constituţia României care afirmă libertatea de conştiinţă şi de exprimare a individului.
Profanarea troiţei ridicată la Orăştie este un afront direct adus tuturor românilor; suferinţa şi eroismul în apărarea Crucii şi altarelor pângărite şi arse de comunişti prin supremul martiraj sunt azi călcate în picioare. Gestul este incalificabil, sfidător şi fără cuvinte. Cine are interesul să arunce cu pietre, decât aceiaşi comunişti atei sub altă mască ( rev. Permanenţe, martie 2005).

🇺🇸Din California

Seniorul camarad Ioan Dunca din Vișeu de Sus ( Maramureș) împlinește azi 92 ani !
Născut la Ieud ( Maramureș) la 10 februarie 1932, ca fiu al preotului greco – catolic Ioan Dunca Joldea (personalitate marcantă a spiritualității creștine maramureșene și mai târziu, a rezistenței anticomuniste), elev al Liceului „Dragoș – Vodă” din Sighet, implicat activ în organizația condusă de profesorul Aurel Vișovan, arestat și apoi condamnat de autoritățile comuniste, va pătimi 11 ani în temnițele Sighet, Cluj, Jilava, Târgșor, Baia Mare, Satu Mare, Galați dar și lagărele de muncă forțată de pe Canalul Dunăre-Marea Neagră și din Balta Brăilei. Suferințele îndurate dar și oamenii minunați pe care i-a cunoscut au fost prezentate în lucrarea „Aur și noroi”, una dintre cele mai valoroase mărturii maramureșene ale Golgotei neamului românesc, cu martirii, sfinții și eroii săi din toate colțurile țării, fără nicio deosebire de orientare politică, etnie sau confesiune… dar și într-o lucrare ulterioară de mai mici dimensiuni intitulată „Amintiri din rezistența anticomunistă”.
 

Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Poiana Largului – Călugăreni (Petru Vodă), judeţul Neamţ, la 10 Februarie 1919.

S-a închinoviat la Mănăstirea Durău, judeţul Neamţ în anul 1936, a participat ca preot militar pe frontul de răsărit în al doilea război mondial, apoi a fost întemniţat pentru legionarism între anii 1948 – 1964.

Între anii 1966 – 1975 a fost reprimit în monahism ca vieţuitor al Mănăstirii Secu, judeţul Neamţ, iar între anii 1975 – 1991 ca vieţuitor al Mănăstirii Bistriţa, din judeţul Neamţ.

De la sfârşitul lunii martie anul 2013 cancerul de stomac pe care îl purta în taină de câţiva ani de zile s-a dezvoltat în metastază, care a adus cu sine complicaţiile medicale în urma cărora, după o suferinţă mucenicească pe deplin asumată şi conştientă, s-a mutat din lumea aceasta la o alta mai bună.

Considerat unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei româneşti din ultimii ani, Părintele Iustin Pârvu a intrat în mănăstire la vârsta de 17 ani.

Arestat în anul 1948 şi condamnat la 12 ani de închisoare, părintele trece prin închisorile de la Jilava, Gherla sau Aiud şi prin „reeducarea de la Piteşti”.

În anul 1960 mai primeşte o condamnare de patru ani, fiind eliberat odată cu ceilalţi deţinuţi politici. Din cauza greutăţilor întâmpinate după eliberare, el ajunge să lucreze ca muncitor forestier.

În anul 1966 a fost reprimit în monahism, ca vieţuitor al Mănăstirii Secu, din judeţul Neamţ, iar din anul 1975 a trăit în Mănăstirea Bistriţa, din acelaşi judeţ.

În toamna anului 1991 a pus piatra de temelie a Mănăstirii (de călugări) Petru Vodă – Neamţ, iar in anul 1999 a început construirea Mănăstirii (de călugăriţe) Paltin, judeţul Neamţ.

În anul 2003 înfiinţează publicaţia creştină Glasul Monahilor, care apare lunar. În 2 noiembrie 2008, Părintele Iustin Pârvu este ridicat la rangul de Arhimandrit. În acelaşi an, Părintele înfiinţează noua publicaţie creştină, Atitudini.

Duminică, 16 iunie 2013, la ora 22:40, după o lungă suferinţă şi după un chin care s-a acutizat în ultimele ore, Părintele Arhimandrit Justin Pârvu a încetat din viaţa aceasta trecătoare şi s-a mutat la cereştile lăcaşuri, la Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori pe care atât de mult i-a iubit şi după care atât de mult a râvnit.

Documentarul despre Pr. Justin: https://t.me/ortodoxie/882

Acatistul alcătuit de Maicile de la Mănăstirea Paltin Petru Vodă: https://t.me/Acatiste/115

🇹🇩🔥Discursul Generalul Cantacuzino, liderul delegației de voluntari legionari în Spania, în fața lui eroului Alcazarului, Generalul Moscardó, a ofițerilor aflați la Soria și a unor jurnaliști, care l-au și consemnat:

"Aceasta este o adevărată sabie, care m-a însoțit în Marele Război și cu care, datorită oțelului său de Toledo, poți trece prin mii de comuniști. Am adus-o pentru a vă aduce noroc în lupta pentru înfrângerea comunismului. Vă prezint șapte tineri, toți, ofițeri ai armatei române. Toți, eroi. Au venit să lupte și să moară pentru Spania națională”

⚡️Bibliografie:
Ionel Moţa şi Vasile Marin – ultimul drum de la Irun la Casa Verde – Fundația "Profesor George Manu"
https://fgmanu.ro/2022/03/08/ionel-mota-si-vasile-marin-ultimul-drum-de-la-irun-la-casa-verde/

Aspazia Oțel Petrescu, sfântă a închisorilor comuniste, despre sfânta suferință, din dragoste pentru oameni, a Părintelui Justin Pârvu: „Cineva m-a întrebat de ce Părintele Justin a suferit atât de mult, căci era sfânt încă din viață, de ce a trebuit să sufere atât de mult? Și am spus: măi fraților, dar el a luat asupra lui toate poverile voastre. Pe toți pe care v-a dezlegat, de la toți el și-a însușit ispășire pentru voi. Păi, cum să nu sufere? Pentru voi suferă. Hristos trebuia să sufere? Doar era puritatea desăvârșită, era iubirea desăvârșită și era cuvântul înțelepciunii, și cu toate astea cât de mult a suferit, pentru că și-a însușit păcatele lumii întregi. Și nu numai pentru atunci, ci pentru totdeauna. Pentru ca să plătești o asemenea izbăvire, o asemenea portiță de salvare a oamenilor, nu merită să suferi cum a suferit El? Așa a suferit și Părintele. Părintele se mistuia pur și simplu de jalea oamenilor care veneau cu dureri. Părintele a suferit efectiv pentru fiecare durere care a fost lepădată la picioarele lui. Era o suferință care venea din dragoste, din foarte mare dragoste pentru aproapele, pentru nefericitul care a căzut în groapă aproape fără să fie conștient că e acolo și că e vai de capul lui. Iar Părintele a dat binecuvântări, a ispășit pentru oameni, pentru toți care au venit cu căderi, cu suferințe mari din cădere, pentru că bolile, încercările mari sunt plata păcatului”.

"În ziua de 4 februarie 1950, la ordinul căpitanului Cârnu, este dus de securişti la marginea localităţii natale, Izvoarele, şi executat în mod demonstrativ, simulându-se “fuga de sub escortă” (deşi nefericitul purta încă lanţuri grele la mâini şi la picoare). Căpitanul Cârnu a interzis timp de două zile îngroparea cadavrului, acesta fiind expus public pentru a pentru a induce frica în sufletele sătenilor. "

https://www.magazincritic.ro/2024/02/04/4-februarie-1950-executia-lui-traian-marinescu-geacu-in-comuna-izvoarele/?fbclid=IwAR1CrkvKksLVO0KT6GijMsACar36zJLDNP4AfZ6xKLfbx4uHM4fIejGVRn0

Biserica de lemn cu hramul "Pogorârea Sf. Duh" din Fildu de Sus, Sălaj. Datare: 1727.