Prețul gazului natural pe bursa europeană a scăzut cu peste 7% la începutul săptămânii.

Pe 27 iulie, gazul s-a tranzacționat la 58,94 euro/MWh, față de 63,58 euro/MWh pe 24 iulie.

Energocom explciă scăderea prin reducerea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, perspectivele de redeschidere a Strâmtorii Hormuz și ieftinirea petrolului pe piețele internaționale.

⚠️ Totuși, compania avertizează că piața rămâne volatilă. Stocurile de gaze din Europa sunt încă sub media ultimilor cinci ani, iar livrările de gaz natural lichefiat către Europa de Nord-Vest continuă să fie reduse.

Un bărbat a fost găsit mort într-o construcție abandonată de pe strada Costiujeni din Chișinău

🔵 Poliția a fost alertată ieri, în jurul orei 18:10. La fața locului, oamenii legii au descoperit cadavrul unui bărbat neidentificat, aflat în stare avansată de descompunere.

Potrivit informațiilor preliminare, medicul legist nu a depistat leziuni vizibile pe corp. Cadavrul a fost transportat la Centrul de Medicină Legală pentru expertiză, iar poliția a inițiat o anchetă pentru a stabili identitatea bărbatului, cauza decesului și toate circumstanțele cazului.

📌Informația este confirmată pentru AGORA de ofițera de presă a Poliției din capitală, Cristina Talpă.

🔴 Funcția de bașcan al UTA Găgăuziei urmează să fie declarată vacantă

Adunarea Populară a UTA Găgăuziei se va întruni pe 31 iulie într-o ședință în cadrul căreia urmează să fie examinate două subiecte ce țin de funcția de guvernator al autonomiei.

📌 Deputații locali vor discuta declararea vacanței funcției de bașcan, dar și stabilirea datei alegerilor pentru desemnarea unui nou guvernator al UTA Găgăuziei.

Pe ordinea de zi mai sunt incluse subiecte privind modificarea regulamentului Adunării Populare, utilizarea transferurilor din bugetul de stat pentru infrastructura drumurilor, activitatea administrației publice din autonomie în anul 2025, dar și o declarație privind statutul constituțional al UTA Găgăuziei.

📌Ședința este programată pentru 31 iulie, la ora 11:00.

🔴 Șase propuneri ale deputații PSRM la ședința Parlamentului, respinse

📌Dorin Pavaloi a cerut excluderea proiectului despre „promovarea eticii profesionale și modernizarea sistemului de management al resurselor umane în administrația publică centrală”.

📌Ala Ursu-Antoci a cerut excluderea proiectului privind „alinierea cadrului normativ la standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității”, argumentând că unele prevederi ar contraveni Constituției.

📌Tot ea a propus excluderea proiectului privind reforma „Restart” în școli.

📌 Bogdan Țîrdea a solicitat audierea premierului Vasile Tofan privind fondurile europene destinate ONG-urilor.

📌 Petru Burduja a cerut audierea premierului și a ministrului Junghietu, pe tema securității energetice.

📌Grigore Novac a solicitat excluderea proiectului de modificare a Legii vânătorii, menționând crearea unei noi secții în cadrul Agenției de Mediu.

🔵Toate inițiativele au fost respinse în debutul ședinței Parlamentului.

🚁 „Nu le citesc pe toate, dar am încredere în colegi”. Așa a răspuns președintele Parlamentului, Igor Grosu, întrebat dacă a citit toate proiectele de lege votate în ultimele ședințe ale Legislativului, criticate pentru ritmul accelerat de adoptare.

Grosu susține că proiectele au fost publicate luni de zile pe platforma de transparență decizională a Guvernului și că deputații au avut timp să le analizeze.

Acesta a admis însă că procesul de asigurare a transparenței „nu tot timpul iese perfect”, invocând finalul sesiunii parlamentare și schimbarea Guvernului.

⭕️Câteva zeci de persoane s-au adunat în fața Parlamentului la un protest moderat de deputații din opoziție. Manifestația se desfășoară în timp ce Parlamentul s-a convocat în ședință. Mulțimea scandează mesaje în care se opun scumpirii gazelor naturale

De la microfon, mai mulți deputați din opoziție solicită ajustarea tarifelor la gazele naturale și cer demisia guvernării.

Manifestanții au venit cu pancarte pe care scrie: „Vrem gaze la preț corect, nu scheme la pachet”, „N-avem bani nici de tizâc, nu vă este rușine un pic?” și „Nu plătim din contul nostru tot dezmățul vostru”.

Deși în fața oamenilor vorbesc mai mulți politicieni, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Bătrâncea, a ținut să menționeze că la manifestație participanții ar fi venit din mai multe localități, pe cont propriu.

Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național în sectorul energetic pentru o perioadă de 30 de zile. Iar ANRE urmează să se întrunească pentru a stabili ajustarea de tarife a gazelor.

Dispută în Parlament pe tema a circa 2 miliarde de euro, bani europeni pentru R. Moldova prevăzuți prin Planul de Creștere al UE.

🗣️ Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a cerut explicații despre destinația fondurilor și a acuzat că o parte dintre bani ar putea ajunge la ONG-uri și mass-media pentru „propagandă”.

Deputatul Marcel Spătari a prezentat structura finanțării:

➡️ 1,5 miliarde de euro – împrumuturi în condiții preferențiale;

➡️ 520 de milioane de euro – asistență nerambursabilă, inclusiv pentru reforme, proiecte investiționale și garanții.

📌Spătari a precizat că cele 135 de milioane de euro sub formă de garanții nu sunt bani virați R. Moldova, ci un mecanism prin care UE reduce riscurile pentru investiții și facilitează accesul la finanțări de la instituții precum BEI și BERD.

🗣 Nu știu cum vor face față noilor prețuri. Aceasta e principala îngrijorare menționată de mai mulți participanți la protestul opoziției din fața Parlamentului. Manifestația a fost organizată pe 28 iulie, împotriva majorării tarifelor la gazele naturale.

Întrebat despre această acțiune, șeful Legislativului și liderul partidului de guvernare, Igor Grosu, a spus că oricine are dreptul să protesteze, dar a îndemnat opoziția să vină în plen cu soluții.

Amintim că Energocom a solicitat majorarea terifelor la gaze cu 6,02 lei per metru cub pentru consumatorii casnici. ANRE e gata să accepte o creștere de 5,44 lei. Motivul invocat este prețul în creștere de pe piețele internaționale.

Prieteni, suntem live de la Guvern, acolo unde premierul urmează să anunțe măsurile luate în contextul stărilor de alertă energetică și hidrologică.

LIVE AICI

Măsurile temporare pentru a evita un deficit de motorină pe piața din R. Moldova, anunțate de premier:

• Guvernul va menține piața reglementată și nu va liberaliza prețurile la motorină;

• Modificarea, pentru 30 de zile, a formulei de calcul a prețului, prin trecerea de la cotațiile FOB-MED la CIF-MED, astfel încât să fie incluse costurile de transport și asigurare;

• Majorarea temporară a marjei comerciale cu echivalentul a 25 de dolari pe tonă, adică aproximativ 37 de bani pe litru;

•Vămuirea prioritară a produselor petroliere și acces prioritar la transportul feroviar pentru autocisterne;

• Limitarea vânzării motorinei în recipiente mai mari de 40 de litri, cu excepția agricultorilor;

• Reducerea consumului de motorină cu cel puțin 20% în instituțiile publice.

Potrivit premierului, măsurile vor fi aplicate timp de 30 de zile și vor fi reevaluate în funcție de evoluția situației de pe piață.

Măsuri luate în contextul stării de alertă hidrologică:

• Autoritățile vor monitoriza constant debitul și calitatea apei
• Operatorii trebuie să-și actualizeze planurile de activitate
• Sondele și stațiile de captare vor fi verificate permanent

Dacă situația se va înrăutăți, vor fi limitate consumurile neesențiale, a precizat premierul Vasile Tofan.

A plouat puțin în Carpați, Nistrul e la un nivel minim din istoria sa, lacurile de acumulare sunt și ele la un nivel minim.

Prim-ministrul a mai îndemnat Primăria Chișinău să dea dovadă de responsabilitate, cu angajamentul că va acționa la fel.

Scumpirea la pompă, amânată

Decizia de a majora cu 48 de bani fiecare litru de benzină și motorină vândut la pompă, care urma să intre în vigoare la 1 august, va fi amânată pentru cel puțin 30 de zile. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, în contextul stării de alertă în sectorul energetic.

Prim-ministrul a spus că situația este „deja complicată”, iar măsura vine pentru a menține „un nivel de preț plătibil de către moldoveni”.

Autoritățile vor reveni la acest subiect la finele lunii august, pentru a analiza măsurile ulterioare.

Amintim că, de la 1 august curent, șoferii urmau să achite 48 de bani în plus pentru fiecare litru de benzină și motorină pentru acumularea și menținerea stocurilor strategice.

Ministrul de două zile al Agriculturii, Radu Musteața, și-a început mandatul cu o minciună mică, care s-a transformat într-o minciună mare. O spune premierul Vasile Tofan, care s-a arătat „frustrat” de această „greșeală prostească”.

Toată lumea are dreptul la greșeală, a comis o greșeală mare și a plătit pentru ea, a adăugat Tofan.

Totuși, premierul nu se grăbește să numească un nou ministru: „Important e să învățăm din greșelile noastre. E un dosar prea important pentru a improviza din mers”.

Cât despre Radu Musteața, care și-a dat demisia după ce a mințit cu privire la apartenența la fostul PDM, nu se știe dacă va reveni la conducerea ANSA. Tofan a menționat că și-a dori să rămână, totuși, în serviciul public.

„După război, mulți eroi”, „statul nu joacă la cazinou” sau „nu încercăm să jucăm ruleta”. Sunt câteva dintre declarațiile premierului Vasile Tofan, în contextul criticilor opoziției, precum că Guvernul nu a cumpărat mai multe gaze naturale în primăvară, când prețurile erau de două ori mai mici.

Vasile Tofan: Trăim într-o bursă în care nu putem prezice prețurile. Dacă primăvara erau prețurile mari și ar fi scăzut în vară, deputații aveau să spună de ce am cumpărat atunci. … Ideea că un funcționar din Moldova știe mai mult unde va fi prețul gazului decât piața e cel puțin naivă.

Opoziția a organizat, pe 28 iulie, un protest în fața Parlamentului împotriva majorării tarifelor la gaz. Consumatorii casnici ar putea plăti cu 5,44 lei mai mult per metru cub, conform propunerii ANRE în contextul creșterii prețurilor internaționale.

Drumurile din R. Moldova vor fi evaluate obligatoriu pentru siguranța rutieră, la fiecare cinci ani

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care introduce un mecanism de verificare periodică a infrastructurii rutiere.

Scopul este ca autoritățile să identifice din timp zonele periculoase și să intervină înainte ca acestea să ducă la accidente grave.

🔎 Evaluarea va include examinarea vizuală a drumurilor, dar și analiza sectoarelor unde s-au produs mai multe accidente grave.

În plus, va fi creat un sistem online prin care șoferii și ceilalți participanți la trafic vor putea raporta pericolele de pe drumuri.

📊 De la proclamarea independenței R. Moldova au fost înregistrate peste 83 de mii de accidente rutiere, soldate cu 12.906 persoane decedate și peste 101 mii de persoane rănite.

➡️ Noile prevederi ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, după adoptarea proiectului în lectura a doua.

De la satanism, quadrobics și comunitatea LGBT: Opoziția, cu asalt de întrebări la proiectul privind egalitatea

📌 Proiectul prin care legislația R. Moldova privind combaterea discriminării urmează să fie armonizată cu standardele UE a generat dezbateri aprinse în Parlament.

Deputații din opoziție au cerut explicații despre noile criterii protejate, precum „genul”, „expresia de gen” sau „caracteristicile sexuale”, întrebând cum vor fi interpretate acestea dacă nu sunt definite expres în lege.

🗣️ Iar unii au mers mai departe, întrebând dacă lege va apăra și pe cei de cult satanist sau pe cei care emită animalele.

📌 Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a răspuns că orice persoană care consideră că i-a fost încălcat un drept va putea apela la mecanismele prevăzute de lege, iar fiecare caz va fi analizat în funcție de circumstanțele concrete.

🔵Proiectul a fost votat în prima lectură.

Discursuri homofobe de la tribuna Parlamentului?

🔴Vicepreședinta Parlamentului Doina Gherman a solicitat sancționarea discursurilor de ură și oprește luările de cuvânt ale deputaților la proiectul prin care legislația R. Moldova privind combaterea discriminării urmează să fie armonizată cu standardele UE.

Deputata a amintit că discursule homofobe și discriminatorii se sancționează penal.

În acest sens, au fost aplicate prevederile articolului 105 din Regulamentul Parlamentului care limitează timpul discursurilor.

Diana Caraman s-a ales cu microfonul închis. Chiar și așa, deputata a rămas la tribuna centrală până la momentul luărilor de cuvânt pe următorul subiect din agendă și a continuat retorica opoziției împotriva inițiativei legislative.

Menționăm că inițiativa face parte din procesul de armonizare a legislației R. Moldova cu acquis-ul UE. Proiectul a generat însă dezbateri în Parlament, în special pe tema unor noțiuni precum „identitate de gen”, „expresie de gen” și „caracteristici sexuale”.

🔴 Organizația „Eurasia” a fost declarată extremistă în R. Moldova.

Curtea de Apel Centru a admis, la 24 iulie, cererea SIS privind constatarea desfășurării activității extremiste de către organizația autonomă necomercială pentru promovarea cooperării internaționale „Eurasia”.

În baza hotărârii judecătorești, organizația a fost inclusă în Registrul organizațiilor extremiste și al materialelor cu caracter extremist.

În acest context, SIS avertizează că desfășurarea, organizarea sau finanțarea activității unei organizații extremiste, participarea la activitatea acesteia, precum și distribuirea materialelor emise de aceasta pot atrage răspunderea penală.

„Recomandăm cetățenilor R. Moldova, inclusiv celor aflați peste hotarele țării: să evite orice formă de colaborare cu Organizația „Eurasia”, să nu participe la activitățile organizate de aceasta sau cu participarea acesteia, să nu distribuie și să nu promoveze materialele elaborate ori difuzate de organizație, să înceteze, după caz, orice formă de cooperare cu aceasta”, comunică SIS.

🗣„Am de gând, dar acum sunt oleacă ocupat”.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că intenționează să se întâlnească cu noul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, însă afirmă că acest lucru va avea loc după încheierea sesiunii parlamentare, când agenda va fi mai puțin încărcată.

👉🏻Răspunsul lui Grosu vine în contextul în care relațiile dintre Chișinău și Comrat rămân tensionate, pe fondul crizei electorale din autonomie și al disputelor privind competențele Găgăuziei.