Mâine, pe Rise Project.

Șase cetățeni arabi au făcut tranzacții de milioane de dolari în România, chiar și după ce au fost acuzați de legături cu organizații teroriste. Unii au fost expulzați, alții au plecat de bunăvoie, dar fac nestingheriți afaceri aici în continuare. Își conduc companiile de la distanță, inclusiv prin procuri date în fața diplomaților noștri din străinătate, deși sunt indezirabili în România. Doi dintre ei sunt nepoții unui fost ministru sirian de Interne.

Exportă, în principal, animale în Siria, țară aflată sub sancțiuni internaționale pentru sângerosul război purtat în ultimul deceniu de regimul de la Damasc împotriva propriilor cetățeni. Operațiunile comerciale s-au derulat prin Portul Constanța, de unde plecau și tone de cereale finanțate prin bănci siriene aflate pe lista neagră.

Regimul Bashar al-Assad este unul dintre puținii susținători ai președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina.
https://www.riseproject.ro/articol/sanctiuni-fara-bani/

Investigația OCCRP/RISE Project despre Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și zecile de milioane de euro sifonate prin companii-paravan din paradisuri fiscale este menționată în raportul anual privind drepturile omului în România publicat aseară de Departamentul de Stat al SUA.

Corupția și, respectiv, independența presei sunt printre domeniile-cheie punctate și analizate în raportul de țară pe anul 2021.
https://tinyurl.com/3a2s4kd2

Articolul OCCRP/RISE face parte din seria #PandoraPapers, coordonată la nivel global de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).
https://tinyurl.com/2p9d42ts

Aproape 19 milioane de euro pleacă, în 2012, de la o instituție publică din București și ajung într-un cont secret din Cipru. De aici sunt împrăștiați mai departe în alte paradisuri fiscale.

Sunt bani europeni pentru furnizarea de alimente pentru 2,5 milioane de români cu venituri mici. Adică cele mai nevoiașe familii din țară. Banii dispar, iar alimentele nu mai ajung la destinație.

În acte, cel care trebuia să le distribuie era un sărman din Sofia. Din om al străzii devenise, pentru bani, om de paie. Joacă astfel rolul de paravan pentru interlopi care prosperă din banii pentru alimente.
Le-am urmărit bunurile de lux și proprietățile cumpărate după ce banii au dispărut.

https://www.riseproject.ro/bunuri-de-lux-pe-banii-sarmanilor/?fbclid=IwAR0aJTDZzJjCZk142wezYHr_xiKtw1lCoc-zi-1fMVG0Cdu7dNGY1abt6wE

Propus de patru luni pentru demitere, șeful Autorității Electorale Permanente(AEP), Florin Mitulețu Buică, profită de un amendament introdus discret în Parlament, astfel încât să scape de dosarul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.

Amendamentul salvator este asumat de purtătorul de cuvânt al PSD, parlamentarul Radu Oprea, care susține ca s-a consultat cu toți factorii implicați, mai puțin cu AEP.

În lista ajunsă la Comisia pentru administrație publică de la Camera Deputaților, pe 5 aprilie 2022, amendamentele figurează drept „propunerea AEP”.

Amendamentul a fost îmbrățișat de coaliția de guvernare, inclusiv de PNL, același partid care în urmă cu patru luni ceruse, tot în Parlament, schimbarea lui Mituletu Buică din funcție din cauza problemelor penale.

Procurorii îl acuză pe Mitulețu-Buică, șeful AEP, că a demis abuziv doi directori și a angajat alți 18, fără concurs, încălcând astfel legea. RISE a documentat nepotismele în seria de investigații „Hidra Electorală”.

Votul final al amendamentului are loc mâine dimineață.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Parlamentul a legalizat ieri numirile în funcții de conducere, fără concurs, în Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este vorba de secretari generali, directori generali, directori, șefii de servicii, de departamente, de birouri, precum și adjuncții lor. Ei pot fi aduși în instituție, prin transfer sau detașare, și să fie promovați în AEP chiar dacă nu au deloc experiență. Acum vechimea trebuie să fie între 5 și 15 ani, în funcție de poziția ierarhică.

Dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, atunci AEP scapă de 13 procese intentate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici fix pe aceeași speță - transferul unor angajați și promovarea lor fără concurs.

RISE a scris pe larg despre aceste numiri discreționare în partea a patra din seria #HidraElectorala, „Cumetrii cu autoritate”.
În schimb, Parlamentul a respins amendamentul care-l scăpa pe președintele AEP, Florin Mitulețu, de problemele penale. Este judecat pentru numirea a 18 directori generali în funcție, fără concurs. Printre ei, Sorin Gabriel Lazăr, directorul general al departamentului Cooperare Internațională, condamnat în trecut pentru tentativă de omor.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Am intrat incognito pe mai multe canale și grupuri ale aplicației Telegram ca să aflam cine sunt cei care trafichează imagini cu copii abuzați sexual, câți bani câștigă și de ce sunt siguri că nu vor fi prinși de poliție. Experții judiciari susțin că astfel de practici sunt mai greu de investigat, comunicațiile fiind criptate, iar pedepsele aplicate la noi sunt prea blânde. Pandemia COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, a amplificat fenomenul, spun polițiștii care combat crima organizată.

https://www.riseproject.ro/puscarie-curata-dar-imi-place-ce-vad/

Consilieri și funcționari publici nu și-au declarat apartamentele pe care le dețin în Dubai, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume. Riscă astfel să fie acuzați de fals în declarații. Pe lista românilor care dețin apartamente și case în luxosul oraș din Emiratele Arabe Unite figurează și anchetați sau condamnați penal.

#UncoveredDubai este o nouă scurgere de date cu peste 800 de mii de proprietăți deținute de persoane fizice și companii.
Orașul Dubai se remarcă prin clădiri spectaculoase și plaje însorite, dar este și un paradis fiscal pentru miliardari sau membri ai grupărilor de criminalitate organizată. A devenit un loc preferat pentru investiții imobiliare după 1990, când veniturile din petrol au scăzut, iar liderii săi au căutat resurse financiare peste granițe.

Rușii domină clasamentul străinilor cu proprietăți în orașul cu cele mai înalte clădiri din lume: sunt peste 5300 de persoane care dețin peste 9700 de imobile. Unii fac parte din elita politică și financiară a Moscovei și sunt deja sub sancțiuni internaționale din cauza invaziei militare în Ucraina.

Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat investigația jurnalistică, în colaborare cu peste 20 de publicații, printre care și OCCRP, la care este afiliată și RISE Project.

https://www.riseproject.ro/articol/destinatia-dubai/

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu „omul Gazprom”.

Primul este magnatul Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat.

Celălalt este Iulian Iancu, fost deputat PSD, catalogat drept „omul Gazprom”, chiar de către un coleg de partid. E propus acum în fruntea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), dar controversele au determinat PSD să ceară un aviz SRI pentru el.

Cei doi se conectează și în afaceri, pe filiera de consultanță și marketing digital în care a colaborat șeful departamentului de comunicare al SRI.

Beneficiar economic major al Legii Offshore, Comănescu datorează zeci de milioane de euro la stat, dar primește credite guvernamentale de la Eximbank, garantate și prin contracte încheiate cu Lukoil. Legea îi interzice să ia contracte publice din cauza datoriilor la buget. Totuși o face, grație unui artificiu fiscal.

Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale.

https://www.riseproject.ro/articol/calul-troian-din-independenta-noastra-energetica/?fbclid=IwAR18wc1E1W6HLFL5kda3wqm1ebIOIoniI0ZBMxACfRK-ePcLuOJ4X53Sx2Y

Aproape 1 milion de euro pe zi. Atât a încasat, în medie, anul trecut, biroul din București al unei companii cipriote, principalul importator de gaze naturale în 2021. A obținut astfel un profit de opt ori mai mare decât filiala Gazprom din România.

Schema îl îmbogățește pe oligarhul rus Vitaliy Machitski, care importă de două decenii gaze rusești la noi prin intermediul unor companii înființate în paradisuri fiscale. Lanțul comercial îi permite să câștige de două ori, atât din importuri, cât și din furnizare.

Machitski este prieten din tinerețe cu generalul KGB, Serghei Chemezov, directorul executiv al ROSTEC, complexul militar al Kremlinului care produce și armele cu care sunt atacate acum orașele din Ucraina. Chemezov este, la rândul lui, vechi camarad în spionajul sovietic cu Vladimir Putin.

Guvernul nostru contracarează scumpirea gazelor prin compensarea facturilor și plafonarea prețului la consumatorii finali. Decontul este suportat tot de noi, prin taxe și impozite, susțin experții în energie. În plus, gazele au scumpit masiv îngrășămintele, iar specialiștii spun că simțim asta în buzunare când cumpărăm pâine, carne sau ulei.

Citește articolul aici:
https://www.riseproject.ro/articol/factura-ruseasca/

Lansăm „Catedra de abuz”, un proiect jurnalistic care monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară.

https://www.riseproject.ro/catedra-de-abuz/

Sunt fenomene sistematice și repetitive în sistemul nostru de învățământ, așa cum o arată studiile recente ale Centrului Filia, organizație nonguvernamentală care apără drepturile femeilor:
- 30% dintre studente susțin că au fost hărțuite sexual în timpul studiilor.
- Doar 16% dintre universități menționează hărțuirea sexuală în codurile de etică, cu definirea faptei.
- Doar una din 10 victime ale violenței de gen face demersuri către autorități după ce a trecut printr-o formă de abuz.
- Un sfert dintre români cred că victimele exagerează sau inventează acuzațiile pe care le fac.
Hărțuirea sexuală în școli este un fenomen des întâlnit, dar statul nu oferă programe de prevenție și nici ajutor pentru victime. Cazurile de abuz sunt rareori reclamate, pentru că victimele sunt stigmatizate și blamate. Sunt descurajate astfel să depună plângeri împotriva agresorilor.

Abuzatorii rămân la catedră și continuă cu noi generații de elevi și studenți.

Ce ne propunem:
📍 Să realizăm o hartă interactivă a cazurilor de hărțuire și abuz sexual din unitățile de învățământ, care au ajuns în instanță în ultimii 5 ani.
🙋‍♀️ Să strângem mărturii noi și să demascăm cele mai flagrante cazuri.
❤️‍🩹 Să sprijinim victimele, în parteneriat cu Asociația ANAIS, care va oferi sprijin psihologic și juridic pentru persoanele care au trecut prin experiențe traumatizante în unitățile de învățământ.

În plus, ANAIS va coordona un studiu exploratoriu în trei dintre cele mai mari universități și în cinci licee din țară, pentru a arăta amploarea fenomenului.
Proiect derulat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund - Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și inclusivă
#catedradeabuz #haide #ActiveCitizensFound #România #activecitizens #EEANorwayGrants

Glume sau aluzii de natură sexuală, comentarii indecente despre aspectul fizic, propuneri sau avansuri sexuale, amenințări sau condiționarea rezultatelor școlare pentru a accepta oricare dintre aceste comportamente. Profesorii nu au dreptul să facă așa ceva. Dacă ai trecut prin asta, scrie-ne.

📝 Intră pe riseproject.ro/catedra-de-abuz/ și completează formularul
📱 Contactează-ne pe Facebook și Instagram
📧 Trimite un mail la catedradeabuz@riseproject.ro

Identitatea ta va fi protejată.

Tot ce-și doresc agresorii este să păstrezi secretul și să te îngropi în rușine. Tăcerea îi încurajează să continue și să acumuleze putere în raport cu victimele lor.


Proiect derulat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și inclusivă.

Metrorex, compania statului care administrează metroul bucureștean, a promovat recent dispozitivele pentru fumat ale unei platforme online care vinde și produse cu nicotină, a căror reclamă e interzisă.
Platforma care le comercializează susține că produsele promovate nu dăunează sănătății, dar specialiștii spun că efectele pe termen lung ale consumului determină probleme pulmonare și cardiovasculare.

Unul dintre fondatorii SRL-ului care vinde produsele pe platforma online a fost condamnat, în trecut, pentru trafic de droguri de mare risc, retrăgându-se din firma care administrează platforma cu câteva luni înainte ca reclama să apară la metrou.

Citește mai multe aici: https://www.riseproject.ro/usi-deschise-pentru-nicotina/

Sea Navigator, o navă care transportă mărfuri, reapare pe radar pe 21 ianuarie 2022, cu puțin timp înainte să ajungă în portul Constanța.

Dispăruse de trei săptămâni în apropiere de coasta cipriotă.

În ultimii ani, mai multe nave au oprit sistemele de localizare ca să treacă clandestin prin portul sirian Tartus. Aici e punctul de încărcare pentru o resursă importantă. Se numește rocă fosfatică și este materie primă pentru îngrășămintele folosite în agricultură. Este extrasă din minele Siriei, disputate de către milițiile guvernamentale și de organizația ISIS, responsabilă de numeroase atentate teroriste.

Citește mai multe aici: https://www.riseproject.ro/.../cand-navele-dispar-de-pe.../

Corespondența confidențială din interiorul Uber, gigantul american care a revoluționat transportul de persoane la nivel global, arată strategii agresive și metode ilicite pentru cucerirea unor noi piețe.
Deși s-a promovat ca un pionier al revoluției digitale, Uber a apelat la practici vechi ca să obțină favoruri de la politicieni influenți.

Corporația a cheltuit sume importante pentru angajarea unei armate de consultanți externi care să pună în funcțiune mașinăria de influență a decidenților politici.

Între 2014 și 2016, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.

Detaliile apar în proiectul global „The Uber Files”, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației. Sunt peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de emailuri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au fost scurse publicației The Guardian care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. RISE Project este partenerul din România al acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume.

Documentele arată cum a decurs la noi colaborarea dintre șefii Uber, consultanții externi și decidenții de la București.

Citește articolul aici: https://www.riseproject.ro/articol/masinaria-uber/

Sunt gangsteri craioveni și în ultimul deceniu au obținut sute de milioane de dolari din clonarea cardurilor bancare la scară industrială.

După ce și-au stabilit cartierul general în paradisul mexican Riviera Maya, românii au plasat banii furați de la turiști în proprietăți pe mai multe continente.

Alte grămezi de bani au fost îngropate la propriu în curțile părintești din Craiova.

Paraguay a fost un punct-cheie pe harta fraudelor transfrontaliere. Aici operațiunile au fost coordonate de cumnatul lui Florian Tudor, zis Rechinul, șeful grupării din Riviera Maya.

Sume mari de bani au ajuns apoi în țara vecină, Brazilia, unde au fost folosite pentru achiziția unor imobile.

În timp ce numele lui Tudor a făcut înconjurul lumii, cumnatul său brazilian a primit mai puțină atenție, iar procesul său penal stagnează de ani buni.

https://www.riseproject.ro/articol/gruparea-riviera-maya-divizia-din-paraguay/

Plăți preferențiale, datorii de sute de milioane de euro și filiere interlope.
Așa arată profilul operatorului aerian Blue Air, care a provocat săptămâna trecută haos în aeroporturi după ce a anulat brusc toate zborurile programate.

Banii publici. În primul an de pandemie, statul pompează peste 62 de milioane de euro în compania de transport aerian ca să nu se prăbușească financiar și să își poată continua activitatea. Era deja plină de datorii.

Pe cine ajută, de fapt, statul?
Aproape 2 milioane de euro se scurg rapid în contul personal al proprietarului Blue Air, Cristian Rada. Pregătise și un recipient special, iar banii curg lunar. Încasează sumele de la compania Blue Air pentru că o lasă să vândă bilete pe platforma lui online.

Oamenii cumpără bilete, dar le sunt anulate zborurile. Unii pasageri așteaptă și de doi ani rambursarea banilor. Sunt păgubiți de două ori, după ce operatorul aerian a încetat rambursarea ajutorului de stat, iar bugetul public acoperă deja sumele restante.
Terenul retrocedat. Guvernul a aprobat ca garanție pentru ajutorul de stat și o pădure de la marginea Capitalei. Fusese retrocedată pe o filieră interlopă și pusă gaj de Blue Air după mai multe tranzacții obscure.

https://www.riseproject.ro/articol/efectul-blue-air/?fbclid=IwAR1hoO3SlTfC6mHClAI6Sb_k8JdVFv4uhQ2tuRjQ_vW7y_h7qHuhHk3DNlQ

„De ce iau numai eu bani? Că n-am lucrat numai eu.”
Asta ne întreabă un muncitor al fostului combinat de azbociment din Târgu Jiu.

E printre puținii care au primit compensație de boală profesională.

Foștii lui colegi, care stau cu el la masă, n-au primit niciun leu.

Ani la rând au înghițit praf toxic. Praf de azbest.
Efectele s-au văzut la ani distanță. Bolile apar și după decenii de la expunere.

Statul nu-i ajută pe foștii muncitori, deși le-a măcinat zilnic sănătatea în fabricile sale. În schimb, i-a târât prin tribunale pentru un pumn de bani.

Unii au murit de cancer chiar în timp ce se luptau cu statul. Alții au renunțat să mai spere.
Boala lor a fost catalogată de Guvern ca un „tribut plătit progresului”.

În țările de unde provin cei care au cumpărat fabricile de ciment, lucrurile au stat altfel. Pentru un singur bolnav, Elveția plătește, în medie, compensații de jumătate de milion de euro, de patru ori mai mult decât a plătit statul român pentru bolnavii dintr-un județ întreg.

https://www.riseproject.ro/articol/afaceri-toxice

„Ne dădea lapte! Pentru condiții deosebite”.

A fost una dintre puținele măsuri de protecție a muncitorilor de la fostul combinat de azbociment din Aleșd, județul Bihor.

Cu toate acestea, statisticile oficiale nu menționează niciun caz de boală profesională în tot județul Bihor în ultimii 20 de ani.

Aproape 80 la sută dintre formele de cancer profesional recunoscute în statele UE sunt legate de azbest.

Citiți partea a doua din seria #AfaceriToxice

https://www.riseproject.ro/articol/fabrica-in-care-boala-n-a-putut-sa-intre/