Liberalul Nicolae Neagu, vicepreședinte al Senatului, s-a îmbogățit din ruinele unei fabrici de stat din Sibiu.

A cumpărat complexul industrial Metalcar in 2006 și l-a falimentat prin combinații financiare succesive, care au lăsat statul fără fabrică, fără terenuri, dar cu o pagubă mai mare decât suma încasată la privatizare.

Azi, prietenul senatorului ridică 23 de blocuri, ca niște implanturi gri-beton, pe fosta platformă industrială, la câteva minute de centrul istoric al Sibiului.

Am investigat toată schema:

https://www.riseproject.ro/hainele-cele-noi-ale-orasului/

Descarcă RISE App, noua noastră aplicație de mobil, ca să asculți investigații de referință în format audiobook și ca să vezi o dezbatere faină.

Ai acces multimedia la subiecte complexe și vrem să călătorești prin ele cât mai ușor, chiar dacă ești la volan, mergi pe stradă sau alergi în parc.

Investigațiile audio sunt citite de jurnaliști și actori cunoscuți, precum și de reporteri RISE.

Mulțumim, Cătălin Striblea, Vitalie Cojocari, Ilinca Manolache, Smaranda Caragea și Serban Pavlu!

Experimentul video RISE Talks te introduce în culisele seriei de investigații Oameni și Măști. Afli cum guvernul și crima organizată s-au întrecut în tunuri financiare din bani publici, pe stare de urgență sau alertă, in pandemia care tocmai s-a încheiat. Dezbaterea e moderată de Alice Iacobescu, o jurnalistă pe care o respectăm dintotdeauna.

Aplicația RISE de mobil a fost dezvoltată de Quickdata și finanțată prin programul Stars4Media. RISE Talks a fost produs împreună cu Upgrade 100.

Poti descărca RISE APP de aici:

Google Play: https://play.google.com/store/apps/details?id=ro.riseproject.app

Apple Store: https://apps.apple.com/ro/app/rise-project/id1607349911

Într-un interviu pentru RISE, Emilia Sercan oferă detalii despre cele mai recente mesaje de amenințare pe care le-a primit și despre posibila implicare a unor ofițeri de poliție în acțiuni de discreditare a persoanei sale și, ulterior, de mușamalizare a operațiunii.

Până acum, nicio instituție a statului nu a explicat cum a fost posibil ca probe dintr-un dosar penal să ajungă rapid în spațiul public și să alimenteze operațiunea de discreditare și intimidare a jurnalistei.

Emilia Șercan spune că a fost surprinsă să afle că ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut acces la informații din dosarul ei și că demnitarul i-a mărturisit că a ajuns să nu mai aibă încredere în Poliția Română.

https://www.riseproject.ro/video-emilia-sercan-ministrul-de-interne-mi-a-spuns-ca-a-ajuns-sa-nu-mai-aiba-incredere-in-politie/

Condamnat în trecut pentru tentativă de omor, Sorin Lazăr a fost numit acum două zile membru în comisia de disciplină din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Va face practic ordine în instituție, împreună cu alți doi colegi. Comisia de disciplină face anchete interne și dă sancțiuni angajaților din AEP pentru abateri disciplinare.

Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibă, potrivit normelor legale, „o bună reputație profesională și o conduită corespunzătoare în exercitarea funcției publice”. În cazul lui Lazăr, acestea sunt cântărite de șeful său, Mitulețu Buică, președintele AEP.

Cei doi se cunosc de peste două decenii. Mitulețu l-a ajutat pe Lazăr să-și albească cazierul după ce făcuse închisoare pentru că înjunghiase un rival politic în campania prezidențială din anul 2000. Apoi, Mitulețu l-a promovat ca director al departamentului de Cooperare internațională din AEP.

Lazăr a fost personajul central în episodul „Cuțitarul”, prima parte a seriei „Hidra Electorală”, publicată anul trecut de RISE Project.

• Citește #HidraElectorală:
> ​​Cuțitarul - https://bit.ly/3mNOVCt
> Aranjamente Electorale pentru Partid - https://bit.ly/3FEPEyt
> Cel care a ieșit în față - https://bit.ly/3AtU4Vi
> Cumetrii cu autoritate - https://bit.ly/2YFjS3F
> Parlamentul și-a amintit hidra din AEP - https://bit.ly/38CIf

Foto: Președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică și directorul departamentului Cooperare Internațională, Sorin Lazăr. Fotografie de Andreea Alexandru, Mediafax Foto

Mâine, pe Rise Project.

Șase cetățeni arabi au făcut tranzacții de milioane de dolari în România, chiar și după ce au fost acuzați de legături cu organizații teroriste. Unii au fost expulzați, alții au plecat de bunăvoie, dar fac nestingheriți afaceri aici în continuare. Își conduc companiile de la distanță, inclusiv prin procuri date în fața diplomaților noștri din străinătate, deși sunt indezirabili în România. Doi dintre ei sunt nepoții unui fost ministru sirian de Interne.

Exportă, în principal, animale în Siria, țară aflată sub sancțiuni internaționale pentru sângerosul război purtat în ultimul deceniu de regimul de la Damasc împotriva propriilor cetățeni. Operațiunile comerciale s-au derulat prin Portul Constanța, de unde plecau și tone de cereale finanțate prin bănci siriene aflate pe lista neagră.

Regimul Bashar al-Assad este unul dintre puținii susținători ai președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina.
https://www.riseproject.ro/articol/sanctiuni-fara-bani/

Investigația OCCRP/RISE Project despre Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și zecile de milioane de euro sifonate prin companii-paravan din paradisuri fiscale este menționată în raportul anual privind drepturile omului în România publicat aseară de Departamentul de Stat al SUA.

Corupția și, respectiv, independența presei sunt printre domeniile-cheie punctate și analizate în raportul de țară pe anul 2021.
https://tinyurl.com/3a2s4kd2

Articolul OCCRP/RISE face parte din seria #PandoraPapers, coordonată la nivel global de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).
https://tinyurl.com/2p9d42ts

Aproape 19 milioane de euro pleacă, în 2012, de la o instituție publică din București și ajung într-un cont secret din Cipru. De aici sunt împrăștiați mai departe în alte paradisuri fiscale.

Sunt bani europeni pentru furnizarea de alimente pentru 2,5 milioane de români cu venituri mici. Adică cele mai nevoiașe familii din țară. Banii dispar, iar alimentele nu mai ajung la destinație.

În acte, cel care trebuia să le distribuie era un sărman din Sofia. Din om al străzii devenise, pentru bani, om de paie. Joacă astfel rolul de paravan pentru interlopi care prosperă din banii pentru alimente.
Le-am urmărit bunurile de lux și proprietățile cumpărate după ce banii au dispărut.

https://www.riseproject.ro/bunuri-de-lux-pe-banii-sarmanilor/?fbclid=IwAR0aJTDZzJjCZk142wezYHr_xiKtw1lCoc-zi-1fMVG0Cdu7dNGY1abt6wE

Propus de patru luni pentru demitere, șeful Autorității Electorale Permanente(AEP), Florin Mitulețu Buică, profită de un amendament introdus discret în Parlament, astfel încât să scape de dosarul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.

Amendamentul salvator este asumat de purtătorul de cuvânt al PSD, parlamentarul Radu Oprea, care susține ca s-a consultat cu toți factorii implicați, mai puțin cu AEP.

În lista ajunsă la Comisia pentru administrație publică de la Camera Deputaților, pe 5 aprilie 2022, amendamentele figurează drept „propunerea AEP”.

Amendamentul a fost îmbrățișat de coaliția de guvernare, inclusiv de PNL, același partid care în urmă cu patru luni ceruse, tot în Parlament, schimbarea lui Mituletu Buică din funcție din cauza problemelor penale.

Procurorii îl acuză pe Mitulețu-Buică, șeful AEP, că a demis abuziv doi directori și a angajat alți 18, fără concurs, încălcând astfel legea. RISE a documentat nepotismele în seria de investigații „Hidra Electorală”.

Votul final al amendamentului are loc mâine dimineață.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Parlamentul a legalizat ieri numirile în funcții de conducere, fără concurs, în Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este vorba de secretari generali, directori generali, directori, șefii de servicii, de departamente, de birouri, precum și adjuncții lor. Ei pot fi aduși în instituție, prin transfer sau detașare, și să fie promovați în AEP chiar dacă nu au deloc experiență. Acum vechimea trebuie să fie între 5 și 15 ani, în funcție de poziția ierarhică.

Dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, atunci AEP scapă de 13 procese intentate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici fix pe aceeași speță - transferul unor angajați și promovarea lor fără concurs.

RISE a scris pe larg despre aceste numiri discreționare în partea a patra din seria #HidraElectorala, „Cumetrii cu autoritate”.
În schimb, Parlamentul a respins amendamentul care-l scăpa pe președintele AEP, Florin Mitulețu, de problemele penale. Este judecat pentru numirea a 18 directori generali în funcție, fără concurs. Printre ei, Sorin Gabriel Lazăr, directorul general al departamentului Cooperare Internațională, condamnat în trecut pentru tentativă de omor.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Am intrat incognito pe mai multe canale și grupuri ale aplicației Telegram ca să aflam cine sunt cei care trafichează imagini cu copii abuzați sexual, câți bani câștigă și de ce sunt siguri că nu vor fi prinși de poliție. Experții judiciari susțin că astfel de practici sunt mai greu de investigat, comunicațiile fiind criptate, iar pedepsele aplicate la noi sunt prea blânde. Pandemia COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, a amplificat fenomenul, spun polițiștii care combat crima organizată.

https://www.riseproject.ro/puscarie-curata-dar-imi-place-ce-vad/

Consilieri și funcționari publici nu și-au declarat apartamentele pe care le dețin în Dubai, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume. Riscă astfel să fie acuzați de fals în declarații. Pe lista românilor care dețin apartamente și case în luxosul oraș din Emiratele Arabe Unite figurează și anchetați sau condamnați penal.

#UncoveredDubai este o nouă scurgere de date cu peste 800 de mii de proprietăți deținute de persoane fizice și companii.
Orașul Dubai se remarcă prin clădiri spectaculoase și plaje însorite, dar este și un paradis fiscal pentru miliardari sau membri ai grupărilor de criminalitate organizată. A devenit un loc preferat pentru investiții imobiliare după 1990, când veniturile din petrol au scăzut, iar liderii săi au căutat resurse financiare peste granițe.

Rușii domină clasamentul străinilor cu proprietăți în orașul cu cele mai înalte clădiri din lume: sunt peste 5300 de persoane care dețin peste 9700 de imobile. Unii fac parte din elita politică și financiară a Moscovei și sunt deja sub sancțiuni internaționale din cauza invaziei militare în Ucraina.

Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat investigația jurnalistică, în colaborare cu peste 20 de publicații, printre care și OCCRP, la care este afiliată și RISE Project.

https://www.riseproject.ro/articol/destinatia-dubai/

Ne securizăm energetic cu partenerul Lukoil și cu „omul Gazprom”.

Primul este magnatul Gabriel Comănescu, proprietarul Grupului Servicii Petroliere (GSP), contractor vechi al corporațiilor rusești și unul dintre cei mai mari datornici la bugetul de stat.

Celălalt este Iulian Iancu, fost deputat PSD, catalogat drept „omul Gazprom”, chiar de către un coleg de partid. E propus acum în fruntea Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), dar controversele au determinat PSD să ceară un aviz SRI pentru el.

Cei doi se conectează și în afaceri, pe filiera de consultanță și marketing digital în care a colaborat șeful departamentului de comunicare al SRI.

Beneficiar economic major al Legii Offshore, Comănescu datorează zeci de milioane de euro la stat, dar primește credite guvernamentale de la Eximbank, garantate și prin contracte încheiate cu Lukoil. Legea îi interzice să ia contracte publice din cauza datoriilor la buget. Totuși o face, grație unui artificiu fiscal.

Politicile populiste ale lui Iancu au tergiversat timp de patru ani legea exploatării gazelor de sub Marea Neagră, în beneficiul importurilor rusești – reclamă specialiștii din domeniu. Mari companii americane s-au retras, iar Comănescu le-a preluat o parte din operațiuni. Iancu susține însă că a apărat interesele naționale.

https://www.riseproject.ro/articol/calul-troian-din-independenta-noastra-energetica/?fbclid=IwAR18wc1E1W6HLFL5kda3wqm1ebIOIoniI0ZBMxACfRK-ePcLuOJ4X53Sx2Y

Aproape 1 milion de euro pe zi. Atât a încasat, în medie, anul trecut, biroul din București al unei companii cipriote, principalul importator de gaze naturale în 2021. A obținut astfel un profit de opt ori mai mare decât filiala Gazprom din România.

Schema îl îmbogățește pe oligarhul rus Vitaliy Machitski, care importă de două decenii gaze rusești la noi prin intermediul unor companii înființate în paradisuri fiscale. Lanțul comercial îi permite să câștige de două ori, atât din importuri, cât și din furnizare.

Machitski este prieten din tinerețe cu generalul KGB, Serghei Chemezov, directorul executiv al ROSTEC, complexul militar al Kremlinului care produce și armele cu care sunt atacate acum orașele din Ucraina. Chemezov este, la rândul lui, vechi camarad în spionajul sovietic cu Vladimir Putin.

Guvernul nostru contracarează scumpirea gazelor prin compensarea facturilor și plafonarea prețului la consumatorii finali. Decontul este suportat tot de noi, prin taxe și impozite, susțin experții în energie. În plus, gazele au scumpit masiv îngrășămintele, iar specialiștii spun că simțim asta în buzunare când cumpărăm pâine, carne sau ulei.

Citește articolul aici:
https://www.riseproject.ro/articol/factura-ruseasca/

Lansăm „Catedra de abuz”, un proiect jurnalistic care monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară.

https://www.riseproject.ro/catedra-de-abuz/

Sunt fenomene sistematice și repetitive în sistemul nostru de învățământ, așa cum o arată studiile recente ale Centrului Filia, organizație nonguvernamentală care apără drepturile femeilor:
- 30% dintre studente susțin că au fost hărțuite sexual în timpul studiilor.
- Doar 16% dintre universități menționează hărțuirea sexuală în codurile de etică, cu definirea faptei.
- Doar una din 10 victime ale violenței de gen face demersuri către autorități după ce a trecut printr-o formă de abuz.
- Un sfert dintre români cred că victimele exagerează sau inventează acuzațiile pe care le fac.
Hărțuirea sexuală în școli este un fenomen des întâlnit, dar statul nu oferă programe de prevenție și nici ajutor pentru victime. Cazurile de abuz sunt rareori reclamate, pentru că victimele sunt stigmatizate și blamate. Sunt descurajate astfel să depună plângeri împotriva agresorilor.

Abuzatorii rămân la catedră și continuă cu noi generații de elevi și studenți.

Ce ne propunem:
📍 Să realizăm o hartă interactivă a cazurilor de hărțuire și abuz sexual din unitățile de învățământ, care au ajuns în instanță în ultimii 5 ani.
🙋‍♀️ Să strângem mărturii noi și să demascăm cele mai flagrante cazuri.
❤️‍🩹 Să sprijinim victimele, în parteneriat cu Asociația ANAIS, care va oferi sprijin psihologic și juridic pentru persoanele care au trecut prin experiențe traumatizante în unitățile de învățământ.

În plus, ANAIS va coordona un studiu exploratoriu în trei dintre cele mai mari universități și în cinci licee din țară, pentru a arăta amploarea fenomenului.
Proiect derulat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund - Romania, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și inclusivă
#catedradeabuz #haide #ActiveCitizensFound #România #activecitizens #EEANorwayGrants

Glume sau aluzii de natură sexuală, comentarii indecente despre aspectul fizic, propuneri sau avansuri sexuale, amenințări sau condiționarea rezultatelor școlare pentru a accepta oricare dintre aceste comportamente. Profesorii nu au dreptul să facă așa ceva. Dacă ai trecut prin asta, scrie-ne.

📝 Intră pe riseproject.ro/catedra-de-abuz/ și completează formularul
📱 Contactează-ne pe Facebook și Instagram
📧 Trimite un mail la catedradeabuz@riseproject.ro

Identitatea ta va fi protejată.

Tot ce-și doresc agresorii este să păstrezi secretul și să te îngropi în rușine. Tăcerea îi încurajează să continue și să acumuleze putere în raport cu victimele lor.


Proiect derulat de Asociația RISE Project în parteneriat cu Asociația ANAIS, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și inclusivă.

Metrorex, compania statului care administrează metroul bucureștean, a promovat recent dispozitivele pentru fumat ale unei platforme online care vinde și produse cu nicotină, a căror reclamă e interzisă.
Platforma care le comercializează susține că produsele promovate nu dăunează sănătății, dar specialiștii spun că efectele pe termen lung ale consumului determină probleme pulmonare și cardiovasculare.

Unul dintre fondatorii SRL-ului care vinde produsele pe platforma online a fost condamnat, în trecut, pentru trafic de droguri de mare risc, retrăgându-se din firma care administrează platforma cu câteva luni înainte ca reclama să apară la metrou.

Citește mai multe aici: https://www.riseproject.ro/usi-deschise-pentru-nicotina/

Sea Navigator, o navă care transportă mărfuri, reapare pe radar pe 21 ianuarie 2022, cu puțin timp înainte să ajungă în portul Constanța.

Dispăruse de trei săptămâni în apropiere de coasta cipriotă.

În ultimii ani, mai multe nave au oprit sistemele de localizare ca să treacă clandestin prin portul sirian Tartus. Aici e punctul de încărcare pentru o resursă importantă. Se numește rocă fosfatică și este materie primă pentru îngrășămintele folosite în agricultură. Este extrasă din minele Siriei, disputate de către milițiile guvernamentale și de organizația ISIS, responsabilă de numeroase atentate teroriste.

Citește mai multe aici: https://www.riseproject.ro/.../cand-navele-dispar-de-pe.../