Urmărim de un deceniu banii celor care te fură. Ai noștri se socotesc mai simplu.

——————-
*Sustine RISE lunar: https://bit.ly/3q9E34Y

6 iulie 2017 / Ne viziteaza ANAF în urma unei sesizări făcute de o persoană fictivă. Verifică toată arhiva contabilă. Nu găsește nimic

8 noiembrie 2018 / Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPCP) ne cere să dezvăluim sursele de informații sub amenințarea unei amenzi de 20 de milioane de euro. Comisia Europeană ne apără.

10 decembrie 2018 / Poliția Teleorman ne caută în cazul plângerii depuse împotriva noastră de directorul Tel Drum, Petre Pitis.

20 martie 2015 / Firmele lui Sebastian Ghita ne fac plângere la Poltia Ploiesti după o serie de articole privind tranzactiile lor cu instituțiile de stat.

Continuăm.

——————-
*Sustine RISE lunar: https://bit.ly/3q9E34Y

Liberalul Nicolae Neagu, vicepreședinte al Senatului, s-a îmbogățit din ruinele unei fabrici de stat din Sibiu.

A cumpărat complexul industrial Metalcar in 2006 și l-a falimentat prin combinații financiare succesive, care au lăsat statul fără fabrică, fără terenuri, dar cu o pagubă mai mare decât suma încasată la privatizare.

Azi, prietenul senatorului ridică 23 de blocuri, ca niște implanturi gri-beton, pe fosta platformă industrială, la câteva minute de centrul istoric al Sibiului.

Am investigat toată schema:

https://www.riseproject.ro/hainele-cele-noi-ale-orasului/

Descarcă RISE App, noua noastră aplicație de mobil, ca să asculți investigații de referință în format audiobook și ca să vezi o dezbatere faină.

Ai acces multimedia la subiecte complexe și vrem să călătorești prin ele cât mai ușor, chiar dacă ești la volan, mergi pe stradă sau alergi în parc.

Investigațiile audio sunt citite de jurnaliști și actori cunoscuți, precum și de reporteri RISE.

Mulțumim, Cătălin Striblea, Vitalie Cojocari, Ilinca Manolache, Smaranda Caragea și Serban Pavlu!

Experimentul video RISE Talks te introduce în culisele seriei de investigații Oameni și Măști. Afli cum guvernul și crima organizată s-au întrecut în tunuri financiare din bani publici, pe stare de urgență sau alertă, in pandemia care tocmai s-a încheiat. Dezbaterea e moderată de Alice Iacobescu, o jurnalistă pe care o respectăm dintotdeauna.

Aplicația RISE de mobil a fost dezvoltată de Quickdata și finanțată prin programul Stars4Media. RISE Talks a fost produs împreună cu Upgrade 100.

Poti descărca RISE APP de aici:

Google Play: https://play.google.com/store/apps/details?id=ro.riseproject.app

Apple Store: https://apps.apple.com/ro/app/rise-project/id1607349911

Într-un interviu pentru RISE, Emilia Sercan oferă detalii despre cele mai recente mesaje de amenințare pe care le-a primit și despre posibila implicare a unor ofițeri de poliție în acțiuni de discreditare a persoanei sale și, ulterior, de mușamalizare a operațiunii.

Până acum, nicio instituție a statului nu a explicat cum a fost posibil ca probe dintr-un dosar penal să ajungă rapid în spațiul public și să alimenteze operațiunea de discreditare și intimidare a jurnalistei.

Emilia Șercan spune că a fost surprinsă să afle că ministrul de Interne, Lucian Bode, a avut acces la informații din dosarul ei și că demnitarul i-a mărturisit că a ajuns să nu mai aibă încredere în Poliția Română.

https://www.riseproject.ro/video-emilia-sercan-ministrul-de-interne-mi-a-spuns-ca-a-ajuns-sa-nu-mai-aiba-incredere-in-politie/

Condamnat în trecut pentru tentativă de omor, Sorin Lazăr a fost numit acum două zile membru în comisia de disciplină din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Va face practic ordine în instituție, împreună cu alți doi colegi. Comisia de disciplină face anchete interne și dă sancțiuni angajaților din AEP pentru abateri disciplinare.

Membrii comisiei de disciplină trebuie să aibă, potrivit normelor legale, „o bună reputație profesională și o conduită corespunzătoare în exercitarea funcției publice”. În cazul lui Lazăr, acestea sunt cântărite de șeful său, Mitulețu Buică, președintele AEP.

Cei doi se cunosc de peste două decenii. Mitulețu l-a ajutat pe Lazăr să-și albească cazierul după ce făcuse închisoare pentru că înjunghiase un rival politic în campania prezidențială din anul 2000. Apoi, Mitulețu l-a promovat ca director al departamentului de Cooperare internațională din AEP.

Lazăr a fost personajul central în episodul „Cuțitarul”, prima parte a seriei „Hidra Electorală”, publicată anul trecut de RISE Project.

• Citește #HidraElectorală:
> ​​Cuțitarul - https://bit.ly/3mNOVCt
> Aranjamente Electorale pentru Partid - https://bit.ly/3FEPEyt
> Cel care a ieșit în față - https://bit.ly/3AtU4Vi
> Cumetrii cu autoritate - https://bit.ly/2YFjS3F
> Parlamentul și-a amintit hidra din AEP - https://bit.ly/38CIf

Foto: Președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică și directorul departamentului Cooperare Internațională, Sorin Lazăr. Fotografie de Andreea Alexandru, Mediafax Foto

Mâine, pe Rise Project.

Șase cetățeni arabi au făcut tranzacții de milioane de dolari în România, chiar și după ce au fost acuzați de legături cu organizații teroriste. Unii au fost expulzați, alții au plecat de bunăvoie, dar fac nestingheriți afaceri aici în continuare. Își conduc companiile de la distanță, inclusiv prin procuri date în fața diplomaților noștri din străinătate, deși sunt indezirabili în România. Doi dintre ei sunt nepoții unui fost ministru sirian de Interne.

Exportă, în principal, animale în Siria, țară aflată sub sancțiuni internaționale pentru sângerosul război purtat în ultimul deceniu de regimul de la Damasc împotriva propriilor cetățeni. Operațiunile comerciale s-au derulat prin Portul Constanța, de unde plecau și tone de cereale finanțate prin bănci siriene aflate pe lista neagră.

Regimul Bashar al-Assad este unul dintre puținii susținători ai președintelui rus Vladimir Putin în contextul războiului din Ucraina.
https://www.riseproject.ro/articol/sanctiuni-fara-bani/

Investigația OCCRP/RISE Project despre Robert Negoiță, primarul sectorului 3, și zecile de milioane de euro sifonate prin companii-paravan din paradisuri fiscale este menționată în raportul anual privind drepturile omului în România publicat aseară de Departamentul de Stat al SUA.

Corupția și, respectiv, independența presei sunt printre domeniile-cheie punctate și analizate în raportul de țară pe anul 2021.
https://tinyurl.com/3a2s4kd2

Articolul OCCRP/RISE face parte din seria #PandoraPapers, coordonată la nivel global de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ).
https://tinyurl.com/2p9d42ts

Aproape 19 milioane de euro pleacă, în 2012, de la o instituție publică din București și ajung într-un cont secret din Cipru. De aici sunt împrăștiați mai departe în alte paradisuri fiscale.

Sunt bani europeni pentru furnizarea de alimente pentru 2,5 milioane de români cu venituri mici. Adică cele mai nevoiașe familii din țară. Banii dispar, iar alimentele nu mai ajung la destinație.

În acte, cel care trebuia să le distribuie era un sărman din Sofia. Din om al străzii devenise, pentru bani, om de paie. Joacă astfel rolul de paravan pentru interlopi care prosperă din banii pentru alimente.
Le-am urmărit bunurile de lux și proprietățile cumpărate după ce banii au dispărut.

https://www.riseproject.ro/bunuri-de-lux-pe-banii-sarmanilor/?fbclid=IwAR0aJTDZzJjCZk142wezYHr_xiKtw1lCoc-zi-1fMVG0Cdu7dNGY1abt6wE

Propus de patru luni pentru demitere, șeful Autorității Electorale Permanente(AEP), Florin Mitulețu Buică, profită de un amendament introdus discret în Parlament, astfel încât să scape de dosarul penal în care este judecat pentru abuz în serviciu.

Amendamentul salvator este asumat de purtătorul de cuvânt al PSD, parlamentarul Radu Oprea, care susține ca s-a consultat cu toți factorii implicați, mai puțin cu AEP.

În lista ajunsă la Comisia pentru administrație publică de la Camera Deputaților, pe 5 aprilie 2022, amendamentele figurează drept „propunerea AEP”.

Amendamentul a fost îmbrățișat de coaliția de guvernare, inclusiv de PNL, același partid care în urmă cu patru luni ceruse, tot în Parlament, schimbarea lui Mituletu Buică din funcție din cauza problemelor penale.

Procurorii îl acuză pe Mitulețu-Buică, șeful AEP, că a demis abuziv doi directori și a angajat alți 18, fără concurs, încălcând astfel legea. RISE a documentat nepotismele în seria de investigații „Hidra Electorală”.

Votul final al amendamentului are loc mâine dimineață.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Parlamentul a legalizat ieri numirile în funcții de conducere, fără concurs, în Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Este vorba de secretari generali, directori generali, directori, șefii de servicii, de departamente, de birouri, precum și adjuncții lor. Ei pot fi aduși în instituție, prin transfer sau detașare, și să fie promovați în AEP chiar dacă nu au deloc experiență. Acum vechimea trebuie să fie între 5 și 15 ani, în funcție de poziția ierarhică.

Dacă legea va fi promulgată de președintele Klaus Iohannis, atunci AEP scapă de 13 procese intentate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici fix pe aceeași speță - transferul unor angajați și promovarea lor fără concurs.

RISE a scris pe larg despre aceste numiri discreționare în partea a patra din seria #HidraElectorala, „Cumetrii cu autoritate”.
În schimb, Parlamentul a respins amendamentul care-l scăpa pe președintele AEP, Florin Mitulețu, de problemele penale. Este judecat pentru numirea a 18 directori generali în funcție, fără concurs. Printre ei, Sorin Gabriel Lazăr, directorul general al departamentului Cooperare Internațională, condamnat în trecut pentru tentativă de omor.

Citește toată seria #HidraElectorala
https://tinyurl.com/3j5hucab

Am intrat incognito pe mai multe canale și grupuri ale aplicației Telegram ca să aflam cine sunt cei care trafichează imagini cu copii abuzați sexual, câți bani câștigă și de ce sunt siguri că nu vor fi prinși de poliție. Experții judiciari susțin că astfel de practici sunt mai greu de investigat, comunicațiile fiind criptate, iar pedepsele aplicate la noi sunt prea blânde. Pandemia COVID-19, când oamenii au stat mai mult acasă, a amplificat fenomenul, spun polițiștii care combat crima organizată.

https://www.riseproject.ro/puscarie-curata-dar-imi-place-ce-vad/

Consilieri și funcționari publici nu și-au declarat apartamentele pe care le dețin în Dubai, una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din lume. Riscă astfel să fie acuzați de fals în declarații. Pe lista românilor care dețin apartamente și case în luxosul oraș din Emiratele Arabe Unite figurează și anchetați sau condamnați penal.

#UncoveredDubai este o nouă scurgere de date cu peste 800 de mii de proprietăți deținute de persoane fizice și companii.
Orașul Dubai se remarcă prin clădiri spectaculoase și plaje însorite, dar este și un paradis fiscal pentru miliardari sau membri ai grupărilor de criminalitate organizată. A devenit un loc preferat pentru investiții imobiliare după 1990, când veniturile din petrol au scăzut, iar liderii săi au căutat resurse financiare peste granițe.

Rușii domină clasamentul străinilor cu proprietăți în orașul cu cele mai înalte clădiri din lume: sunt peste 5300 de persoane care dețin peste 9700 de imobile. Unii fac parte din elita politică și financiară a Moscovei și sunt deja sub sancțiuni internaționale din cauza invaziei militare în Ucraina.

Datele au fost obținute de Centrul pentru Studii Avansate de Apărare (C4ADS), o organizație non-profit din Washington, care cercetează criminalitatea și conflictele internaționale. Au ajuns astfel la publicația norvegiană E24, care a coordonat investigația jurnalistică, în colaborare cu peste 20 de publicații, printre care și OCCRP, la care este afiliată și RISE Project.

https://www.riseproject.ro/articol/destinatia-dubai/