Deputata Olga Ursu a participat, în Muntenegru, la o reuniune regională despre reformele europene și rolul partidelor politice în procesul de aderare la UE

Deputata Partidului MAN, Olga Ursu, a participat la reuniunea regională „Extinderea care produce rezultate: rolul politic al partidelor în avansarea procesului de aderare la UE”, organizată de Institutul Național Democratic și partenerii săi. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 5-7 iunie, în Muntenegru.

La eveniment au participat deputați și reprezentanți ai partidelor politice din Balcanii de Vest, Republica Moldova și Ucraina, alături de experți și practicieni europeni. Discuțiile au vizat dimensiunea politică a procesului de aderare la Uniunea Europeană și rolul partidelor politice în promovarea reformelor necesare integrării europene.

Potrivit deputatei, în cadrul reuniunii au mai fost abordate subiecte precum viitorul extinderii UE, asumarea politică a reformelor, consolidarea statului de drept, combaterea corupției, comunicarea procesului de integrare europeană și implicarea cetățenilor în susținerea reformelor.

„Un moment important al discuțiilor l-a constituit intervenția domnului Marko Makovec, reprezentant al Comisiei Europene, DG ENEST, care a vorbit despre viitorul extinderii UE, trecerea de la angajamente la rezultate concrete și despre modul în care poate fi restabilită credibilitatea procesului de extindere”, a precizat Olga Ursu.

De asemenea, sesiunile de lucru au fost dedicate identificării soluțiilor prin care partidele politice și instituțiile publice pot asigura continuitatea reformelor europene, indiferent de ciclurile electorale, și pot consolida asumarea politică a procesului de aderare.

Olga Ursu a subliniat că, pentru Republica Moldova, aceste dezbateri sunt deosebit de relevante în contextul avansării procesului de integrare europeană.

„Aderarea la Uniunea Europeană trebuie să rămână un obiectiv național, susținut prin reforme reale, dialog politic și cooperare instituțională. Uniunea Europeană nu mai reprezintă astăzi doar un proiect economic, ci și un spațiu al securității, stabilității, democrației și oportunităților. Pentru Republica Moldova, integrarea europeană trebuie să însemne instituții mai puternice, un stat de drept funcțional, reziliență în fața provocărilor și o viață mai bună pentru oameni”, a precizat deputata Partidului MAN.

Gaik Vartanean, la Festivalul Democrației: „Incluziunea minorităților naționale este o condiție pentru coeziunea socială”

Partidul Mișcarea Alternativa Națională a participat la Festivalul Democrației, eveniment organizat de mai multe organizații neguvernamentale, cu sprijinul partenerilor externi, dedicat dialogului, pluralismului și implicării civice. Formațiunea a fost reprezentată de deputați, consilieri municipali, membri ai organizației de tineret și activiști.

Deputatul Partidului MAN, Gaik Vartanean, a participat la panelul politic al evenimentului, alături de deputați din Parlamentul Republicii Moldova și din Danemarca, precum și de reprezentanți ai partidelor extraparlamentare. Discuțiile s-au concentrat pe dialogul în societate, incluziune și implicarea tuturor cetățenilor în viața publică.

Gaik Vartanean a subliniat că implicarea tuturor categoriilor sociale, inclusiv a cetățenilor vorbitori de limbă rusă, găgăuză, ucraineană și a altor minorități naționale, este esențială pentru consolidarea coeziunii sociale.

„Accesul la informație și posibilitatea cetățenilor de a-și asculta reprezentanții aleși în limba în care comunică trebuie tratate ca o condiție pentru coeziune socială”, a menționat deputatul.

De asemenea, deputatul MAN a atras atenția că lipsa unei comunicări clare cu toți cetățenii, inclusiv în limba rusă, poate lăsa o parte a societății vulnerabilă în fața manipulării.

Referindu-se la noul Cod al Parlamentului, potrivit căruia limba de lucru a Legislativului urmează să fie doar limba română, Gaik Vartanean a precizat că respectarea limbii de stat este firească și corectă, însă acest lucru nu trebuie să ducă la excluderea minorităților naționale din dialogul parlamentar. În acest context, deputatul a anunțat că a propus un amendament de compromis, prin care fiecare fracțiune parlamentară să poată desemna cel puțin un reprezentant care să ia cuvântul în plen într-o limbă a minorităților naționale.

„Într-o societate divizată, marcată de turbulențe politice și de necesitatea consolidării coeziunii sociale în următorii ani, asemenea inițiative și o astfel de abordare trebuie susținute”, a declarat Gaik Vartanean.

Partidul MAN pledează pentru un stat democratic construit pe dialog, incluziune și respect față de toți cetățenii, în care drepturile fiecărei persoane sunt garantate și respectate.

Angela Cutasevici, în Carolina de Nord: „Schimbul de bune practici este esențial pentru consolidarea instituțiilor”

Funcționarea administrației statului Carolina de Nord, rolul Oficiului Secretarului de Stat în dezvoltarea economică, dialogul instituțional, buna guvernare și parteneriatul bilateral moldo-american au fost principalele subiecte discutate în cadrul vizitei de studiu la care participă deputata Partidului MAN, Angela Cutasevici, în SUA. Deputata continuă vizita de studiu în statul Carolina de Nord, în cadrul Programului „Open World”, alături de un grup de deputați din Parlamentul Republicii Moldova.

Prima întrevedere în Carolina de Nord a avut loc la Oficiul Secretarului de Stat al Carolinei de Nord, unde delegația a discutat cu Secretarul de Stat, Elaine Marshall și cu echipa instituției.

Un subiect important al programului l-a constituit sesiunea dedicată eticii, lobby-ului și bunei guvernări, susținută de reprezentanți ai Oficiului Secretarului de Stat și ai Comisiei de Etică a Carolinei de Nord. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme privind transparența, responsabilitatea publică, regulile de integritate și mecanismele care contribuie la consolidarea încrederii cetățenilor în instituții.

„Această experiență este o confirmare a importanței dialogului direct între instituții, a schimbului de bune practici și a relațiilor durabile dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii”, a declarat Angela Cutasevici.

Vizita delegației moldovenești este finanțată de Biroul Congresional pentru Leadership Internațional, prin Programul „Open World”, și se desfășoară cu sprijinul Ambasadei SUA în Moldova. Programul are drept scop consolidarea cooperării dintre SUA și Republica Moldova prin promovarea schimbului de experiență profesională și a dialogului instituțional.

MAN propune o soluție legislativă pentru vehiculele abandonate

Deputații Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) au înregistrat în Parlament un proiect de lege privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate. Inițiativa a fost prezentată de deputații MAN, Gaik Vartanean și Olga Ursu și vine să ofere autorităților publice locale un mecanism clar pentru identificarea, ridicarea, depozitarea, valorificarea sau casarea vehiculelor abandonate pe domeniul public.

Potrivit deputaților MAN, în peste trei decenii de independență, Republica Moldova nu a adoptat o lege care să reglementeze clar regimul juridic al vehiculelor abandonate, deși problema este vizibilă în curțile blocurilor, pe trotuare, în parcări sau pe terenuri municipale. În timp ce statele Uniunii Europene dispun de mecanisme funcționale în acest domeniu de ani buni, în Moldova problema a rămas într-un vid legislativ.

Prin proiectul de lege elaborat de MAN propune închiderea acestei lacune și crearea unui mecanism clar pentru autoritățile publice locale.

„Vorbim despre automobile care stau ani la rând fără roți, fără numere de înmatriculare, cu geamuri sparte, acoperite de rugină și transformate în focare de mizerie. Acestea ocupă locuri de parcare, afectează confortul locuitorilor, poluează solul și pot deveni un pericol sanitar și ecologic”, au declarat deputații MAN.

Autorii proiectului subliniază că, în lipsa unui cadru legal clar, primarii, poliția și autoritățile locale primesc sesizări de la cetățeni, însă nu dispun de suficiente pârghii pentru a interveni. Din acest motiv, proiectul propune o procedură etapizată: constatarea vehiculului abandonat, notificarea proprietarului, acordarea unui termen pentru reacție, ridicarea și transportarea vehiculului într-o parcare special amenajată, continuarea procedurilor de identificare a proprietarului și, doar în ultimă instanță, trecerea vehiculului în proprietatea autorității publice locale pentru valorificare sau casare.


Deputații MAN precizează că proiectul nu este îndreptat împotriva proprietarilor de bună-credință. Proprietarul va fi informat, notificat, poate prezenta documentele necesare, își poate recupera vehiculul și are dreptul să conteste deciziile în instanță.

„Această lege nu îi vizează pe cetățenii care își întrețin automobilele. Ea se referă la vehiculele abandonate care au transformat spațiul public în depozit privat de fier vechi. Curtea blocului nu este cimitir de mașini”, au menționat autorii inițiativei.

Proiectul mai prevede că toate cheltuielile legate de ridicare, transportare, depozitare, pază sau expertizare vor fi suportate de proprietarul vehiculului. În cazul în care proprietarul nu este identificat sau nu revendică bunul, costurile vor putea fi recuperate din valorificarea vehiculului.

Deputații MAN fac apel către toate fracțiunile parlamentare să susțină acest proiect, deoarece mașinile abandonate nu au culoare politică și afectează cetățenii din toate localitățile.

„Aceasta este o lege pentru fiecare curte, pentru fiecare cartier și pentru fiecare oraș al țării. Mașinile abandonate nu au culoare politică. Ele afectează în egală măsură cetățenii din toate localitățile. Facem apel către toate fracțiunile parlamentare să susțină acest proiect”, au conchis deputații MAN.

Mii de euro și proceduri complicate: MAN propune un mecanism de sprijin pentru repatrierea moldovenilor decedați în străinătate

Deputații Partidului Mișcarea Alternativa Națională au înregistrat în Parlament o inițiativă legislativă privind repatrierea cetățenilor Republicii Moldova decedați în afara țării. Proiectul a fost elaborat în consultare cu reprezentanți ai comunităților din diasporă și propune instituirea, pentru prima dată în Moldova, a unui mecanism legal clar de sprijin administrativ și financiar pentru familiile aflate în astfel de situații tragice.

Inițiativa a fost prezentată în cadrul unei conferințe de presă de deputații MAN Gaik Vartanean și Olga Ursu împreună cu Igor Cereteu, membru MAN, reprezentant al diasporei.

Potrivit datelor oficiale, în perioada 2020–2025 au fost eliberate aproximativ 1.600 de pașapoarte mortuare pentru cetățeni moldoveni decedați în străinătate.

„În spatele acestor cifre se află familii care, pe lângă durerea pierderii unei persoane dragi, au fost nevoite să găsească, în doar câteva zile, resurse financiare considerabile pentru repatriere. Costurile pot varia între 2.000 și 8.000 de euro, iar pentru multe familii această povară este imposibil de suportat. În prezent, procedurile sunt fragmentate, practica misiunilor diplomatice este neuniformă, iar în cazurile sociale repatrierea devine, de facto, imposibilă”, a menționat deputatul MAN, Gaik Vartanean.

Proiectul de lege prevede acordarea sprijinului administrativ garantat. Decesul unui cetățean va putea fi notificat misiunii diplomatice, liniei de urgență a Ministerului Afacerilor Externe sau oricărei autorități publice. În termen de trei zile lucrătoare, misiunea diplomatică va informa familia, va explica procedurile aplicabile în statul de reședință și va sprijini familia în relația cu autoritățile locale, inclusiv pentru obținerea certificatului de deces și a documentelor necesare transportului.

Totodată, potrivit deputaților MAN, alegerea prestatorului de servicii funerare aparține exclusiv familiei, fiind exclusă orice formă de intermediere impusă.
Inițiativa mai prevede și acordarea sprijinului financiar din partea statului în următoarele situații: accidente grave, decese survenite în urma unor infracțiuni de omor sau de violență, situații excepționale și calamități naturale, cazuri sociale în care familia nu dispune de resursele necesare, precum și decesul salariaților aflați în delegare în străinătate, inclusiv al personalului diplomatic și consular. Sprijinul financiar va putea fi acordat integral sau parțial, fie prin plată directă către prestatorii autorizați, fie prin rambursarea cheltuielilor documentate.

„De asemenea, proiectul propune digitalizarea procesului de solicitare a ajutorului prin platforma electronică „Repatriere.gov.md”, care urmează a fi creată. Cererea va putea fi depusă online, la misiunea diplomatică sau direct la Ministerul Afacerilor Externe, iar examinarea acesteia se va face în termen de zece zile lucrătoare. O altă prevedere este crearea Fondului de sprijin pentru repatriere, constituit din alocații bugetare anuale și donații”, a precizat Olga Ursu.

Potrivit deputaților MAN, mecanismul propus este inspirat din practici aplicate deja în multe state UE.

”Sper ca acest proiect, care vizează familii aflate în situații extrem de dureroase, să fie dus la bun sfârșit și susținut de toate forțele politice, pentru că necazul nu are culoare politică. Îndemn toți deputații, inclusiv pe cei din diasporă, să participe la dezbateri, negocieri și la îmbunătățirea documentului, astfel încât această inițiativă să devină un proiect al tuturor și, în final, o lege care să ofere sprijin real cetățenilor”, a precizat Igor Cereteu, membru MAN, moldovean stabilit în Spania.

Totodată, deputații au precizat că proiectul este doar o primă etapă, urmând să fie prezentată o nouă inițiativă privind transformarea Biroului Relații cu Diaspora în Departamentul Moldovenilor de Pretutindeni, instituție cu buget propriu, programe dedicate diasporei și o funcție de viceprim-ministru responsabil de acest domeniu.