Puțini știu că în 1918 - 1920 Ucraina a mai luptat cu Rusia într-un război extrem de crunt. Nu pentru noi. Lupta pentru propria existență. Dar, apărându-se pe sine, a creat, fără să vrea, una dintre condițiile geopolitice esențiale care au făcut posibilă formarea României Mari.

Până în 1918, unul dintre cele mai mari obstacole în calea României Mari era Rusia. Atâta timp cât controla Basarabia și era vecina noastră directă, Unirea era la fel de realistă ca o negociere cu un urs flămând. Și tocmai aici apare răsturnarea de situație pe care aproape nimeni n-o observă: din 3 martie 1918, odată cu Tratatul de la Brest-Litovsk, Rusia nu mai era vecina României. Deloc. Zero kilometri de frontieră comună. Nici măcar un gard de sârmă ghimpată peste care să ne facem semne obscene.

La început, Rusia era ținută departe de armata germană și de aliații săi. După retragerea germanilor, în locul ei se afla Ucraina, rămasă singură în fața Armatei Roșii, imediat după încheierea Primului Război Mondial. Da, exact aceeași Ucraină despre care unii au aflat abia în 2022, de parcă istoria începe odată cu jurnalul de seară. Republica Populară Ucraineană, proaspăt independentă, naivă, plină de speranțe și de gloanțe în piept. Un stat care nu-și propusese să fie scutul nimănui, dar care, prin simplul fapt că exista și rezista, făcea pentru România ceea ce noi nu puteam face singuri: îi ținea ursul ocupat în propria curte, în timp ce noi făceam Unirea în sufrageria noastră.

Să fim clari. Când Sfatul Țării vota Unirea Basarabiei, iar apoi Bucovina și Ardealul reveneau la România, Rusia bolșevică nu stătea liniștită din respect pentru dreptul popoarelor la autodeterminare și nici pentru că avea o slăbiciune pentru brânza românească. Pur și simplu nu avea frontieră directă cu noi și era prinsă într-un război pe viață și pe moarte cu Ucraina.

Nu sancțiunile o opreau, sau diplomația, ci armata ucraineană și haosul unui război de independență. Fiecare zi în care Ucraina rezista era încă o zi în care Rusia nu putea exercita aceeași presiune militară asupra României.

Geografia, dragii mei, nu ia pauză de țigară și nu acceptă scuze. Ca să oprești o unire, trebuie mai întâi să poți ajunge la ea. Iar în 1918, Moscova nu putea. Era ocupată să înghită Ucraina, iar Ucraina, ca un os cu prea mulți țepi, nu intra deloc ușor pe gât.

Abia în 1920, după înfrângerea Republicii Populare Ucrainene și ocuparea celei mai mari părți a teritoriului ei de către Rusia bolșevică, Rusia a revenit la granițele României. Doar că spectacolul se terminase. România Mare exista deja. Actele erau semnate, granițele trasate, iar realitatea politică devenise incomparabil mai greu de răsturnat. Trenul plecase din gară, iar Moscova alerga după el cu valiza în mână, propaganda în buzunar și fața omului care tocmai a pierdut ultimul vagon.

Așa că ar fi timpul să abandonăm legenda comodă în care România Mare s-a născut într-un laborator steril, izolată de restul lumii, doar din propriul curaj și din voința lui Dumnezeu, care, după unele manuale, părea român în acea perioadă.

Curajul românilor a existat. Nimeni nu îl contestă. Dar istoria nu este un film cu un singur actor. Uneori, destinul unei națiuni depinde și de faptul că alta ține ocupat ursul în propria curte, plătește nota de plată cu sânge și nici măcar nu primește un simplu „mulțumesc” la final.

Iar acum priviți harta de astăzi. Parcă am mai văzut filmul acesta. Ucraina se află din nou între Rusia și noi. Din nou plătește cu sânge pentru dreptul ei de a exista. Din nou funcționează ca acel stat-tampon fără de care presiunea Rusiei asupra întregii regiuni ar fi incomparabil mai mare.

Doar că, de data aceasta, nu mai avem scuza că n-am observat cine ține ușa cu umărul, în timp ce noi stăm confortabil pe canapea și dezbatem, cu autoritatea geostrategilor de Facebook, dacă ușa există sau dacă este doar o iluzie.

Istoria are un simț al umorului de o cruzime rafinată. În 1918, Ucraina ne-a oferit, fără să vrea, fereastra de timp și de spațiu de care România avea nevoie pentru a deveni România Mare. Astăzi, aceeași Ucraină ține din nou Rusia departe de granițele noastre. Ar fi o ironie istorică de proporții să ratăm tocmai această fereastră de oportunitate pe care geografia ne-o deschide din nou. Istoria oferă rareori aceeași șansă de două ori.

MichaelJura

‼️🇺🇦😡

Rușii au lansat în timpul nopții un atac combinat cu rachete și bombe ghidate asupra orașului Zaporizhzhia, ucigând șase persoane și rănind alte 19, potrivit administrației militare regionale.

De asemenea, au fost avariate patru blocuri de locuințe și mai multe clădiri nerezidențiale.

‼️🇺🇦🤬

Ca urmare a atacurilor, la Kiev s-au format două cratere pe teritoriul unui spital pediatric.

‼️🇷🇺🔥

Mass-media rusă relatează despre un incendiu la rafinăria din Komsoomolsky, situată în Kraiul Habarovsk, din Federația Rusă.

Nu au fost furnizate detalii cu privire la cauzele incendiului, dar se presupune că este vorba de un accident de natură tehnică.

‼️🇷🇺

Curtea Supremă a Rusiei a eliminat de pe buletinele de vot singurul partid anti-război, Yabloko (în engleză — „un măr”), din alegerile pentru Duma de Stat.

Instanța a luat această decizie după ce a analizat o acțiune în justiție intentată de partidul Rodina, care acuza Yabloko de extremism și de încălcarea drepturilor de autor.

Astra relatează că acesta este primul caz din istoria modernă a Rusiei în care un partid înregistrat pentru a participa la alegeri a fost eliminat de pe buletinul de vot.

„Yabloko” intenționează să conteste decizia și să intenteze un proces împotriva partidului „Rodina” pentru a-și proteja reputația comercială.

Potrivit Meduza, sute de tineri s-au adunat în fața Curții Supreme pentru a-l susține pe „Yabloko”. Se pare că forțele de securitate îi amenință pe cei prezenți cu înregistrarea militară și înrolarea în armată.

‼️🇺🇦🫡

98/120 DE DRONE INAMICE DOBOARATE/INACTIVATE

În plus, inamicul a atacat Zaporijia și Kievul cu rachete antinavă „Tsirkon” și rachete balistice „Iskander-M/KN-23”.

❗️Principala direcție a atacului a fost regiunea Kiev și Zaporijia.

Au fost înregistrate impacturi ale mijloacelor de atac aerian ale inamicului în 21 de locuri, precum și căderea (fragmente) de drone doborâte în 5 locuri.

‼️🇺🇲

Presa americană a aflat că Donald Trump a fost scos în secret din Turcia, la finalul summitului NATO de luna trecută, după ce serviciile de informații au descoperit că Iranul ar putea încerca să-l asasineze. Trump a fost urcat la bordul aeronavei prezidențiale Air Force One (folosită drept "momeală"), dar a fost scos imediat pe cealaltă parte, printr-un container de catering, și transferat către un alt avion.
https://www.biziday.ro/365710-2/?biziday_revision=1
( Shared via Biziday : https://play.google.com/store/apps/details?id=ro.biziday )

În Columbia, din cauza unui cutremur de magnitudine 7,4, au murit 132 de persoane, iar peste 570 au fost rănite, potrivit El Pais.

Racheta „Changzheng-7A” a explodat la scurt timp după lansarea de la cosmodromul Wenchang din China, luni seara, potrivit agenției Xinhua.

Accidentul, primul de la debutul acestei rachete în 2020, a întrerupt o serie de misiuni reușite ale acestui purtător de rachete de nouă generație.