🇷🇺 Volodin i-a îndemnat pe ruși să nu se plângă de problemele cu benzina

„Cel mai important este să fim uniți. Cel mai important este să existe o înțelegere comună. Iar cine începe să murmure sau să se agite, considerați că a trecut deja de partea cealaltă”

✍️ Ați înțeles, da? În Rusia cine vorbește de faptul că nu mai este benzină e trecut automat de partea Ucrainei.

Cu alte cuvinte, oficialul rus a transmis rușilor următorul mesaj:

„Dacă nu este benzină, înhămați calul. Sau sunteți de partea Ucrainei?”

Aici a ajuns Rusia lui Putin după ideea nebunească și absurdă de a cuceri Kievul în trei zile.

Ion Harghel 🤡

Radar Politic:
Summitul de la Ankara: ce înseamnă pentru Europa, Ucraina, România și, indirect, pentru Republica Moldova

Summitul NATO dela Ankara s-a încheiat cu o Declarație care, la prima vedere, sună ca toate celelalte din ultimii ani. Același angajament „de neclintit" față de Articolul 5, care spune că un „atac asupra unuia e atac asupra tuturor". Un Articol 5 care ar fi de dorit să nu fie pus la încercare. Dar dincolo de limbajul standard, mesajul de fond e altul: NATO încearcă să se reinventeze ca alianță în care SUA și Europa împart în mod egal responsabilitățile. În ciuda unor declarații anterioare care stârneau emoții liderilor europeni, Trump a reafirmat angajamentul SUA față de NATO, față de apărarea colectivă conform Articolului 5.

Zelenski a participat la acest Summit al NATO, iar pentru Ucraina rezultatul e mai degrabă o continuitate administrată decât un mare salt calitativ, cu toate că există câteva promisiuni importante. Aliații au promis 70 de miliarde de euro în echipament militar, asistență și instruire pentru 2026, cu angajamentul de a susține un nivel cel puțin echivalent în 2027, iar finanțarea vine tot mai mult din partea europenilor și a Canadei, nu din bugetul american direct. Respectiv, se va continua ceea ce se întâmplă deja în prezent. Schimbare structurală importantă pe termen lungă constă în faptul că SUA rămâne aliat, dar tot mai mult ca furnizor de armament plătit, nu ca donator. E important de menționat și că sprijinul nu mai e prezentat ca „ajutor de urgență", ci ca parte dintr-un angajament sustenabil pe termen lung. Asta ar putea însemna că deciziile adoptate în cadrul summitului pornesc de la premisa unui război prelungit. Nu va mai exista presiune inutilă pe Zelenki precum că nu ar dori să pună capăt războiului. Toată lumea a căzut de acord că cel care se împotrivește este Putin.

Pentru Europa, Summitul de la Ankara marchează nașterea a ceea ce Rutte a numit „NATO 3.0". Adică o alianță în care producția de armament, industria de apărare și autonomia strategică europeană devin miza centrală, nu doar reacția la agresiunea rusă. Motorul acestei schimbări e dublu: presiunea constantă a lui Trump asupra aliaților să cheltuiască mai mult (a criticat apropo dur Spania, numind-o „partener groaznic"), precum și retragerea graduală a Washingtonului din anumite capacități convenționale din Europa. Practic, europenii sunt puși în situația de a-și construi propria bază industrială de apărare într-un ritm accelerat, nu ca opțiune, ci ca necesitate. Europa a înțeles că Războiul Rece dintre SUA și URSS s-a încheiat, iar în fața unei potențiale agresiuni rusești, nu doar că poate și trebuie să facă față, dar trebuie să demonstreze clar că este atât de puternică, încăt să descurajeze din start orice tentativă a Moscovei în acest sens.

Summitul NATO a oferit României ocazia de a se poziționa ca un membru activ. Președintele Nicușor Dan a adus în discuție două teme esențiale pentru Flancul Estic: sprijinirea Republicii Moldova și importanța strategică a Mării Negre. Aceste două direcții semnaleaza clar că Bucureștiul vrea să fie perceput nu doar ca teritoriu de graniță, ci ca actor cu inițiativă regională. România alocă deja aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare. De asemenea, România a anunțat participarea alături de alte 10 state aliate, la programul multinațional de achiziție a aeronavelor de supraveghere Saab GlobalEye pentru a înlocui vechea flotă AWACS a NATO. România negociază și implicarea industriei locale, precum și transferul de tehnologie pentru asamblarea, mentenanța sau producția de componente pe teritoriul național.

Ce înseamnă asta pentru Republica Moldova, pe termen lung? Simplist vorbind, dacă România este deja în NATO, iar Ucraina chiar dacă nu e membru, e aliat puternic susținut de Alianță, putem spune că securitatea Republicii Moldova e ca și asigurată din perspectiva unei potențiale provocări militare directe din partea Rusiei. Dar dacă ne aprofundăm puțin, logica summitului ne afectează indirect, în cel puțin trei feluri:

1. Faptul că România a dus subiectul Moldovei pe agenda summitului arată că Bucureștiul își asumă rolul de avocat al Chișinăului în format aliat. Asta înseamnă mai multă vizibilitate diplomatică pentru Moldova, dar în același timp și o dependență mai mare de voința politică de la București. Cu alte cuvinte, România își propune să convingă restul aliaților că securitatea Republicii Moldova e legată de propria ei securitate.

2. Cu cât NATO se reînarmează și Ucraina rămâne un front activ, cu atât Republica Moldova rămâne expusă la instrumentele „soft" ale Kremlinului. Asta înseamnă dezinformare, interferență electorală, presiune energetică, adică ceea ce adesea la noi se ironizează, război hibrid și cognitiv. Deocamdată, apărarea colectivă clasică nu oferă protecție directă pentru așa gen de provocări. Summitul nu a produs niciun mecanism nou specific pentru state partenere non-membre, ceea ce lasă Republica Moldova, în continuare, într-o poziție de vulnerabilitate structurală.

3. Din moment ce nu se ia în calcul, deocamdată, aderarea Republicii Moldova la NATO, traiectoria europeană rămâne principalul instrument prin care Chișinăul se poate apropia instituțional de Occident. Accentul summitului pe consolidarea industrială și financiară a apărării europene sugerează că Bruxelles-ul și statele membre, inclusiv România, vor avea resurse tot mai mari disponibile pentru proiecte de securitate regională. Dacă va exista voință politică, o parte importantă din aceste resurse vor putea fi direcţionate și spre Republica Moldova.

Europa deci își asumă tot mai mult propria securitate, iar România reconfirmă, prin poziționare activă, că este principalul canal prin care interesele Chișinăului ajung pe masa Aliaților NATO. Pe termen lung, asta poate însemna mai mult sprijin, dar și mai multă presiune ca Republica Moldova să demonstreze că merită investiția politică și tot acest sprijin.

Ion Harghel

Ieri, a fost dezvăluit ceva foarte grav. Avi Shoshan, fostul purtător de cuvânt al lui Ichilov, a dezvăluit că acum aproximativ 7 ani, când Erdogan era grav bolnav de cancer, Mossad-ul israelian a trimis un medic specialist de la Ichilov pentru a-i salva viața.

Și vă reamintesc - chiar și atunci, Erdogan era un susținător al terorii care găzduia Hamas și pe cei care urăsc Israelul în Turcia.

Vă sună familiară povestea? Vă amintiți că i-am salvat viața și lui Yahya Sinwar când era bolnav și pe moarte? Și în schimb am primit masacrul din 7 octombrie...

Acum Erdogan este următoarea amenințare la adresa noastră și nu o ascunde. Nu am învățat nimic!

Nu salvăm viețile dușmanilor din Orientul Mijlociu!

Yoseph Haddad

Kremlinul este în stare de șoc: Putin convoacă întrunirea de securitate de urgență în urma discuțiilor Zelensky-Trump de la Ankara

Vladimir Putin ar fi convocat o întâlnire de urgență a înalților oficiali de securitate din Rusia, conducerea Statului Major și miniștrii superiori ai apărării. Potrivit unor surse anonime citate în text, adunarea urgentă a fost determinată de rezultatul discuțiilor de profil înalt dintre Volodymyr Zelenskyy și Donald Trump.

Atmosfera de la întâlnire a fost descrisă ca fiind „extrem de tensionată. "În locul obișnuitelor informări de rutină, Putin ar fi criticat oficialii de informații și diplomatici, acuzându-i că au judecat greșit situația geopolitică și că nu au anticipat ceea ce el considera schimbări majore în politica Washingtonului.

"Factorul Trump"

Potrivit textului, principala preocupare a Kremlinului a fost mesajul puternic și unitar de sprijin continuu pentru Ucraina apărut în urma întâlnirii dintre liderii ucraineni și americani. Aceasta susține că Moscova recunoaște acum așteptările sale privind o divizare în cadrul coaliției occidentale și reducerea ajutorului militar acordat Kievului a eșuat.

Articolul susține în continuare că posibilitatea eliminării restricțiilor rămase privind livrările de arme cu rază lungă de acțiune și extinderea sprijinului apărării SUA a forțat conducerea militară a Rusiei să își reevalueze urgent strategia de apărare.

Greve în curs în zonele spate rusești

Raportul precizează, de asemenea, că, în timpul discuțiilor la Kremlin, drone ucrainene cu rază lungă de acțiune și rachete de croazieră au efectuat lovituri coordonate împotriva mai multor ținte strategice din adâncul Rusiei.

Potrivit textului, acestea ar fi inclus:

Greve asupra depozitelor de combustibil și centrelor de cale ferată cheie care susțin logistica militară rusă.

Atacuri continue menite să perturbe logistica și aprovizionarea cu combustibil.

Pretinde că oficialii militari ruși au recunoscut presiunea tot mai mare asupra rețelei de apărare aeriană a țării, în special în regiunile de frontieră și Rusia centrală, întrucât atacurile repetate ucrainene tensionează tot mai mult resursele de apărare aeriană disponibile.

Zelensky Fan Club/ Veaceslav Istrati 🤡

🇺🇦⚔️🇷🇺 Ucraina a atacat cu drone două baze petroliere din Rusia.

Prima lovitură a vizat baza Lukoil-Iugnefteprodukt din Mihailovsk, în Ținutul Stavropol, iar a doua – baza Tvernefteprodukt din orașul Tver.

Ambele obiective sunt folosite pentru stocarea și distribuirea carburanților. Astfel de atacuri au scopul de a perturba aprovizionarea cu combustibil și logistica Rusiei, inclusiv cea care poate susține operațiunile militare.

Ion Harghel

Statele Unite au efectuat peste 170 de lovituri aeriene asupra unor ținte din Iran în ultimele două zile, relatează ziarul The New York Times.

În Sankt Petersburg și regiunea Leningrad, se intenționează introducerea codurilor QR sau a sistemului „zi par/zi impar” pentru vânzarea de benzină.

Autoritățile discută deja despre aceste restricții pentru a asigura funcționarea stabilă a stațiilor de benzină.

⚡️Atacurile asupra rafinăriilor au întărit determinarea lui Putin de a continua războiul, scrie Reuters, citând trei surse apropiate de Kremlin.

Două dintre aceste surse se așteaptă ca Putin să escaladeze conflictul, iar una consideră că o astfel de escaladare este "foarte probabilă" în următoarele luni.

Rafinăria din Saratov a oprit complet activitatea

Uzina a încetat procesarea petrolului după atacul cu drone, informează Reuters.

Polonia deține informații concrete despre pregătirea de către Rusia a unor noi provocări, a declarat șeful Ministerului de Externe, Radosław Sikorski.

El a enumerat posibilitățile de atacuri cibernetice, sabotaje, incendieri, atacuri cu drone și colectarea de informații despre infrastructura critică.

❗️Zelenski a anunțat că Ucraina va primi rachete suplimentare pentru sistemele Patriot din partea SUA și a Europei.

A început o nouă rundă de atacuri americane asupra Iranului, potrivit unor surse iraniene.

În Europa, trebuie să sprijinim Ucraina, astfel încât aceasta să poată continua să desfășoare atacuri în adâncul teritoriului Rusiei, a declarat prim-ministrul olandez, Mark Rutte.

❗️În șase regiuni din RF nu mai există nicio stație de alimentare cu benzină

Acest lucru reiese din datele serviciului T-Budu, care analizează situația în peste 20.000 de stații de alimentare din întreaga țară. În unele regiuni, conform hărții, este posibil să alimentezi doar în centrele regionale, sau funcționează una sau două stații.

Depozitele de petrol au fost atacate în Azov și Taganrog, regiunea Rostov.

‼️ În această noapte, dronele ucrainene au atacat simultan mai multe instalații industriale importante de pe teritoriul Federației Ruse, — rosZMI

💢 Uzina optico-mecanică Azov — o întreprindere care produce produse pentru industria de apărare.
💢 Terminalul portuar Kurgannefteprodukt din Taganrog — o instalație pentru depozitarea și transbordarea produselor petroliere.
💢 Rafinăria Ilsky — una dintre rafinăriile de petrol din Teritoriul Krasnodar.
💢 Depozitul de petrol Lukoil-Yugnefteprodukt din Mikhailovsk — a fost atacat pentru a doua oară în ultimele zile.

Conform informațiilor publicate de The Wall Street Journal, Israel a furnizat Statelor Unite informații conform cărora Iranul plănuia din nou un atentat asupra vieții lui Trump.