Vasile CALMAȚUI
532 subscribers
417 photos
104 videos
899 links
Analize, informații, comentarii despre RMoldova, România, unionism.
Aici voi scrie pînă la 10 comentarii pe zi. Pentru contact direct vasile.calmatui@gmail.com.
Download Telegram
Cu 5 zile în urmă am distribuit fotografii dintr-un magazin din zona pariziană (E.Leclerc din centrul comercial "4 Chemins", 130 bd Charles De Gaulle, 92700 Colombes).
Am fost din nou ieri, 12 aprilie ora 15:20.
Situația cu produsele la preț accesibil nu s-a ameliorat, sînt în continuare probleme cu uleiul de gătit (cu cîteva săptămîni în urmă prețul pornea de la 1.5 €/l), la paste făinoase și la făină. Au apărut probleme și la zahăr, este puțin și mai scump.
#însemnare joi 14 aprilie 2022
Azi dimineață a fost distrusă cea mai mare navă militară rusească din Marea Neagră, "Moskva", o pierdere mare/simbolică pentru Moscova. Pe de altă parte, în ultimele zile sute de ostași ucraineni (de elită) se predau la Mariupol și armata rusă (încă) mai avansează pe teren. În zilele următoare mulți vor zice că e un (nou) moment de cotitură în războiul ruso-ucrainean în care se întrevede cîștigătorul (Ucraina sau Rusia). Eu cred că lucrurile sînt mai complicate.

1. La începutul războiului scriam că Putin a acționat ca un soldățel al globaliștilor, după planul și logica Marei Resetări. Însă încetul cu încetul realitățile de pe cîmpul de luptă își spun cuvîntul și războiul se transformă în unul "pe bune", diferit de ceea ce s-a dorit inițial. Deci, da, acum sîntem la o cotitură, în sensul că "intervenția" se transformă într-un război total.

2. Mulți au greșit sau au fost prea optimiști (inclusiv eu). Rușii au subapreciat pregătirea și rezistența ucrainenilor, precum și unitatea și determinarea UE și NATO (eu cred că acesta e lucrul cel mai pozitiv pentru noi din acest război).
Occidentalii au subapreciat: rezistența "verticalei puterii" în Rusia, determinarea lui Putin de a utiliza arma nucleară, determinarea sa de a rupe total legăturile cu Occidentul, susținerea masivă a conducerii Rusiei din partea populației ruse, impactul sancțiunilor asupra propriilor economii.

3. Odată pornit, războiul a devenit din punct de vedere militar unul "de mare intensitate", cum nu a mai fost în Europa din 1945. Adică în fiecare zi mor sute/mii de oameni (din "fericire", majoritatea ostași).
Știam de mulți ani de zile că Putin nu dă o rublă pe viața unui om, de cîteva săptămîni am văzut că Zelenski e cam la fel. Majoritatea ostașilor ucraineni știu pentru ce luptă. Mai ales că crimele de război (din ambele părți) lasă din ce în ce mai puțin spațiu de manevră. Și soldații ruși astfel găsesc un motiv serios de a lupta, pe lîngă faptul că încep să înțeleagă că ei luptă cu "dușmanii din NATO" printr-un "război proxy", nu cu ucrainenii. Astfel, din punct de vedere a capacității de luptă și a curajului rușii sînt exact ca "frații lor ucraineni", luptă pînă la ultima picătură de sînge.

4. Din punct de vedere politic, elitele politice ruse încep să înțeleagă că au doar două opțiuni: să cîștige războiul (orice ar însemna asta pentru ei) sau să aibă un bilet tur spre liniștitul oraș olandez Haga. Elitele financiare (oligarhii) știu foarte bine care poate fi prețul ne-susținerii elitei politice (Noviciok sau un glonț). Pe lîngă asta, elitele militare (mulți dintre ei cu viziuni imperialiste) nu-i vor permite lui Putin să încheie un război "în condiții umilitoare".
Zelinski, cu toată bunăvoința/puterea, nu va putea impune o decizie "împăciuitoare" elementelor radicale care conduc o bună parte din forțele armate ucrainene.
Mai grav e că șeful diplomației(!) UE, spălăcitul Josep Borrell a trecut în tabăra celor care spun că „războiul trebuie cîștigat pe cîmpul de luptă”. Deci cam toată lumea dorește război. Asta e, "Alea iacta est" („zarurile au fost aruncate”)!

5. Ce va fi? Eu mă informez din multe surse, am ceva experiență și logică, deseori intuiesc multe lucruri. Totuși, nu-s baba Vanga (Nostradamus), nu știu ce va fi în viitor.
Dar cred că azi pot aminti ceea ce a spus Winston Churchill după victoria de la El-Alamein din noiembrie 1942 (era înainte de Stalingrad): "Acum nu e sfîrșitul. Nu e nici măcar începutul sfîrșitului. Dar este, probabil, sfîrșitul începutului" ("Now this is not the end, it is not even the beginning of the end. But it is, perhaps, the end of the beginning.").
#însemnare miercuri 20 aprilie 2022
Ieri Rusia au lansat atacurile premergătoare a ofensivei din sudul și estul Ucrainei. Nu știu dacă planurile armatei ruse vor reuși dar știu că asta e doar o etapă a unui război care va dura mult.
1. Ambele părți au (încă) sute de mii de ostași. Militarii ucraineni au fost instruiți și echipați modern de către țările occidentale, zeci de mii dintre ei au experiență de luptă în Donbass. Totuși, rezerviștii care apar pe front în ultimul timp au un nivel mai slab.
Infanteria rusă este mai rău echipată decît cea ucraineană, chiar și cei considerați "de elită" (da, din cauza asta în multe imagini soldații ucraineni morți sînt desculți). Spre deosebire de ucraineni, ostașii ruși nu utilizează la scară largă mijloace de luptă moderne (drone, comunicații criptate...).
Pe lîngă asta, armata rusă utilizează zeci de mii de ostași din LDNR ("republicile populare" Lugansk și Donețk), o parte dintre ei sînt destul de experimentați căci luptă de 7 ani. Dar majoritatea sînt rezerviști fără nicio experiență, echipați la nivelul războiului al doilea mondial (în mod normal, e o crimă de război să înrolezi forțat oameni din teritoriile ocupate).
Pe teren infanteria ucraineană e mai puternică, cu atît mai mult că este în apărare.

2. Ambele părți au (încă) mii de mașini blindate. Rusia are cu mult mai multe blindate, e un lucru necesar pentru a ataca. Totuși, acest avantaj nu e foarte mare pentru că ucrainenii au multe arme anti-tanc eficace.
Ca să fie clar: dacă vedeți tancuri rusești distruse (1, 10 sau chiar 100), să știți că Moscova are încă mii(!) funcționale. (Încă o dată, salutări "elitelor stataliste din RMoldova" care luau în derîdere unioniștii care vorbeau de tancurile rusești).

3. În aer rușii au avantajul, dar nu total, căci apărarea antiaeriană ucraineană este încă puternică.

4. În artilerie Rusia are o superioritate mare. Pe lîngă asta, ei au muniții aproape nelimitate, rămase încă de pe timpul URSS. E un avantaj enorm - în acest război "de mare intensitate" majoritatea pierderilor (în ambele tabere) vin anume de la bombardamentele de artilerie.
Dacă nu intervin schimbări radicale (militare și/sau politice), la termen lung Rusia cîștigă militar (dar asta nu înseamnă că va cîștiga războiul, voi mai scrie la subiect).

5. Ucraina poate conta pe ajutor din partea occidentalilor pentru informații și arme moderne, multe dintre care deja sînt utilizate cu succes. Chiar ieri statele occidentale au promis (și) arme grele. Dacă vor ajunge pe teren, asta va permite Ucrainei unele victorii și (mai ales) să se mențină în luptă, dar nu-i va permite să recupereze teren.

6. Totuși, ucrainenii pot conta pe un aliat fidel - generalii ruși. Majoritatea au fost promovați pe criterii de lingușire, sînt hoțomani, incompetenți (sau competenți după criteriile sovietice de 50 de ani în urmă) și nepăsători pentru viața ostașilor lor.
Generalii ucraineni nu-s cu mult diferiți. Totuși, armata ucraineană a început în 2016 trecerea la metodele moderne/occidentale. Chiar mai mult, odată cu armele donate, occidentalii vor veni și cu "sfaturi de ne-refuzat" în tactică/strategie, ceea ce nu va permite ucrainenilor să comită greșeli.

O singură concluzie: acum (prea) multă lume dorește război (am scris în însemnarea din 14 aprilie), "combustibil" (oameni și arme) este, deci va fi război în continuare.
Vasile Calmațui
PS: nu mă consider expert militar, dar în ultimele săptămîni urmăresc multe surse, știu cum funcționează propaganda, compar informațiile și dovezile aduse, fac concluzii logice.
#însemnare vineri 22 aprilie 2022
Azi armata rusă prin generalul Minnekaev a declarat că unul din scopurile sale în invazia Ucrainei este "obținerea unei ieșiri terestre către rmn" (entitatea autoproclamată în rusă пмр/Приднестровье, "Republica Moldovenească Nistreană", numită și "Transnistria", "Nistrenia" sau "rmn"). Declarația a fost transmisă de TASS, deci nu e gafa unui general sub influența votcii, e poziția oficială a Moscovei anunțată clar și răspicat (cred că e pentru prima dată).
Știm ce va fi dacă armata rusă ajunge la granița rmn. În 2008 Moscova a recunoscut provinciile georgiene Abhazia și Osetia de Sud și le-a luat oficial sub protecție militară. Din 2014 Rusia a anexat Crimeea și a sprijinit neoficial separatiștii din LDNR ("republicile populare" Lugansk și Donețk), iar în 2022 a recunoscut oficial LDNR și a invadat restul Ucrainei.

Situația e gravă, din cauza asta mă adresez către președintele RMoldova:
Doamnă președinte,
Astăzi armata rusă a spus deschis că teritoriul RMoldova e unul din scopurile sale. Cum aveți de gînd să respectați jurămîntul dat de a apăra "suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a RMoldova"?

În 1918 Basarabia se confrunta cu probleme similare: ofensiva bolșevicilor, haos în est și pretenții teritoriale din partea Kievului. Atunci elitele provinciei au decis Unirea cu România, iar trupele românești au adus ordinea și au securizat populația.
Alegerea Basarabiei din 1918 a fost corectă, în doar 22 de ani au fost construite sute de școli, oamenii au putut să trăiască într-o societate cu alegeri și economie liberă, populația a crescut sensibil. Au fost evitate omorurile în masă, colectivizarea și foamea din 1933 de peste Nistru (și au fost salvați zeci de mii de oameni care fugeau de "raiul bolșevic").

Doamnă președinte, sînteți la conducerea RMoldova de mai mult de 22 de ani fiind președinte, prim-ministru, ministru, înalt demnitar de stat. Care vă sînt realizările? Vă spun eu: oamenii trăiesc tot mai greu, avem un sistem de educație distrus, sute de mii de oameni plecați, o neîncredere totală a populației în conducerea RMoldova.

Unirea astăzi ar fi un act politic a două state suverane (România și RMoldova), în totală conformitate cu dreptul internațional, cu Actul final de la Helsinki, în limitele frontierelor recunoscute internațional. Pe timpuri ați spus că UE nu ar accepta acest lucru. Sînt sigur că în lumina evenimentelor din Europa, toată comunitatea internațională ar susține Unirea cerută/declarată de către parlamentul RMoldova.

Desigur, Rusia își va exprima nemulțumirea iar rmn își va declara independența (a șasea oară). Nimic nous sub soare, chiar în declarația de azi generalul rus era supărat pentru că „sînt afectate drepturile populației vorbitoare de rusă”. Oricum, Kremlinul face ceea ce dorește, cu sau fără Unire.

Luați exemplu de la președintele Ucrainei, "partenerul Dvs strategic" (căruia i-ați înfipt cîteva cuțite în spate - ne-alăturarea la sancțiunile europene, ne-vînzarea avioanelor, întărirea armatei ruse din rmn prin vînzarea de combustibil fără taxe...).
Dl Zelenski și-a depășit condiția de soldat al oligarhului care l-a adus la putere și critică Germania că face jocurile Moscovei. De ce mai rămîneți ostatică a greșelilor germane (președintele Steinmeier a recunoscut că a greșit în relația cu Rusia)?

Gîndiți-vă cu ce veți rămîne în Istorie. Cu "vremuri de coșmar" în loc de "vremuri bune"? În loc de "dezoligarhizare" cu o economie controlată de oligarhi din rmn (energia electrică, ciment și alte materiale de construcție, metal...)? Doriți să rămîneți ca cea care a complotat cu Kozak și a închinat RMoldova Kremlinului?

Doamnă Maia Sandu, aveți toată puterea în RMoldova, CEREȚI UNIREA ACUM.
Vasile Calmațui
Institutul Cultural Român promovează moldovenismul.
De cîțiva ani ICR promovează și autorii din RMoldova care erau prezentați ca fiind "scriitori români". E logic și corect, literatura e una, românească.
Acum ICR creează evenimente cu "scriitori români și moldoveni". Captura de ecran e de la un email trimis de ICR Paris pe 18 aprilie pentru Salonul de Carte din Paris 2022. Expresia "scriitori moldoveni" a fost utilizată de ICR și pe FB și pe situl lor.

Nu e "greșeala francezilor". Salonul de Carte a publicat ceea ce i-a transmis ICR Paris (care a plătit pentru prezența acolo). Și oricum, dacă francezii greșesc undeva, trebuie corectați. De fapt, asta e și rolul de bază a ICR, să explice cum stau lucrurile.
Personal, de nenumărate ori francezi (simpli) m-au întrebat despre "langue moldave". De fiecare dată le-am explicat că "limba moldovenească nu există".

Prin absurd, să zicem că numim pe cei din RMoldova "scriitori moldoveni". Atunci ce treabă are ICR cu ei? De ce sînt cheltuiți bani românești pentru invit
#însemnare miercuri 27 aprilie 2022
Ieri au avut loc o serie de explozii în rmn (entitatea autoproclamată în rusă пмр/Приднестровье, "Republica Moldovenească Nistreană", numită și "Transnistria", "Nistrenia" sau "rmn").
1. Autoritățile RMoldova au declarat că aceste explozii s-ar datora "tensiunilor între diferite forțe din interiorul regiunii", existînd "o fracțiune care vrea escaladarea situației". Președintele ucrainean Zelenski a declarat că Rusia încearcă să destabilizeze situația în rmn, și această opinie e preluată de majoritatea mass-mediei și a "experților" din RMoldova/România.

2. Greșit! Eu cred că ucrainenii sînt în urma incidentelor din rmn și că forța care "dorește escaladarea în rmn" trebuie căutata în Ucraina, mai exact în armata ucraineană.
Iuri Butusov (Юрій Бутусов) este cel mai influent jurnalist militar din Ucraina, redactorul cenzor.net, el de mulți ani acționează în cadrul armatei ucrainene unde este respectat și ascultat. Pe 25 aprilie Butusov a scris clar "lovim rmn pentru a salva orașul Mariupol". Militarul-editorialist Iuri Kasianov (Юрий Касьянов) scria ieri "trebuie de distrus capul de pod rmn, de luat armamentul, de închis spațiul aerian, de-l dat RMoldova". Probabil sînt mulți alții, am dat doar opinia celor pe care îi urmăresc.

3. Spre deosebire de cei care vorbesc despre "escaladare a situației în folosul Rusiei sau a unei fracțiuni din rmn", scopurile anunțate de Butusov sînt clare:
- eliminarea pericolului de atac al forțelor ruse din rmn
- luarea de mii de prizonieri ruși pentru schimb cu prizonierii ucraineni
- acapararea munițiilor din rmn.
În privința munițiilor, este vorba de zeci de mii de tone (!) care sînt depozitate lîngă satul Colbasna care e controlat de rmn, la 2km de la granița ucraineană. Cu toate că munițiile sînt acolo de zeci de ani, multe dintre ele sînt încă din perioada celui de al doilea război mondial. Totuși, o bună parte pot fi utilizate și armata ucraineană are urgent nevoie de aceste muniții pentru că stocurile sale se epuizează.

4. Bine, e clar ce doresc ucrainenii - sînt în război, își apără propriile interese. E clar ce dorește Moscova - să ocupe sudul Ucrainei ajungînd la teritoriul RMoldova. Dar ce dorim noi, românii?
Căci acum RMoldova se poate pomeni în poziția în care au fost românii sute de ani - teren de luptă în războaiele ruso-turce, locul care putea fi distrus fără milă "din rațiuni militare", locul în care ostașii își potoleau foamea/setea/poftele, locul în care nu se putea dezvolta de frica distrugerii ulterioare.

Ce trebuie să facem? Am scris în însemnarea din 22 aprilie - Unirea, ratificată rapid de către ambele parlamente. Azi adaug: urmată de avansarea armatei românești pînă la granița cu teritoriile ocupate de Rusia (în zonele mai sensibile ca Comrat, Bălți sau Ocnița pot fi puse trupe locale).
Vasile Calmațui
#însemnare vineri 03 iunie 2022
În cazul reținerii lui Dodon eu nu împărtășesc bucuria unioniștilor care beau vin și pun muzică.
1. Dodon este anchetat pentru mai multe fapte, acuzația cea mai gravă fiind cea de "trădare de Patrie", cu mare probabilitate, în folosul Rusiei.
La acest capitol sper că procurori au contra lui Dodon dovezi ceva mai solide decît declarații politice, fotografii cu politicieni/artiști ruși sau depunerea de flori la monumentul din Tighina a celor care au luptat contra RMoldova.

2. Niște anchetatori determinați vor ajunge la:
- episodul "alianța Kozak" din iunie 2019, cînd Dodon și Maia Sandu (MS) au complotat cu trimisul lui Putin Kozak pentru a da jos guvernarea RMoldova și a instala o guvernare favorabilă Rusiei
- contractele făcute de Dodon cît a fost în guvern (2005-2009) cu întreprinderile din rmn (entitatea autoproclamată în rusă пмр/Приднестровье, "Republica Moldovenească Nistreană", numită și "Transnistria", "Nistrenia" sau "rmn") și care sprijină financiar ocupația rusă (separatismul): cu Gazprom, cu Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, cu MMZ de la Rîbnița, furnizarea de combustibil fără taxe către Tiraspol... Da, și atunci MS îi era coleg la minister economiei, iar mai grav e că contractele se reînnoiesc și în zilele noastre.

3. Procurorii care au pornit dosarul par competenți, onești și cu studii temeinice. Cu siguranță acești tineri nu se conduc după dictonul procurorilor sovietici «Главное, в ходе следственных действий не выйти на самих себя» (tradus aproximativ "cel mai important în timpul anchetelor e să nu ajungem în situația să ne acuzăm pe noi").

Sînt îngrijorat pentru soarta anchetatorilor! Dacă Dodon e important pentru Putin (îi cunoaștem năravurile!), procurorii riscă foarte mult, pînă la Noviciok! Iar părtașa lui Dodon MS are în mîinile sale toată puterea din RMoldova, nu știu care va fi reacția regimului său dacă procurorii duc ancheta pînă la capăt. Succese și curaj lor!

4. Iar dacă să fim realiști, istoria cu arestarea lui Dodon e o telenovelă cîștigătoare pentru ambele părți (regimul MS și Dodon).
Cetățenii mai creduli vor vedea că justiția e reformată și lucrează, că MS e puternică și luptă cu Moscova... Pentru spectatorii care cred că "cunosc multe în politică" la TV vor apărea aceleași mutre care vor explica eșecul anchetei prin teorii savante: e o lupta între pro-ruși, ghidată din Kremlin pentru a-l impune pe Ceban; oligarhii o sabotează pe MS prin procurori incapabili...
Pro-rușii vor vedea că "martirul Dodon" luptă cu întreaga Americă, se vor simți persecutați și vor fi motivați să se mobilizeze.

5. Astfel, stataliștii au cu ce împle "dezbaterile tv" (și mințile oamenilor), fără să discute subiectele pertinente pentru RMoldova: "ce face RMoldova în războiul ruso-ucrainean?", "neutralitatea salvează de război?", "Rusia pentru RMoldova, agresor sau partener?", "armata rusă din RMoldova - amenințare pentru pacea regională?", "încă nu-i momentul de vorbit despre Unire?", "cît ne costă schemele din rmn?", "de ce RMoldova protejează/finanțează întreprinderile/regimul din rmn?"...

De fapt, această reținere a lui Dodon e continuarea alianței Kozak pentru a menține monopolul stataliștilor în viața politică din RMoldova. Drept bonus, regimul condus de MS va primi mai puține întrebări despre prețuri, sărăcie și susținerea rmn.
Vasile Calmațui
Faceți cunoștință - Valeriu Pașa, "expert în di tăti" din RMoldova, petrece serile pe platourile televiziunilor.

După cum vedeți, Pașa știe bine ce se întîmplă în Moscova, inclusiv afacerile și conflictele între Putin, Peskov, Ceaika, Kozak, diferite departamente ale FSB. Pare a fi mai informat decît CIA, MI-6 și Mossad-ul luate împreună!

Pe de altă parte, dacă înlocuim în textul său FSB, Putin, Kozak, Ceaika cu (de exemplu) CIA, Clinton, Trump, Rockefeller... apare în fața noastră un "adept al teoriilor conspirației" (în sensul rău al cuvîntului). Sau vedem un "om bun" de Costiujeni/Socola.

Ar fi de rîs dacă astfel de personaje nu ar zăpăci (тумэни) mințile basarabenilor de zeci de ani, pe banii (milioane și milioane!) contribuabililor occidentali.

Inspirat de Marcela Tusca
#însemnare vineri 24 iunie 2022
Ieri UE a acordat RMoldova statutul de candidat oficial la aderarea la Uniune, alături de Ucraina.

1. Propagandiștii regimului Maiei Sandu încearcă să prezinte acest fapt ca un "moment istoric" însă pe rețele nu este un mare val de bucurie. Probabil oamenii simt impostura, ei știu că decizia e datorată valului emoțiilor generate de războiul ruso-ucrainean. Și mai știu, vorba clasicului, "ce e val, ca valul trece"... Oamenii simt că în loc de "mai multă bunăstare" (care posibil va veni peste ani și ani de zile) acum vine o criză economică fără precedent.

2. Eu nu văd mare motiv de bucurie, statutul de candidat e o decizie strict politică, fără angajamente, termeni sau rezultate concrete. Unele țări au statutul de candidat oficial de mulți ani (Macedonia de Nord din 2005, Muntenegru din 2010...) fără a fi vreo garanție că vor deveni membri deplini într-un viitor apropiat.
Spre deosebire, acordul de asociere semnat în iunie 2014 include și o parte economică (de liber schimb) care a fost negociat timp de cîțiva ani. Anume acordul de liber schimb a permis diminuarea dependenței de Rusia și re-orientarea comerțului RMoldova către România/UE.

3. RMoldova e candidat oficial iar UE de ceva timp este în metamorfoză. De fapt, a luat-o sigur pe calea URSS-ului: cu (cvazi-)ideologie de stat și o propagandă demnă de Pravda; cu o economie din ce în ce mai reglementată și monopolizată; cu o mass-medie (aproape) în totalitate aliniată la "linia partidului"; cu a sa corupție (la nivel înalt); cu a sa nomenclatură (trans)partinică; cu a sa luptă contra creștinismului; cu încercarea de a centraliza totul și de a lipsi statele membre de puținele drepturi pe care le mai au...
Ca și în URSS, toate astea se întîmplă pe fundalul inflației și a sărăcirii rapide a populației...

4. Tot ieri parlamentul UE a prelungit cu un an certificatul digital Covid-19 (pașaportul sanitar/verde). Acest certificat e o impostură în sine: a fost creat "pentru a ușura călătoriile" însă înainte călătoriile în UE nu necesitau documente, iar astfel de certificate nu-s necesare pentru alte boli (tuberculoză, gripă...).
Parlamentul european a votat prelungirea fără dezbatere, fără a ține cont de petiția lansată de Comisia Europeană și la care sute de mii de cetățeni europeni au răspuns (peste 90% negativ)... Încă un simbol al sovietizării UE.

5. Totuși, ieri am avut parte de o veste foarte bună și importantă: Curtea Supremă din SUA a anulat limitele impuse de statul New York privind portul armelor în public. Această decizie va permite mai multor americani să poarte în mod legal arme de foc și să se apere, îi va pune pe gînduri pe cei care vor dori să le ia drepturile.
#însemnare (2) vineri 24 iunie 2022
Mi s-a reproșat că în textul de dimineață am criticat prea dur UE (încă nu am fost numit putinist, dar va veni și asta, desigur). Nu, fiecare cuvînt din însemnarea precedentă e la locul său, puteam fi și mai dur. Degradarea clasei conducătoare din UE se vede și prin faptul cum fost tratată Georgia (care ieri nu a primit statutul de candidat). Re-amintesc că la nivel economic Georgia stă mai bine și decît RMoldova, și decît Ucraina.

1. Oficial, refuzul UE se bazează pe problemele din Georgia legate de: "polarizare politică", corupție, justiție, oligarhizare, mass-media, drepturile omului...
Însă la toate aceste capitole Gruzia stă cu MULT mai bine decît Ucraina. Re-amintesc doar cîteva elemente: justiția ucraineană de 8 ani de zile nu poate găsi pe cei care au omorit "suta de revoluționari" de pe Maidan sau peste 40 de oameni în Odesa la 2 mai 2014; minoritățile naționale o fost tot timpul prigonite; odată cu invazia rusă au fost interzise majoritatea partidelor de opoziție și nu mai există mass-medie liberă...

2. Neoficial, unii responsabili europeni au spus că Georgia nu a primit statutul de candidat din cauza influentului oligarh Ivanișvili care "ar avea legături cu Rusia".
Acest argument nu ține. Președintele RMoldova, trădătoarea Maia Sandu lucrează deschis pentru Moscova/Tiraspol (cu toate că susține că e pro-europeană). Regimul Maiei Sandu sprijină financiar ocupația rusă a RMoldova: contracte cu Gazprom, asigurarea cu materii prime și piețe de desfacere pentru Uzina metalurgică MMZ din Rîbnița, Centrala termoelectrică de la Cuciurgan... Chiar mai mult, RMoldova furnizează combustibil (fără taxe!) armatei ruse din Tiraspol și nu s-a alăturat sancțiunilor europene contra Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

3. Atunci ce e la mijloc, de ce Georgia nu a primit statutul de candidat? Explicația e mult mai simplă și prozaică.
Puterea din Georgia e în mîinile unor patrioți locali care sînt și pro-europeni convinși. Spre deosebire de RMoldova, guvernarea georgiană are o atitudine verticală, nu sprijină ocupația rusă. Președintele Zurabișvili este născută la Paris, a fost ambasadorul Franței la Tbilisi, în niciun fel nu poate fi acuzată de simpatii pro-ruse.
Partea principală a opoziției din Georgia este la fel pro-europeană și a fost crescută/hrănită de ONG-urile occidentale și este adepta cică-progresismului globalist. Conducerea UE a luat această decizie arbitrară în baza unor afinități ideologice, dar poate și în baza unor considerente "de gașcă/clientelism".
Pe scurt, Georgia nu are statut de candidat pentru că conducerea sa nu e cică-progresistă dar patrioată (asemănătoare cu conducerile Poloniei și Ungariei).

4. Eu cred că decizia conducătorilor UE privind Georgia este o greșeală majoră. Care arată că de ceva timp în UE minciuna este în capul mesei (ca în URSS). Din păcate, principiile și valorile liderilor actuali a UE se apropie rapid de "principiile și valorile" lui Marian Lupu (mai țineți minte acest personaj politic din RMoldova?).
Prin cazul Georgiei înțelegem mai bine de ce UE a promovat în RMoldova oameni ca Filat, Leancă sau Maia Sandu. Pentru că deseori cei care decid în Occident sînt la fel ca și cei pe care îi promovează, adică incompetenți, obedienți (sau ideologizați) și corupți, cu interese diferite de cele ale popoarelor pe care le conduc.

5. Oamenii din RMoldova au simțit corect, acordarea statutului de candidat e doar un mic gest simbolic fără conținut concret, un gest obținut "pe ghebul Ucrainei" și pe emoțiile televizate din lumea întreagă. Din cauza asta pentru populația RMoldova vestea zilei de ieri a fost decesul lui Iuri Șatunov, interpretul piesei "Белые розы" (probabil una din piesele emblematice ale sfîrșitului URSS).
Vasile Calmațui
PS: cu cîteva ore în urmă am avut parte de o nouă veste foarte bună și importantă: Curtea Supremă din SUA a anulat propria decizie de a inventa pe cale juridică un drept constituțional (de a avorta).
#însemnare vineri 08 iulie 2022
La plecarea unui clovn.
Ieri și-a dat demisia premierul Marii Britanii (MB) Boris Johnson (BoJo).
1. Neobolșevicii din toată lumea s-au bucurat, presa mondială (90% stîngistă) și-a bătut joc (încă o dată) de el, inclusiv "profesionala" BBC. Chiar și venerabilul săptămînal The Economist a titrat "Clownfall" (căderea unui clovn), căci ani de zile BoJo era numit de ei clovn pentru stilul său vestimentar/oratoric...
Eu tot cred că BoJo a fost un clovn, dar nu în același sens. Un clovn este un artist comic care distrează audiența între două părți ale spectacolului de circ. BoJo este un clovn nu pentru stilul, ci pentru rolul său, el a asigurat tranziția de la "MB în UE" către etapa următoare (oricare n-ar fi ea).

2. BoJo e exemplul viu cum NU trebuie să fie un politician. Toată cariera sa a fost marcată de inconsistență, de lipsa de viziune, de principii și de repere ideologice. Chiar mai mult, este acuzat (pe bună dreptate) de lipsa celor mai elementare repere morale, în primul rînd de minciună.
BoJo s-a erijat în simbol al Brexit-ului cu cîteva luni înaintea referendumului cu toate că înainte de asta nici nu era eurosceptic.
La începutul pLandemiei în 2020 spunea că are încredere în britanici (adică va urma exemplul Suediei) dar pînă la urmă BoJo a făcut ceea ce i s-a spus și a introdus restricții.
Înainte de a fi premier BoJo era mai degrabă sceptic în privința religiei "încălzirii globale generate de om". Totuși, în 2021 a organizat COP26 ca un "credincios pios" și speria lumea cu "apocalipsa climatică". Ceea ce nu l-a împiedicat să plece de la conferință cu un avion privat pentru un eveniment monden (răspîndind astfel tone de dioxid de carbon care cică distruge omenirea, mult mai mult decît cu trenul sau un zbor regulat)...

3. BoJo nu va lipsi nimănui, nici măcar celor care l-au votat. Nu va lipsi nici celor care l-au botezat Johnsoniuk - în războiul ruso-ucrainean statul britanic se comportă conform intereselor sale, nu conform opțiunii personale a lui BoJo și/sau a dragostei pentru ucraineni.
Mulți l-au comparat pe BoJo cu Trump. Nu ține comparația. Nici Trump nu e de pus la icoane (ca niciun politician, de altfel) însă discursul/ideile sale nu s-au schimbat după alegeri. (Problema lui Trump era alta - că făcea doar parțial ceea ce spunea). Oricum, Trump în SUA are și acum o popularitate pe care BoJo nu a avut-o niciodată.
De fapt, BoJo e o lecție pentru politicienii care își spun "de dreapta". Poate, într-un sfîrșit, își vor aminti de "Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni". (Despre moștenirea cică-conservatoarei Merkel încă vom auzi, mai spre iarnă).

4. Ce va fi după ieșirea din scenă a clovnului BoJo?
Mulți eurofili (în ambele sensuri, iubitori ai eurocrației dar și de euro) prezic colapsul MB prin ieșirea Scoției și probleme la granița Irlandei de Nord, asta după ce au tot prezis colapsul economic (care tot venea după Brexit). Nu cred că va avea loc.
Acum e clar că Brexit-ul e ireversibil. Poporul britanic i-a dat lui BoJo o majoritate zdrobitoare pentru un singur lucru, GetBrexitDone (definitivarea ieșirii din UE). Din altă parte elitele britanice par mulțumite de revenirea MB pe harta lumii ca jucător strategic.

Orice ar spune presa mincinoasă, Brexit-ul e un lucru bun pentru MB și e un lucru rău pentru noi, cei rămași în UE. A trecut puțin timp dar vedem că fără principiile și valorile vechii democrații britanice UE se transformă rapid într-o organizație condusă de corupți și paiațe fără caracter.
Chiar prin exemplul lui BoJo vedem: el pleacă (și) pentru că a încălcat regulile de carantină impuse britanicilor de către guvern său. În România, Franța (și nu numai) conducătorii au procedat similar, dar nimeni nu a plecat pentru asta.

În rest, nu cunosc bine politica MB pentru a spune ce va fi. Însă am încredere în conservatorii (adevărați) de acolo, dar mai ales în poporul englez care nu se va lăsa călcat în picioare.
Vasile Calmațui
Început
4. Nu știu cum arăta lumea fără MG, despre istorie nu are rost să vorbim la condițional. Un lucru e sigur - URSS-ul pe timpul lui MG era în faliment și trebuia să se transforme radical sau să dispară, căci comunismul/socialismul nu poate ține la termen lung din punct de vedere economic.
Totuși, e bine că MG a fost un politician limitat/nedeterminat și nu un Deng Xiaoping. Astfel, am putut cunoaște cîțiva ani de libertate.
Astăzi o dictatură ca cea din URSS ar fi (aproape) imposibil de răsturnat - noile tehnologii permit un nivel de control la care nici Stalin nu visa: milioane de oameni pot fi urmăriți 24/24 cu eforturi modeste, la distanță se poate închide contul bancar, curentul electric, posibilitatea de comunicare sau deplasare.

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!
#însemnare miercuri 31 august 2022
Cu cîteva ore în urmă a murit Mihail Gorbaciov (MG), ultimul conducător al Uniunii Sovietice.
1. Am avut o relație specială cu MG. A fost primul om despre care am înțeles în mod conștient că era "conducător de stat" - aveam 10 ani cînd MG devenea Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Înaintea sa fuseseră alții (Cernenko, Andropov, Brejnev) care mi-au lăsat doar plăcuta amintire de nu a avea lecții cînd erau înmormîntați.
De la început MG a apărut ca un personaj negativ. În jurul meu maturii erau supărați că el lansase "lupta cu alcoolismul", în pur stil sovietic - vecinii pîrau pe cei care făceau/vindeau țuică/vin, activiștii/milițienii cotrobăiau prin ogrăzi, în unele părți din RSSM au fost tăiate viile din grădinile gospodarilor... (totuși, blestemele celor păgubiți au fost auzite - MG a fost înlăturat de la putere de către Elțin, un mare amator de băutură).
Cu timpul MG devenea tot mai intruziv în viața mea. Nu doar pentru că îl vedeam tot timpul la televizor. Nu știu cum era în alte părți dar la noi în clasă în fiecare luni era "informație politică". Eu eram un fel de responsabil pentru acele "lecții". Așa că de pe la 11-12 ani în fiecare duminică trebuia să mă gîndesc la MG, să caut articole în ziare și să pregătesc rezumate - ce a mai spus/făcut pe la Reykjavik, Malta sau la o plenară a Partidului. Iar luni trebuia să informez colegii, dimineața, înainte de celelalte lecții, atunci cînd se căsca cel mai mult. (eu nici acum nu le înțeleg pe toate în politică, dar atunci...).

2. Ce va rămîne în urma lui MG? Nimic, căci în Istorie rămîn cîștigătorii și eroii, nu "cei care au încercat". Cu toate că MG a fost prezent la schimbarea cursului Istoriei, nu el a făcut-o, el a rămas un "biet om sub vremuri". Istoria a fost făcută de Reagan care în cîțiva ani a pus pe butuci URSS-ul.
Acum MG este cel mai urît om din Rusia, așa și va rămîne. MG nu e iubit nici în fostele republici sovietice căci în timpul conducerii lui MG au avut loc reprimările sîngeroase din Tbilisi, Vilnius, Riga... În viitoarea RMoldova MG a pus bazele separatismului și a agresiunii militare.
Da, acum MG este apreciat în Occident, i se atribuie "încetarea pașnică a războiului rece". Laudele sînt exagerate, el nu dorea nici eliberarea țărilor din Europa de Est, nici destrămarea URSS, nici îndepărtarea de la ideologia comunistă. Oricum, recunoștința externă nu va ține mult, mai ales că MG a susținut anexarea Crimeii din 2014. Probabil MG va fi amintit doar ca cel căruia Reagan i-a adresat celebra expresie "Tear down this wall!" ("Dărîmați acest zid!").

3. Pentru mine MG este un exemplu cum NU trebuie să fie un om de stat sau un politician. MG vedea lumea prin ochelari roz, în lupta politică nu s-a aliat nici cu reformiștii, nici cu conservatorii, pînă la urmă a și rămas singur. Nu a înțeles că el conducea "Imperiul Răului" (o altă expresie a lui Reagan), îi plăcea să fie lăudat de cei de peste hotare (nu de către cetățenii săi).
El era omul cuvintelor frumoase și a bunelor intenții, de exemplu, de a "lupta contra alcoolismului". Atunci aparatul de stat a făcut propagandă, a pus restricții peste restricții, a cheltuit resurse impunătoare... Însă rezultatul a fost modest sau chiar negativ - sovieticii au început să fabrice singuri alcool, să cumpere de la piața neagră, să consume produse periculoase... Cu timpul, a devenit clar ca lupta s-a transformat în butaforie și oamenii aveau tot mai puțină încredere în discursul public și aparatul de stat. (cam ceea ce avem cu lupta cu "virusul ucigaș" sau "schimbările climatice"). Continuare
#însemnare marți 13 septembrie 2022
În ultimele zile Facebook-ul moldav discută mult despre retragerea armatei ruse din regiunea Harkov și decesul reginei Elisabeta a II-a. Unii mai rebeli critică acordarea decorației supreme din România unui politician care a promovat politici românofobe, alții ridiculizează încercările guvernării trădătoarei Maia Sandu de a încălzi casele oamenilor prin unicele metode pe care le cunosc, cele onegistice (situri web, prezentări, sloganuri, ședințe...).
Însă lucrurile cu adevărat importante în aceste zile se petrec în SUA și despre ele se scrie puțin, din păcate.

1. Pe 1 septembrie Biden a ținut în Philadelphia un "Discurs despre lupta continuă pentru sufletul națiunii". Discursul a avut loc într-o atmosferă demnă de scenografiile naziste/comuniste ale anilor 1930 - Biden în rolul unui dictator filmat de jos în sus, cu gesturi agresive, însoțit de militari, în penumbră într-un fundal de lumină roșie ca sîngele. Imaginea distopică nu a fost o greșeală, americanii sînt cei mai buni în lume la show-uri, deci ceea ce am văzut e exact ceea ce a dorit să arate regimul Biden.
Într-o novlimbă/nouvorbă demnă de romanul "1984" o bună parte din populația SUA a fost dezumanizată, fiind declarată "extremistă" și "un pericol pentru democrație". E vorba de simpatizanții MAGA ("Make America Great Again", "Să facem America din nou măreață") ai fostului președinte Trump.
În discursul său de 20 de minute Biden a menționat de 13(!) ori MAGA și de 3 ori pe Trump. A sugerat că pentru americani alegerea e simplă - "cine nu este cu noi, este împotriva noastră", exact ca Stalin cînd vorbea despre "dușmanii poporului". Practic, Biden a declarat război civil în SUA.

2. Un astfel de limbaj agresiv la adresa a zeci de milioane de cetățeni e neobișnuit în SUA, la un așa nivel. Chiar și după standardele joase din ultimii ani nu au fost insultați/înfierați susținătorii, doar liderii. Aceste declarații nu-s întîmplătoare, au fost făcute pentru că în noiembrie au loc alegeri intermediare.
Democrații controlează cam toată presa americană, rețelele sociale (recent patronul FB Zuckerberg a recunoscut că a cenzurat la cererea FBI), sînt sprijiniți de oligarhia financiară, complexul militar-industrial, BigPharma... Totuși, Partidul Democrat riscă să piardă controlul în ambele camere ale parlamentului din cauza lui Trump și a susținătorilor MAGA (care le stau în gît). Establishmentul american pare gata de măsuri extreme pentru a păstra puterea. Chiar și cu prețul unui război civil.

3. Amenințările lui Biden nu-s vorbe în vînt. Pe 9 septembrie FBI a percheziționat casele a 35-50 de persoane apropiate de Trump. Pe 12 septembrie 30 de persoane legate de MAGA au fost citate pentru a depune mărturii sub jurămînt (subpoenas). Asta după ce casa lui Trump a fost percheziționată la 8 august, o premieră în istoria SUA în cazul unui președinte. Aceste acțiuni au loc în tăcerea asurzitoare a mass-mediei, sub niște pretexte copilărești, invocînd legi care nu au mai fost aplicate de zeci de ani...
Astfel de persecuții pe motive politice n-au mai avut loc în SUA, nici măcar în anii 1950, în timpul așa-numitului "maccarthysm" hulit de stîngiști. E ca în timpul URSS - liderul arată calea iar statul/Partidul execută. Din păcate, la asta a coborît democrația americană care se îndreaptă în continuare către un sistem cu Partid Unic.

Dacă astfel de discursuri/percheziții aveau loc în România/RMoldova în timpul guvernării lui Dragnea/Plahotniuc, ambasada SUA amenința deja cu tăierea legăturilor politice, economice sau chiar diplomatice. Quod licet Iovi, non licet bovi.
#însemnare miercuri 14 septembrie 2022
La moartea lui Godard
Ieri a murit cineastul franco-elvețian Jean-Luc Godard.
1. Pentru mine Godard era un realizator mediocru, pretențios și mult supraevaluat. Asta în afară de primul său film, bunul "A bout de souffle" ("Cu sufletul la gură", 1960) prin care a fost lansată și cariera lui Jean-Paul Belmondo. Următoarele sale filme (multe!) erau plictisitoare cu toate că avea resurse importante (faimă, bani, actori buni și celebri). Probabil pentru că creațiile sale erau tot mai ideologizate, el fiind un adept al comunismului criminal în forma sa maoistă.

2. În zilele acestea în Franța e un un tam-tam mediatic legat de moartea sa, asta mă face să scriu despre Godard, nu opera sa. Mass-media franceză vorbește despre realizator NU pentru a-i comemora opera, a arăta ce ar fi adus el cinematografiei, a reaminti scenele sau replicile memorabile din filmele sale. Despre Godard se vorbește pentru că el a fost eutanasiat în Elveția, unde acest tip de omor/sinucidere este legal. Ziariștii nu vorbesc despre filmele lui Godard dar explică terminologia "tehnică" ca "sinucidere asistată, eutanasiere activă indirectă, eutanasiere pasivă, sedare profundă..." (suicide assisté, euthanasie active indirecte, euthanasie passive, sédation profonde...).

3. Cu o zi înainte de moartea Eutanasiatului președintele Macron a lansat o "convenție cetățenească despre sfîrșitul vieții", cu scopul declarat de a legaliza eutanasia în Franța. În cazul celebrităților cam tot timpul detaliile morții sînt confidențiale, mai ales cînd e vorba de o vîrstă înaintată. Însă in cazul lui Godard familia a ținut să precizeze "el nu era bolnav, era doar obosit/extenuat/epuizat, el a decis să plece și e important ca să se știe asta". Lucru preluat imediat de către toată mass-media. Deci chiar se dorea discuția despre eutanasiere!
Vrînd-nevrînd îți pui întrebarea despre ou și găină: Godard a fost eutanasiat pentru ca Macron să vorbească despre eutanasiere, sau Macron vorbește de eutanasiere pentru că Godard a fost eutanasiat? Sau poate merg mînă-în-mînă?

4. Eutanasierea aduce mari dileme în societate. În Canada legea eutanasierii se aplică din 2016 și de la an la an numărul lor este în creștere importantă (geometrică). În 2021 au avut loc peste 10 mii de eutanasieri ceea ce reprezintă 3.3% din toate decesele.
Au apărut probleme grave - sînt persoane care se plîng că rudele lor au fost eutanasiate prea rapid, avînd boli ne-grave, fiind presați/stresați, ne-avînd capacitatea de a da consimțămîntul sau pur și simplu din lipsa susținerii pentru a trăi (da, lipsa de mijloace/bani îi face să accepte o astfel de "soluție"). Unele asociații afirmă că legea canadiană privind eutanasierea "este probabil cel mai mare pericol existențial pentru persoanele cu handicap, după programele naziste din anii 1930".
Iar dacă privim din alt punct de vedere, eutanasierea este o afacere bună pentru fondurile de pensii (mai puțini pensionari, mai multe beneficii!), asigurări, spitale...

5. Godard prin celebritatea sa normalizează și promovează în societatea franceză eutanasierea, un element important din #MinunataLumeNouă. Astfel Eutanasiatul aduce un ultim serviciu celor care l-au creat și promovat (eu cred că pe nedrept, căci era mediocru și "om util" al comuniștilor).
Probabil așa și va rămîne în istoria cinematografiei - Eutanasiatul. Sau cel care l-a lansat pe Jean-Paul Belmondo.
Dumnezeu să-l ierte!
#însemnare vineri 16 septembrie 2022
Continuarea însemnării din 13 septembrie 2022.
4. Persecuțiile politice la scară mare în SUA au început încă în ianuarie 2021. Atunci establishmentului american globalist (oligarhia financiară care controlează Partidul Democrat și o parte din conducătorii Partidului Republican) a decis să utilizeze manifestația din 6 ianuarie 2021 pentru a reduce la tăcere o parte semnificativă din poporul american. Pentru asta mass-media lor (cam toată) a numit acel miting "lovitură de stat" și au cerut pedepsirea exemplară a participanților (MAGA) și a organizatorilor (Trump). Nimic nou sub soare, la fel a procedat Voronin în aprilie 2009, Iliescu în iunie 1990, Hitler la incendierea Reichstagului în 1933...

5. Sute de oameni au fost arestați, mulți au fost încarcerați luni de zile în condiții inumane, au devenit prizonieri politici în deplinul sens al cuvîntului. A fost o presiune politco-mediatică foarte puternică pentru a-i condamna ca teroriști, complotatori, trădători...
Totuși, majoritatea celor arestați au fost acuzați/condamnați doar pentru "pătrundere ilegală". În unele cazuri justiția a cedat și unii au primit sentințe dure (peste 3 ani). În acele cazuri justiția americană s-a apropiat de "justiția" sovietică (vorba lui Stalin "Был бы человек, а статья найдётся", "Dacă avem omul, găsim un articol potrivit în Codul Penal").

6. Acest zel al Departamentului de Justiție (DOJ) contra manifestanților contrastează puternic cu pasivitatea de a căuta pe cei care au pus bombe pe 5 ianuarie 2021 la sediile ambelor partide. De fapt, manifestanții din 6 ianuarie s-au comportat ca copii de grădiniță în comparație cu ucrainenii de la Euromaidan (susținut de guvernul SUA). Sau în comparație cu manifestanții BLM/Antifa după decesul criminalului George Floyd (cîțiva morți, mulți răniți și distrugeri de miliarde).
Mai recent, nici politicienii, nici justiția nu au făcut nimic pentru a opri violențele după decizia Curții Supreme de anulare a propriei decizie privind "Roe v. Wade". De exemplu, FBI nu a arestat pe nimeni pentru cele (cel puțin) 17 incendieri și vandalizări ale bisericilor și ale organizațiilor pro-viață făcute/revendicate de grupul "Jane's Revenge" (afiliat cu Antifa).

7. Organele federale de anchetă (DOJ, FBI, ATF...) sînt părtinitoare, e clar că acționează la comenzi politice iar presiunile din partea puterii/elitelor devin tot mai puternice. Cu cîteva zile în urmă Kamala Harris a declarat că "teroriștii din interior" (MAGA) ar fi mai periculoși decît Al-Qaida (care au omorît cam 3000 de americani pe 11 septembrie 2001). Biden spune că zeci de milioane de americani ar fi semi-fasciști iar (toată) mass-media repetă teorii de conspirație (de exemplu, că pe 6 ianuarie ar fi fost o "lovitură de stat").
De asemenea, susținătorii MAGA sînt supuși unor presiuni extra-judiciare: închiderea conturilor bancare, divulgarea datelor personale, presiuni la locul de muncă, etichetări jignitoare... (și probabil multe supravegheri, ascultări...). E o epurare politică demnă de un stat totalitar!

8. N-are rost să-mi spuneți "și în Rusia e mai bine?". Nu mă interesează, ei niciodată nu au fost democrați, și nici măcar nu pretind că sînt. De fapt, o astfel de întrebare e o veche metodă sovietică numită "whataboutism", de la englezul "what about..?" ("și despre..?"). Cînd responsabilii din USSR erau întrebați, de exemplu, despre deportările în Gulag, răspunsul lor era o altă întrebare, de exemplu "și despre negrii omorîți în sudul SUA ce spuneți?", "și despre apartheidul din Africa de Sud?"...
#însemnare sîmbătă 17 septembrie 2022
Continuarea însemnărilor din 13 și 16 septembrie 2022.
9. Pericolul instaurării unei dictaturi în SUA nu este o exagerare sau o sperietoare teoretică. Încă Părinții Fondatori au înțeles asta și au adoptat primele 10 amendamente ale constituției din 1787, mai ales pentru pentru a limita puterea guvernului federal și a da libertate/putere cetățenilor/statelor.
Mai recent, președintele Eisenhower în discursul său de rămas bun (17 ianuarie 1961) a atras atenția asupra riscului de acaparare a puterii de către complexul militar-industrial (pe atunci cel mai puternic) dar și de pericolul ca societatea să devină captivă a unei elite științifico-tehnologice.
După abandonarea etalonului de aur în anii 1970 organismele financiare au devenit tot mai influente (logic, au fost lăsate de capul lor să creeze bani "din aer"). Astăzi mărimea sectorului financiar a depășit cu mult întreaga economie reală, iar instituțiile financiare dețin/controlează majoritatea întreprinderilor mari din SUA și doresc convertirea puterii financiare în putere reală/politică (chiar la nivel mondial).

10. Ceea ce se întîmplă în SUA ne privește direct pe noi, românii. Căci facem parte din civilizația occidentală și structurile sale (NATO, UE). În timpul războiului rece noi aveam ca exemplu Lumea Liberă condusă de SUA. Mulți vedeau acolo Libertate, majoritatea vedeau bunăstare însă cu toții aveam Speranța că lucrurile vor reveni la firesc.
Acum din punct de vedere a libertății "lumea liberă" se transformă treptat și sigur în "lumea lui Putin și/sau Xi". Și în privința bunăstării situația în țările occidentale se înrăutățește. Unii spun că e din cauza războiului ruso-ucrainean. Poate, însă foarte marginal. În ultimii 5-10 ani multe sute de miliarde au fost cheltuite în numele Încălzismului iar în ultimii doi-trei ani băncile centrale au creat/distribuit trilioane (!) economiilor care au fost închise prin decret. Aceste sume de bani nu aveau cum să nu aducă inflație, care la rîndul ei sărăcește/distruge mai ales clasa de mijloc (celor săraci oricum li se distribuie sume minimale pentru subzistență).

11. În ultimii ani în loc de libertate și bunăstare, neobolșevicii din SUA exportă "revoluție culturală": anti-creștinism, încălzism, (trans)genderism, globalism, studii de gen... Din păcate, ei controlează cam toată mass-media din lumea occidentală și finanțează mii de ONG-uri care lucrează pentru implementarea agendei lor. Ei ne trimiteau instrucțiunile privind "lupta cu virusul ucigaș", ei ne spun ce putem vorbi sau mînca, ei ne cenzurează pe rețelele sociale... O spun cu mîhnire, nu cu bucurie.
Încă o dată - Rusia nu are cum să ne aducă libertate, democrație sau viață mai bună. Greșesc cei care zic că Putin ar fi apărătorul tradițiilor și a creștinismului. Putin n-are nicio ideologie, e doar un bandit înconjurat de oligarhi care exploatează poporul și resursele Rusiei.

12. Totuși, speranță încă mai există. În primul rînd pentru că populația americană nu se lasă călcată în picioare și rezistă (mișcarea MAGA). Apoi sistemul de stat american (creat cu peste două sute de ani în urmă!) încă e destul de solid, are rezerve pentru a-și reveni. Da, o bună parte din elite sînt corupte și măcinate de ideologii malefice însă există și state conduse de oameni corecți. De exemplu, guvernatorul republican al Floridei Ron DeSantis luptă contra corporațiilor care doresc să impună ideologie, luptă contra monopolurilor și susține micile întreprinderi, interzice transgenderismul în școli...
În Canada în fruntea Partidului Conservator (cel mai mare partid de opoziție) a fost ales Pierre Poilievre care s-a descris ca un politician pro-libertate și chiar anti-woke.
În Suedia alegerile au fost cîștigate de o coaliție de dreapta în care cele mai multe mandate le are partidul "Democrații Suedezi" (etichetat fals ca fiind de "extremă dreapta"). Ca mai în toate alegerile în care stînga riscă să piardă "surprinzător", a fost nevoie de 3 zile pentru a avea rezultatele de la ultimele secții de votare.
Rachetele căzute 15 noiembrie 2022 în Polonia sînt ucrainene, exact ca cea căzută la Naslavcea (RMoldova), exact ca și drona căzută în Zagreb cîteva luni în urmă. Exact ca și o bună parte (nu majoritatea!) din rachetele care ucid civili ucraineni departe de front.
#însemnare sîmbătă 06 mai 2023
Sînt deseori întrebat ce cred despre "marea adunare" convocată în Chișinău pe 21 mai 2023 de trădătoarea Maia Sandu (MS, am scris de mai multe ori de ce ea este trădătoare în folosul Moscovei în sensul direct/penal al cuvîntului, pun linkuri în comentarii).
1. Marele Miting al Maiei Sandu (MMM) e o acțiune inutilă. La ultimele alegeri populația a zis că este "pentru UE" în mod covîrșitor.
2. MS nu are nevoie de MMM pentru a putea face ceva. MS are în mîinile sale toată puterea din RMoldova, inclusiv o majoritate de aproape 2/3 în parlament. De fapt, MS controlează toate puterile din stat, nimic și nimeni nu o poate împiedica să facă ceea ce dorește.
3. Totuși, MS nu face ceea ce este necesar pentru integrare din punct de vedere al securității. Pentru integrare e necesară aderarea la NATO sau cel puțin de a nu mai avea trupe de ocupație. Ce a făcut MS în această direcție? Nimic. Pentru aderarea la NATO trebuie modificată constituția, nu a spus nimic la subiect. În privința trupelor ruse, MS le alimentează cu motorină tancurile din Tiraspol (fără taxe, duty-free!).
4. Ce a făcut MS pentru a avansa aderarea la UE în ultimul an? Întreprinderile din RMoldova lucrează mai liber? Cetățenii s-au apropiat de UE în privința nivelului de trai? Justiția e mai corectă? Presa e mai liberă? Autoritățile locale au mai multă autonomie? Nu am văzut nimic din toate astea, e chiar mai rău acum. MS nici n-a scos RMoldova din CSI!
5. Nu aș participa, chiar dacă aș fi atunci în Chișinău. MMM e o pervertire/banalizare a ideii de Mare Adunare Națională.
Unii unioniști zic că ar dori "să-și facă auzită vocea" la MMM. Sînt naivi, nu vor putea face nimic cînd totul e sub control - oameni aduși organizat, la tribună va fi cine-trebuie și vor fi verificate pancartele/drapelele. Sau unioniștii chiar doresc să perturbe MMM? Totuși, și mai naivi sînt unioniștii care cred sincer că MS "va face Unirea".
6.De ce e organizată MMM? În afară de motivele evocate de toți (reuniunea din 1 iunie, consolidarea cursului, mobilizarea electoratului, alegeri locale...) aș înainta și o altă explicație - MS dorește să se asigure că "este iubită de popor". Cam la fel ca liderii URSS-ului tîrziu, cu care MS seamănă tot mai mult - are aceleași discursuri sforăitoare citite de pe foaie/prompter, doar că "calea spre comunism" e înlocuită cu "calea spre Europa". Ca și la "scumpii secretari generali", la ea minciuna e în capul mesei, presa o laudă, la fel sperie cetățenii cu războiul iminent (a insistat pînă a alungat WizzAir din Chișinău). Pentru MMM sînt utilizate aceleași metode sovietice - guvernul organizează și plătește, fiecare raion a primit deja numărul de "voluntari" care trebuie aduși.
Sper că MS știe că la ultimele mitinguri Gorbaciov era huiduit iar Ceaușescu...